Particularitatile aplicarii principiilor didactice in educatia fizica a prescolarilor si scolarilor mici

Particularitatile aplicarii principiilor didactice in educatia fizica a prescolarilor si scolarilor mici

+ Comunicarea didactica si stilurile de predare in educatie fizica

- comunicarea verbala;

- comunicarea nonverbala;

- stilul de predare direct;

- stilul de predare indirect;

- combinarea stilurilor direct si indirect.

Principii cu caracter general

      Principiul aplicativitatii cunostintelor in practica

- deprinderile si priceperile motrice insusite trebuie valorificate in activitatile desfasurate in timpul liber al copilului / elevului;

- dezvoltarea capacitatii de generalizare a elevului.

      Principiul respectarii particularitatilor subiectilor

- predarea continutului in concordanta cu particularita

tile colectivului (varsta, sex, dezvoltare biomotrica);

- respectarea particularitatilor individuale ale fiecarui copil / elev;

CERINTE:

ᡟ cunoasterea nivelului colectivului;

ᡟ stabilirea unui ritm optim de lucru;

ᡟ actiunile individuale pot lua forma temelor pentru acasa;

ᡟ desfasurarea activitatii in clase speciale pentru cei cu aptitudini deosebite sau pentru persoanele aflate in dificultate.

Principii care se impun cu dominanta asupra continutului invatamantului

      Principiul accesibilitatii cunostintelor, deprinderilor si priceperilor

- accesibilitatea continutului e prevazuta in documente oficiale (curriculum, programe de EFS) si se respecta prin urmatoarele actiuni ale conducatorului procesului:

䗐 adaptarea metodologiei de actionare in functie de nivelul fiecarui colectiv sau grupa de copii;

䗐 aplicarea regulilor impuse de practica domeniului (trecerea de la cunoscut la necunoscut, de la usor la greu, de la simplu la complex)

      Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare

- corelarea informatiilor interdisciplinare, folosindu-se experienta anterioara a individului;

Documentele de programare si planificare trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

䠦 materialul nou predat trebuie sa porneasca de la cunostintele insusite anterior;

䠦 planificarea trebuie sa tina cont de continuitate si coerenta intre lectii, semestre, ani de studiu;

䠦 participarea ritmica a elevilor la procesul instructiv - educativ.

Principii care actioneaza asupra metodologiei didactice si formelor de organizare a activit

      Principiul corelatiei intre senzorial si rational, dintre concret si abstract in procesul de predare-invatare

- intuitia trebuie privita ca o modalitate de usurare a invatarii;

- implicarea unui numar cit mai mare de analizatori;

ǿ implicarea analizatorului vizual prin demonstra- rea elementelor, imagini, filme, observarea executiei altor elevi;

ǿ implicarea analizatorului auditiv (explicatia);

ǿ implicarea analizatoruluitactil si kinestezic in timpul exersarii elementelor.

      Principiul corelatiei intre senzorial si rational, dintre concret si abstract in procesul de predare-invatare

- stimularea senzoriala se va realiza la acelasi nivel pentru toti subiectii:

ǿ imaginile utilizate sau realizarea demonstratiei necesita un plasament optim pentru toti subiectii;

ǿ explicatiile sa fie clare si pe un ton adecvat;

- folosirea elementelor intuitive nu se face in mod abuziv (auditiv).

      Principiul participarii constiente si active

- impune implicarea elevului in propriul proces de asimilare si formare a personalitatii sale;

- constientizarea actiunilor conduce la integrarea achizitiilor in structuri cat mai ample si cu aplicabilitate cat mai mare;

- dispozitia naturala a copilului catre joc si activitate motrica trebuie valorificata in directia captarii si menti- nerii interesului si participarii la un nivel cat mai ridicat.

      Principiul insusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor

- calitatea procesului instructiv-educativ se apreciaza prin posibilitatea utilizarii informatiei in situatii diferite sau orientate catre acumularea de noi informatii.

CERINTE:

ǿ in transmiterea informatiilor sa se apeleze la memoria logica;

ǿ asigurarea unui numar optim de repetari;

ǿ exersarea continua si in conditii variate asigura temeinicia formarii deprinderilor;

Principii specifice activitatii de educatie fizica

- respectarea caracteristicilor fiziologice ale organis- mului an vederea mensinerii unui randament crescut si a eficientei in activitatile motrice;

- principiul are aplicativitate in modul de organizare al fiecarei activitati / lectii;

- principiul trebuie respectat in programarea continu- tului lectiilor pe termen lung.

      Principiul solicitarii optime

- parametrii solicitarii psiho-fizice la care este supus subiectul in timpul activitatilor motrice trebuie sa fie la un nivel optim;

- principiul vizeaza activitatea desfasurata in partea fundamentala a lectiei;

- prin respectarea acestui principiu se inlatura situatia de sub sau supra solicitare;

- optimizarea solicitarii este respectata prin stabilirea mijloacelor adecvate si a raportului dintre parametrii efortului.

