Managementul stresului. Managementul schimbarii in educatie

Managementul stresului.   Managementul schimbarii in educatie

Concepte cheie: stres, factori stresori, reactii, schimbare,

Managementul stresului

Stresul face parte din viata noastra de zi cu zi, din insasi functionarea organismului nostru, insotind orice activitate in care omul este implicat.

Parintele conceptului de stres este considerat canadianul Hans Selye- el definindu-l ca "un raspuns nespecific al organismului la solicitarile cu care este confruntat, o modalitate de interactiune intre individ si mediu concretizata printr-o stare de tensiune, de incarcare".

Literatura de specialitate descrie doua forme de stres:

• eustres: cu actiune trofica, efecte stimulatoare, de adaptare, de imbold, o anumita stare de activare a organismului necesara in orice actiune

• distres: rezultatul unei supraincarcari, cu efecte de supraincordare ce induce modificari fiziologice si psihosociale.

Surse de stres

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente sau situatii interne sau externe suficient de intense sau frecvente, care solicita reactii de adaptare din partea organismului. Potential, orice stimul intern sau extern care depaseste un anumit prag poate constitui o sursa de stres, afectand activitatea psihica sau comportamentala a unei persoane.

Factorii generatori de stres pot fi de natura:

fizica: (zgomot, temperatura)

psihologica (teama de esec, neincredere in sine)

si sociala ( neadaptarea sau excluderea sociala).

Exista insa mari diferente interindividuale in privinta modului cum evaluam un eveniment ca fiind stresor sau nu. Astfel , o situatie de viata poate parea unei persoane extrem de solicitanta, altei persoane-un eveniment placut iar pe alta o poate lasa indiferenta.

Gradul de stress din viata unui individ este inalt dependent de factori individuali:

sanatatea fizica

calitatea relatiilor interpersonale

multitudinea responsabilitatilor si sarcinilor de indeplinit

dependenta altora fata de individ

asteptarile celorlalti fata de individ

gradul de suport oferit de catre ceilalti

toleranta la stress sau capacitatea de a face fata la stimuli stressori

vulnerabiliatea la stress

numarul de schimbari pe unitatea de timp

evenimente traumatice recente din viata individului

structura de personalitate  a individului

Reactia organismului la stres

Reactia este holistica, stresul putand fi cauza multor boli (cele denumite in limbaj popular "pe fond nervos").

Clinic, reactia la stres urmeaza modelul sindromului general de adaptare descris de H. Selye si are 3 faze:

1. de alarma- prima confruntare cu situatia si declansarea procesului de cautare a solutiilor;
2. de rezistenta- poate fi uneori foarte lunga (mai multi ani), in care persoana si-a elaborat o strategie de a face fata stresului, dar care functioneaza cu consum energetic  substantial;
3. de epuizare- echivalenta cu aparitia bolii, a nevrozei (iar in cazurile de experiment de laborator pe sobolani, chiar a mortii).

Modalitati de a face fata stresului

Pentru a bloca efectele distructive ale stresului, omul pune in actiune o multime de macanisme de aparare, activate automat sau semiautomat, cu rolul de a proteja persoana impotriva anxietatii si consecintelor emotionale negative ( M.Miclea, 1991)

rationalizarea (stresul datorat alegerii unei meserii nepotivite este contracarat prin afirmatii de genul: "Alte profesiuni ofera insatisfactii si mai mari !")

negarea (un bolnav de TBC va nega ideea ca fumatul poate genera aceasta boala sustinand ca "Este doar o concluzie bazata pe corelatii statistice")

proiectia (la destramarea unei relatii fiecare partener il acuza pe celalalt de insuficienta dragoste proiectand asupra celuilalt propria sa greseala)

intelectualizarea (un bolnav de cancer se va informa cu privire la suferinta sa, in literatura de specialitate, marginalizand propria reactie emotionala la boala)

represia (peste unele intamplari dureroase se asterne amnezia).

Solutia mecanismelor de aparare trebuie sa fie insa una temporara pana ce organismul achizitioneaza mecanisme mai mature si realiste de adaptare. In caz contrar aceasta protectie devine una nevrotica dezadaptativa.

