PROIECT DE ACTIVITATE - Limba si literatura romana, CLASA: a VIII-a , Dorinta - de Mihai Eminescu (receptarea unui text liric la prima vedere)

-          sa incadreze textul in lirica eminesciana si sa explice semnificatia titlului;

-          sa precizeze structura, tema si motivele poeziei;

-          sa evidentieze si sa explice mijloacele artistice care sustin temele si motivele poeziei;

-          sa argumenteze apartenenta textului la genul liric;

-          sa evidentieze notiunile de versificatie.

Momentele lectiei

Activitatea profesorului

Activitatea elevuului

Evaluare

Momentul organizatoric

2 min.

Notarea absentilor. Pregatirea pentru lectie.

Pregatirea pentru lectie.

Verificarea cunostintelor anterioare

8 min.

Lectia anterioara: Emotie de toamna, de Nichita Stanescu.

In ce volum incadram textul liric Emotie de toamna?

Explicati semnificatia titlului poeziei!

Precizati ideea de baza a textului!

Evidentiati mijloacele artistice care sustin aceasta ide de baza a textului!

Prezinta structura textului!

Identificati marcile eului liric in text!

Manual: pag 15, ex 7

Se verifica tema de casa: Prezinta trasaturile prozodice ale textului!

Emotie de toamna face parte din volumul O viziune a sentimentelor.

Titlul este o metafora ce exprima teama poetului provocata de indepartarea iubitei. Substantivul "toamna" nu se refera la anotimpul in sine, cat la starea sufleteasca a poetului, motiv pentru care identificam in titlu o metafora.

Ideea de baza a textului e anuntata inca din titlu si evidentiaza teama poetului fata de instrainarea iubitei.

Ideea poetica fundamentala e sustinuta de metafore precum: inima - metafora a sentimentelor poetului; umbra - metafora a protectiei; aripile - metafora a zborului, a inaltarii; ochi strain - metafora a intrainarii.

enumeratii: "Suier luna si o rasar si o prefac" - evidentiind puterea demiurgica a poetului. Epitete: "aripi ascutite", "ochi strain".

Textul e structurat in doua strofe inegale, reprezentand cele doua secvente ale textului: in prima, poetul ii cere iubitei sa-l protejeze, fiindu-i teama de instrainare, iar in cea de a doua, poetul devine o forta demiurgica capabila sa prefaca intregul univers intr-o dragoste mare.

Un elev va identifica si exemplifica verbe si pronume pers la persoana I si a II-a, adjective posesive la persoana a II-a, verbul la imperative.

Cele doua strofe ale textului au un numar inegal de versuri, masura variabila, rima primei strofe e pereche, iar in cea de a doua strofa rima este incrucisata.

Elevii urmaresc si participa activ.

Activitate individuala

Activitate individuala si frontala.

Activitate frontala

Activitate individuala

Captarea atentiei!

2 min

In vederea reactualizarii trasaturilor liricii eminesciene, le voi prezenta elevilor in power point principalele coordonate!

Anuntarea noii lectii.

25 min

Pentru a fixa si consolida cunostintele acumulate pana acum, vizavi de opera lirica, vom interpreta un text la prima vedere din lirica eminesciana, evidentiind asemanarile si deosebirile dintre acesta si un alt text studiat la clasa: Lacul. Este vorba despre poezia Dorinta

Profesorul citeste expresiv textul, urmand apoi ca un elev, dintre cei buni, sa reciteasca textul.

Dupa modelul celorlalte texte lirice analizate la clasa, elevii vor stabili: semnificatia titlului, ideea poetica fundamentala, mijloacele artistice, marcile lexico-gramaticale ale eului liric, notiunile de versificatie.

Semnificatia titlului:

Care sunt temele poeziei?

Identificati motivele subordonate acestor doua teme!

Elevii vor fi impartiti in 4 grupe, fiecare avand cate o sarcina diferita, in functie de nivelul si capacitatile elevilor.

Grupa 1. - are ca sarcina identificarea structurii textului, numarul de strofe, de secvente, dar si nivelul prozodic.

Grupa 2. - va preciza elementele cadrului real si pe cele ale cadrului imaginar. De asemenea va mentiona semnificatia verbelor la conjunctiv sau viitor.

Grupa 3. - va identifica mijloacele artistice care sustin temele si motivele poeziei!

Grupa 4. - va argumenta prezenta eului liric.

Timpul efectiv de munca independenta va fi de 15 minute.

Elevii noteaza in caiete noua lectie.

Elevii primesc pe fisa textul poeziei.

Un elev citeste textul expresiv, ceilalti urmaresc.

Titlul poeziei se constituie dintr-un substantiv derivat de la cuvantul de baza "dor" si sufixul "-inta" si sugereaza ideea de baza a textului: iubirea se implineste in vis, la nivelul dorintei poetului.

Temele poeziei sunt cele specifice liricii eminesciene: iubirea si natura.

Motive: codrul, florile de tei, comuniunea omului cu natura, izvorul.

