Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Gradinita

OBTINEREA SI STRUCTURA FIBREI DE BUMBAC - DE ACTIVITATE DIDACTICA

didactica pedagogie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICA

Data



Clasa:

XI L

Disciplina:

Materii prime textile

Tipul lectiei :

Predare - invatare

De ce voi face ?

Motivatia

Lectia ajuta la identificarea fibrelor de bumbac si stabilirea domeniilor de utilizare ale acesteia

Competente specifice derivate

Identificarea fibrelor de bumbac dupa structura si proprietati

Stabilirea domeniilor de utilizare a fibrelor de bumbac

Ce voi face?

Continuturi

Modul: Fibre textile

Unitatea  de invatare: Fibre naturale vegetale

Titlul lectiei: Fibra de bumbac

Cu ce voi face?

Manage-

mentul

resurselor

Spatiul:Cabinetul de industrie usoara

Mijloace materiale

Suport de curs, materiale textile din bumbac, fise de lucru, fibre de bumbac.

Mijloace procedurale: conversatia dirijata, problematizarea, "stiu/vreau sa stiu/am invatat , braimstorming, munca individuala si in echipe

Timp: 100 minute

Cum voi face?

Activitati de invatare

Evocarea: Stiu/vreau sa stiu/am invatat - completeaza fisa de la anexa 1, in echipa ( 4 echipe ), doar rubricile" Stiu "si "Vreau sa stiu"

Realizarea sensului: Se imparte suportul de curs (anexa2) , care se citeste individual si apoi in echipa se completeaza rubrica "Am invatat " a tabelului de la anexa 1. Fiecare echipa prezinta ce a lucrat si se trag concluziile prin conversatie dirijata.

Se impart fisele de invatare ( anexa 3) pe echipe si se rezolva, dupa care fiecare echipa prezinta rezolvarea fisei. Urmeaza discutiile dirijate pe baza fiselor de invatare.

Se imparte individual o fisa ca la anexa 4 (braimstorming) pe care o completeaza, dupa care se noteaza pe tabla ideile si se aleg cele care raman valabile, eventul se completeaza de catre profesor cu altele

Reflectia: se realizeaza pe parcursul desfasurarii lectiei in momentele in care au loc discutiile pe baza fiselor de lucru si se trag concluziile, dupa fiecare etapa a lectiei

Cat

s-a reali-

zat?

Evaluare

Forme de evaluare: continua

Metode si instrumente de evaluare :

Observare sistematica a muncii in echipa

Evaluare orala individuala.

Test de evaluare ( anexa 5)

ANEXE

ANEXA 1: FISA DE LUCRU

Subiectul acestei fise o constituie " OBTINEREA SI STRUCTURA FIBREI DE BUMBAC ".

STIU

VREAU SA STIU

AM INVATAT

ANEXA 2 SUPORT DE CURS

OBTINEREA SI STRUCTURA FIBREI DE BUMBAC

Obtinerea fibrei de bumbac:

Fibrele se obtin din fructul plantei de bumbac ( fig. 1 ) care este o capsula in care se gasesc semintele, iar pe acestea fibrele, care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor.


Fig. 1 Planta de bumbac Fig. 2 Bumbacul la maturitate

Cand ajung la maturitate ( fig.2 ) capsulele se deschid, fibrele nu mai sunt hranite de planta, se turtesc si capata rasucituri caracteristice. Culesul se face prin extragerea cu grija a fibrelor impreuna cu semintele din capsulele deschise . Dupa recoltare, bumbacul se transporta imediat la statiile de egrenat, unde se executa urmatoarele operatiuni: receptia, sortarea, uscarea, curatirea de impuritati, egrenarea ( separarea fibrelor de bumbac de seminte ), lintersarea ( separarea fibrelor scurte de bumbac ), presarea in baloti.

Structura fibrei de bumbac:

Fibra de bumbac este individuala, monocelulara, cu un continut de 90-95% celuloza.