Unele dintre cele mai eficiente metode de combatere a stresului, aflate la indemana oricui sunt:

exercitiile in aer liber/sportul,

cautarea suportului social: prieteni, familie,

hobbyurile: muzica, teatrul,

excursiile,

umorul,

stilul de viata sanatos (mentinerea unei greutati norale, renuntarea la alcool, tutun),

comunicarea pozitiva,

stabilirea prioritatilor si a propriilor limite,

rezolvarea conflictelor atunci cand apar,

invatarea unor exercitii de relaxare etc.

Strategii personale anti-stres (Baiasu, Predonescu, 2001)

Managementul timpului este un important mijloc de a preveni stresul. Iata cateva principii ale acestuia (Baban, Cluj Napoca, 2001):

Program de prevenire a stresului in organizatia scolara

Atunci cand ne decidem sa reducem nivelul stresului in clasa/scoala, vom parcurge urmatorii pasi:

      Informarea privind sursele de stres, ce anume ii streseaza pe elevi, pe parinti, pe profesori (prin chestionare, discutii, focus grup)

      Constientizarea reactiilor la stres

      Dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului

      Stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat

      Dezvoltarea unui stil de viata sanatos

      Dezvoltarea increderii in sine sine

      Dezvoltarea unui plan de actiune

      Evaluarea planului 

      Aplicarea si evaluarea rezultatelor reale

Program de pregatire psihologica pentru examenul de capacitate/ bacalaureat

      Informatii despre relatia dintre: ganduri - emotii - comportamente

      Managementul emotiilor (cap. Inteligenta emotionala)

      Strategii mnemotetice (de memorare si fixare, programe de recapitulare)

      Gestionarea resurselor de timp (stabilirea prioritatilor, construirea unui program zilnic/saptamanal de lucru)

Managementul schimbarii in educatie

Managementul schimbarii in organizatia scolara presupune:

      intelegerea procesului schimbarii in educatie

      crearea unei culturi favorabile schimbarii

      comunicarea anti-esec in scoala

De cele mai multe ori, domeniul managementului schimbarii este deschis managerilor scolari si se asteapta din partea acestora sa initieze schimbari la nivelul organizatiei lor. Succesul acestui demers este conditionat de modul in care a fost pregatita schimbarea, de modul in care membri organizatiei si-au asumat responsabilitatea individuala pentru schimbare. Chiar daca un manager al scolii/clasei impune o schimbare celorlalti, pe termen scurt obtine rezultate, pe termen lung aceasta abordare nu are efecte pozitive.

Nu este necesar sa fii specialist in managementul schimbarii ca sa sesizezi ca pentru a imbunatati ceva in viata personala sau profesionala trebuie sa schimbi ceva si ca acest ceva poti fi chiar TU. Schimbarea incepe cu mine, atunci cand doresc ca elevii mei sa invete mai bine sau ca prietenii mei sa ma ajute sau atunci cand am nevoie de mai multa incredere in mine.

Astfel, putem vorbi de:

• schimbare personala
• schimbare la nivelul organizatiei
• schimbare sociala

Elementele procesului de schimbare la nivelul scolii:

      Mediul

      Capacitatea organizatiei scolare

      Managementul organizatiei

      Crearea unei culturi favorabile schimbarii

      Procesul schimbarii

      Intelegerea schimbarii si impartasirea experientei

      Anticiparea si invingerea rezistentei

      Viziune si strategie

      Tulburarea confortului

      Intensificarea comunicarii

      Tranzitia

      Realizarea schimbarii

      Consolidarea schimbarii

      Implementarea si mentinerea

Cum sa devii un promotor al schimbarii in scoala

      Adaptarea mentalitatii

      Incredere in reusita

      Paradoxul transformarii personale

      Tranzitia personala

Pentru a avea o evaluare obiectiva si completa a organizatiei scolare, se poate apela la consultanti externi si la propria analiza interna. In continuare, va propunem o lista de schimbari posibile in organizatia dumneavoastra sau, cel putin, o masura a nevoii de schimbare.