Grupa 1:

Textul e structurat in sase strofe cuprinzand secventele:

- chemarea iubitei

-          nerabdarea asteptarii

-          orientarea dorintei exclusiv spre viitor

-          iubirea ramane doar la stadiul de vis.

Nivelul prozodic: se remarca structura clasica a catrenelor. In fiecare catren exista o singura pereche de rime, incat versurile pot fi percepute si ca distihuri ample de 15 silabe. Asadar rima este imperfecta. Masura de 7-8 silabe, iar ritmul trohaic.

Grupa 2:

Elementele cadrului real infatiseaza natura inconjuratoare in care urmeaza sa se desfasoare idila: in codru, la izvor, pe prispa cea de brazde care e ascunsa de crengile plecate. Fiind vorba aici de prezentarea cadrului natural, predomina substantivele.

Nerabdarea asteptarii iubitei, proiectarea iubirii exclusiv in viitor contureaza un cadru imaginar, evidentiat de verbele la conjunctiv (care sugereaza o actiune posibila): "sa desprind", "sa cazi", "sa ridic" si de cele la indicativ viitor: "sedea-vei", "vom fi", "or sa-ti cada". Jocul gesturilor tandre e evidentiat de aceleasi verbe la conjunctiv sau viitor, sugerand proiectarea dorintei arzatoare a poetului exclusiv in viitor, in vis, in cadrul imaginar.

Grupa 3:

Identificam in text imagini vizuale ce contureaza cadrul natural: "la izvorul", "prispa cea de brazde", "flori de tei"; dar si imagini auditive: "izvorul /Care tremura pe prund", "blanda batere de vant" sau olfactive: "flori de tei". Astfel, tema naturii este evidentiata de aceste imagini artistice, dar si de figuri de stil precum: personificarea izvorului "Care tremura pe prund", "codrul batut de ganduri"; metafore: prispa cea de brazde", "armonia codrului batut de ganduri", epitete metaforizante: "crengi plecate", inversiuni: " blanda batere de vant", "singuratice izvoare", repetitie: "randuri-randuri"

Tema iubirii este sugerata de gesturile tandre dintre cei doi indragostiti, gesturi ce se realizeaza doar in planul visului. Farmecul naturii e sporit de epitetele cromatice: "Fruntea alba-n parul galben", epitetul in inversiune: "ale tale buze dulci". Armonia cuplului intra in rezonanta cu armonia naturii, iar trairea idealului erotic apare ca un flux permanent prin umanizarea naturii care preia intensitatea iubirii. In reliefarea planului oniric, predominante sunt verbele la conjunctiv sau viitor, ceea ce sugereaza posibilitatea realizarii iubirii, faptul ca scenariul erotic are loc doar in imaginatia poetului.

Aliteratiile si asonantele sporesc muzicalitatea textului poetic: "blanda batere de vant"; "Fruntea alba-n parul galben / Pe-al meu brat incet s-o culci,/
Lasand prada gurii mele / Ale tale buze dulci"

Grupa 4:

Prezenta eului liric reise din:

-          verbul la imperativ, marcand chemarea iubitei: "vino";

-          verbe la persoana a II-a: "sa alergi", "sedea-vei";

-          verbe la persoana I: "sa desprind", "sa ridic";

-          pronume personal la persoana I si a II-a: "mi", "ti";

-          adjective posesive la persoana I si a II-a: "mei", "ale tale".

Consolidarea cunostintelor

10 min.

Pentru a face o comparatie intre cele doua texte poetice eminesciene, Lacul si Dorinta, elevii vor prezenta la tabla raspunsurile cerintelor date!

Evidentiati asemanarile dintre poeziile Dorinta si Lacul, avand in vedere:

-          cadrul natural

-          temele celor doua texte

-          motivele

-          mijloacele artistice

In ce consta deosebirile dintre cele doua texte?

In cele doua texte poetice e prezentat acelasi cadru natural feeric, de basm. Elementele cadrului natural sunt identice: codrul, izvorul, florile, crengile.

Predomina in cele doua texte aceleasi epitete cromatice, sugerand culorile: alb, galben, verde, albastru.

Temele natura si iubirea se impletesc, evidentiind comuniunea omului cu natura. Motivele subordonate temelor identificate coincid: lacul, izvorul, codrul, luna.

Iubirea se realizeaza in ambele texte la nivel oniric, nu este reala, ci doar posibila, sugerata de verbele la conjunctiv sau viitor. Natura este martor al iubirii indragostitilor.

Inca din titlu putem identifica faptul ca in poezia Lacul, accentul cade asupra prezentarii cadrului natural, titlul desemnand chiar un element al acestuia, in timp ce Dorinta, sugereaza tema iubirii ideale, neimplinite, aflata in stadiul de dorinta. De asemenea, difera numarul strofelor, iar sentimentul tristetii profunde din finalul poeziei Lacul e inlocuit cu armonia comuniunii omului cu natura.

Tema

2 min

Scrie o compunere de 20-25 de randuri in care sa evidentiezi particularitatile textului poetic eminescian, pornind de la cele doua texte analizate!

Elevii isi noteaza tema pentru acasa.