Fibra este formata din ( fig. 3 ):

Peretele fibrei compus din peretele primar si peretele secundar. Peretele primar contine 20-25 lamele concentrice, are o grosime de 0,5 m si un continut redus de celuloza. La exterior prezinta o cuticula in care se regasesc insotitorii celulozei , care au rol de protectie a fibrei. Peretele secundar contine 40-45 lamele concentrice, are grosimea la maturitate de 5m si este alcatuit din celuloza aproape pura.

Canalul ( lumenul ) - de dimensiunea lui depinde gradul de maturitate al fibrei.


Fig. 3 Structura fibrei de bumbac

Aspectul la microscop al fibrei de bumbac ( fig. 4 ):

La microscop fibrele de bumbac se pot identifica cu usurinta deoarece au caracteristici diferite fasa de a altor fibre.

In sectiune longitudinala:

- bumbacul nativ are forma de pamblica rasucita;

- bumbacul mort este drept, cu indoituri caracteristice intr-un unghi drept;

- bumbacul mercerizat este cilindric, usor ondulat.

In sectiune transversala:

- bumbacul nativ este alungit, indoit, curbat in forma literei S, lumenul urmeaza forma conturului;

- bumbacul mort are perimetrul rotund, cu un cerc in interior;

- bumbacul mercerizat are perimetrul rotund, cu un punct in interior.


Fig.4 Aspectul la microscop al fibrei de bumbac

a. bumbac nativ; b. bumbac mort; c. bumbac mercerizat

ANEXA 3

FISE DE INVATARE

PROPRIETATILE FIBREI DE BUMBAC

Fisa de invatare nr. 1

Citeste cu atentie textul de mai jos:

Aproape toate proprietatile fizico-mecanice ale fibrei de bumbac sunt determinate de gradul de maturitate al bumbacului. Acesta este o caracteristica ce se refera la gradul de dezvoltare a peretilor fibrei de bumbac.

Fibrele de bumbac nu ajung la acelasi grad de maturitate, in acelasi timp, chiar atunci cand provin de la aceeasi planta sau de la aceeasi capsula. Gradul de maturitate depinde de soiul plantei, regiunea de cultura, conditiile climaterice din timpul dezvoltarii plantei. De gradul de maturitate se tine seama la stabilirea loturilor de bumbac, stabilirea operatiilor de innobilare ( mercerizare, vopsire ) . Fibrele cu grad de maturitate scazut, in timpul prelucrarii, formeaza aglomerari de fibre numite nopeuri, care influenteaza negativ aspectul cat si proprietatile mecanice ale produselor.

Dupa citirea textului rezolva urmatoarele cerinte:

Defineste gradul de maturitate ca proprietate a fibrei de bumbac.

Enumera factorii de care depinde gradul de maturitate.

Explica de ce este important , pentru fibra de bumbac , aprecierea gradului de maturitate.

Fisa de invatare nr. 2

Citeste cu atentie textul de mai jos:

Culoarea fibrei de bumbac natur poate fi alb-galbuie, crem putand ajunge pana la culoarea bronzului. Culoarea naturala nu prezinta importanta pentru utilizarea ulterioara a fibrei.

Luciul fibrei de bumbac poate fi mat sau slab, diferind in functie de soiul plantei si de regiunea de cultura.

Finetea fibrei de bumbac difera in limite destul de largi, astfel fibrele de bumbac se clasifica in functie de finete astfel:

- fibre cu finete mica cu Nm sub 5000

- fibre cu finete medie cu Nm 5000-6000

- fibre cu finete mare cu Nm peste 6000.

Lungimea fibrelor de bumbac variaza si ea , de aceea fibrele se impart in fibre foarte scurte - cu lungimi mai mici de 24 mm , fibre cu lungime normala - intre 24 si 36 mm si fibre foarte lungi - cu lungimi mai mari de 36 mm.

Higroscopicitatea bumbacului are valori cuprinse intre 20 si 24 %, iar repriza acestuia este de 7-8 %.

Dupa citirea textului rezolva urmatoarele cerinte:

Explica de ce crezi ca bumbacul natur poate avea o gama variata de culori.

Crezi ca luciul fibrei de bumbac poate fi marit ? Daca raspunsul este da, explica cum, prin ce procedeu ?