Mediu educational prietenos  (lista de control)

Eleonora Radulescu, Anca Tirca,

Scoala prietenoasa/ Experiente de proiect

Mediul fizic scolar

• Elevii au acces in toate spatiile scolii
• Elevii si pofesorii au acces permanent la echipamentele scolii- computere, fotocopiatoare, etc
• Nu exista intrari separate pentru elevi si profesori
• In clase exista panouri pe care sunt expuse lucrarile elevilor la diferite discipline
• Elevii au responsabilitati in ceea ce priveste selectarea si expunerea lucrarilor
• Afisajele sunt schimbate si actualizate regulat
• Peretii claselor sunt pictati cu desene adecvate varstei elevilor
• Salile de clasa sunt mochetate
• Mobilierul din clase este modular si se rearanjeaza in functie de tipul de lectie (de exemplu, o dispunere a mobilierului in semicerc/ oval incurajeaza discutiile, interactiunea, dezvoltarea de relatii interpersonale)
• In clase/ holuri exista dulapioare individuale pentru elevi
• Exista o mica biblioteca in fiecare clasa
• Clasele au elemente de cultura expresiva (simboluri specifice, imnul clasei, sloganul clasei, ceremonii specifice, regulile clasei, etc)
• Elevii au responsabilitati in clasa ce vizeaza mediul scolar (florile, mobilierul, serviciul zilnic, etc.
• Pe holuri sunt panouri cu informatii despre activitatea scolii, fotografii, anunturi, lucrari ale elevilor, prezentari de actiuni ale consiliului elevilor, expozitii tematice, etc.
• Geamurile holurilor/ claselor sunt pictate in culori si modele vesele
• Peretii cancelariei sunt folositi pentru panouri informative, materiale noi in educatie,
• In cancelarie exista facilitati pentru profesori: etajere pentru bibilorafturi si diverse materiale, casute postale individuale (pigeon-holes), dulapioare personale, flip-chart cu anunturi, mobilier modular pentru lucru individual si/sau in grup, televizor, video, cafetiere, frigider, etc
• In pauze se asculta muzica
• Soneria care anunta pauzele are o melodie vesela
• Spatiile, echipamentele, instalatiile nu pun in pericol siguranta copiilor
• Terenurile de joaca si bazele sportive corespund standardelor necesare si nu pun in pericol sanatatea copiilor
• Exista afisaje de atentionare privind curatenia in diferite locuri din scoala- holuri, toalete, etc
• Grupurile sanitare sunt curate
• In curtea scolii sunt marcaje pentru diferite jocuri
• Personalul de ingrijire este responsabilizat sa intretina spatiile scolii
• Gradina scolii este ingrijita prin actiuni ale elevilor
• Exista un sistem de recompense si sanctiuni in ceea ce priveste mediul scolar
• In scoala se deruleaza un program de educatie pentru igiena si sanatate in care si copiii au responsabilitati de organizare

Relatiile/ conduita in cadrul scolii

• Planul de dezvoltare are in vedere functionarea scolii ca o minicomunitate in care toti se simt responsabili
• Toti membrii comunitatii educationale sunt consultati si implicati in luarea deciziilor
• Exista un cod de conduita pentru elevi si profesori
• Exista un text de politica care reglementeaza conduita in scoala
• Viziunea/ misiunea scolii promoveaza ideea de colaborare (de exemplu "impreuna pentru a invata si a ne sprijini reciproc")
• Regulamentele interne interzic bataia si orice alta forma de agresiune fizica sau verbala
• Profesorii colaboreaza pentru a asigura succesul elevilor
• Elevii sunt incurajati sa-si exprime opinia
• Se deruleaza programe de consiliere pentru copiii cu nevoi speciale
• Se urmareste dezvoltarea stimei de sine a elevilor
• Scoala are o strategie de dezvoltare a relatiilor personale in cadrul grupurilor de elevi
• Sunt utilizate strategii didactice interactive
• Conflictele sunt considerate ca oportunitati de progres si dezvoltare
• Relatiile se bazeaza pe incredere
• Exista simboluri, sloganuri, ritualuri specifice scolii
• Echipe mixte de elevi, profesori si parinti organizeaza activitati ale scolii
• Succesele se sarbatoresc impreuna
• Experientele si practicile de succes sunt impartasite la nivelul scolii/ in afara scolii
• Scoala este o organizatie in care toti invata

Indiferent de ceea ce ati descoperit in urma parcurgerii acestei liste, amintiti-va ca nu sunteti singurii in fata schimbarii si ca puteti sa va aliati cu parteneri din afara "gardului" scolii. Scoala nu este in afara comunitatii, ci este nu numai o parte a acesteia, dar si o resursa a ei.