      Principiul frecventei si duratei solicitarii

- solicitarea specifica activitatilor motrice difera ca durata in functie de tipul si obiectivele fiecarei activitati;

- in activitatile de educatie fizica se apreciaza ca un numar de 3 sedinte saptamanale asigura atingerea obiectivelor propuse;

- in sportul de performanta numarul activitatilor poate ajunge la 2 sau mai multe pe zi.

Stiluri de predare in Educatie fizica

      Stilul de predare a lectiei reprezinta un set specific de comportamente selactionate si utilizate de specialist in vederea realizarii obiectivelor educationale.

- stilul direct - centrat pe actiunea profesorului;

- stilul indirect - orientat pe actiunea subiectului.

      In stilul direct profesorul este adeptul orientarilor meto- dologice non-euristice. In cadrul acestui stil profesorul este cel ce ia decizia asupra a ceea ce urmeaza sa se execute si cand sa se execute.

      Avantajele stilului direct:

- eficienta exersarii si scaderea sanselor de eroare a subiectilor;

- structurarea mediului de invatare permite un bun control al grupului de subiecti (se recomanda pentru lucrul cu grupuri numeroase).

      Dezavantajele utilizarii stilului direct:

- imposibilitatea tratarii diferentiate a subiectilor, a valorificarii creativitatii si initiativei personale;

- orientare in special asupra rezultatelor invatarii si nu asupra procesului care are loc.

      Metodele de instruire proprii acestui stil:

Metoda "comenzii":

ETAPE:

- explicarea si demonstrarea actiunii motrice;

- executia subiectilor inainte de a li se da alte indicatii;

- corectarea greselilor tipice;

- furnizarea indicatiilor metodice;

- corectarea greselilor atipice;

- reluarea executiei actiunii motrice.

In cadrul acestei metode profesorul controleaza perma nent executia subiectilor: inceperea, derularea si incheierea ei.

      Metodele de instruire proprii acestui stil:

Metoda "formularii sarcinilor de lucru":

ETAPE:

- explicarea si demonstrarea diferentiata a modului de executie a deprinderii motrice;

- executia diferentiata a sarcinilor in functie de posibilitati;

- corectarea greselilor individuale si stimularea subiectilor pentru a trece la un nivel de executie superior;

Folosirea acestei metode permite subiectilor un mai mare grad de libertate in luarea deciziilor.Totusi, nu pot sa aleaga ce sa faca su cum anume sa indepli- neasca o anumita sarcina motrica.

      In stilul indirect profesorul este adeptul orientarilor me- todologice euristice. In cadrul acestui stil subiectul are o mare libertate in alegerea modalitatilor prin care rezolva o sarcina motrica.

     

      Avantajele stilului indirect:

- participarea activa si constienta a subiectului la activ;

- depistarea propriului nivel de performanta ade catre fiecare subiect.

      Dezavantajele stilului indirect:

- timp de lucru mai mare pentru executarea sarcinilor motrice.

      Metodele de instruire proprii acestui stil:

Metoda exploratorie:

Presupune solicitarea adresata elevilor de a rezolva o sarcina motrica, fara a li se indica modalitatea de rezolvare. Orice solutie furnizata de elevi se considera ca poate fi acceptata. Aceasta metoda incurajeaza subiectul in explorarea propriilor posibilitati de miscare.

      Metodele de instruire proprii acestui stil:

Metoda invatarii prin descoperire:

Aplicarea acestei metode stimuleaza creativitatea si initiativa individului, dar limiteaza libertatea acestuia de exprimare. Folosirea acestei metode incurajeaza varietatea raspunsurilor, dar, spre deosebire de metoda precedenta, in care toate raspunsurile erau considerate valabile, aici apare o faza de observare a exercitiilor celorlalti subiecti, profesorului sau a unor inregistrari video.

Metoda limitativa:

Profesorul utilizeaza metoda indirecta, in sensul ca adreseaza intrebari si ii pune pe subiecti in situatia de a rezolva probleme, dar, in acelasi timp, ii "conduce" in rezolvarea sarcinilor prin instructiuni precise, speci- fice stilului direct.

ETAPE:

- explorare libera;

- invatare prin descoperire;

- rezolvare de probleme;

- formulare de instructiuni precise.

      Comunicarea verbala:

Foloseste drept suport pentru mesajul care trebuie transmis prin limbajul verbal, sub forma de comanda, comunicare simpla,convingere si sugestie.

      Comunicarea nonverbala:

Presupune transmiterea informatiei prin intermediul privirii, gesturilor, corpului sau actelor motrice.

Modalitati de exprimare nonverbala:

- comunicarea gestuala;

- comunicarea gestuala si comportamentala.