Explica de ce este important sa se cunoasca repriza bumbacului.

Fisa de invatare nr. 3

Citeste cu atentie textul de mai jos:

Comportarea la temperatura a fibrei de bumbac: - rezista pana la 130 0C, iar la temperaturi mai mari se descompune.

Comportarea la ardere : arde repede , cu flacara stralucitoare, degaja miros de hartie arsa si lasa un reziduu sub forma de cenusa de culoare deschisa. Se foloseste ca metoda de identificare.

Lungimea de rupere a fibrei de bumbac este de 27-44 km si depinde de lungimea fibrelor.

Alungirea la rupere a bumbacului este de 3-10 % .

Dupa citirea textului rezolva urmatoarele cerinte:

De ce este important sa se cunoasca ca bumbacul rezista pana la temperatura de 1300C ?

De ce comportarea la ardere a bumbacului este folosita ca metoda de identificare ?

Explica ce inseamna ca o fibra de bumbac are lungimea de rupere de 44 km.

Fisa de invatare nr. 4

Citeste cu atentie textul de mai jos:

Comportarea la acizi a fibrelor de bumbac: - sunt sensibile la acizi, in concentratie mai mare fibre fiind dizolvata.

Comportarea la alcali a fibrelor e bumbac: - sunt rezistente la substantele alcaline, de aceea bumbacul poate fi supus operatiilor de curatare alcalina si mercerizare.

Comportarea la substante oxidante a fibrelor de bumbac: - sunt sensibile la oxidanti, totusi solutii diluate de apa oxigenata si hipocloriti sunt folosite pentru albire.

Reactivul specific al bumbacului este cuproetilendiamina, fiind folosita pentru identificare.

Dupa citirea textului rezolva urmatoarele cerinte:

Din ce categorie de proprietati sunt cele prezentate in textul citit ?

De ce trebuie sa se cunoasca comportarea fibrelor de bumbac la diferitele substante chimice ?

De ce se mercerizeaza bumbacul ? Ce fel de operatie este mercerizarea?

ANEXA 4 FISA DE LUCRU

Este stiut de catre oricine ca una dintre cele mai folosite fibre textile , in foarte multe domenii de activitate , este fibra de bumbac. Cunoscand in acest moment modul de obtinere, structura si principalele proprietati ale bumbacului, incercati sa identificati toate utilizarile posibile ale acestei fibre textile. Dupa notarea tuturor ideilor care exprima utilizarile fibrei de bumbac, faceti o grupare a acestora pe domenii si asociati utilizarile descoperite cu caracteristicile specifice , completand tabelul de mai jos:

Domenii de utilizare

Exemple de articole din bumbac

Caracteristici care le recomanda pentru a fi utilizate

ANEXA 5 TEST DE EVALUARE

Scrie pe foaia de hartie in dreptul numarului intrebarii, litera corespunzatoare raspunsului corect:

La actiunea hipocloritilor, fibra de bumbac este:

a)      rezistenta; b) sensibila: c) se dizolva.

Luciul fibrelor de bumbac este:

a)      puternic; b) plin; c) mat-slab.

La temperaturi ridicate , fibra de bumbac:

a)      se descompune; b) se topeste; c) se inmoaie.

Repriza bumbacului este de :

a)      1-2 %; b) 17-18%; c) 7-8 %.

Reactivul specific al bumbacului este:

a)      cuproetilendiamina; b) dimetilentereftalatul; c) apa oxigenata.

Mercerizarea bumbacului are ca scop:

a)      curatarea fibrei; b) innobilarea fibrei; c) colorarea fibrei.

Lungimea fibrei de bumbac este:

a)      24-36 mm; b) 150-300 mm; c) 700000 mm.

La ardere bumbacul degaja miros:

a)      nespecific; b) de corn ars; c) de hartie arsa.

Alungirea la rupere a bumbacului este:

a)      3-10 %; b) 5-10%; c) 5-8%.

BAREM DE CORECTARE

a)

c)

a)

c)

a)

b)

a)

c)

a)

Se acorda cate 1p pentru fiecare raspuns corect si 1p din oficiu.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3590
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved