Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Monografie - Intre Trecut, Present si Viitor

Arta cultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Monografie



Intre Trecut, Present si Viitor

Comunitatea portuara si relatiile sociale

Sulina este un oras european care a purtat neoficial numele Europolis, datorita structurii eterogene a comunitatilor si spiritului de toleranta etnica, fenomen bazat pe respect si luciditate, intr-o atmosfera de pluriculturalism, unic in Europa acelor timpuri, fapt consemnat in lucrari, rapoarte ale diplomatilor, condamnatilor si calatorilor temerari.

Aflam din scrierile timpului de pirati si raufacatori, dar descoperim in aceste scrieri ca portul era plin de sute de corabii cu steaguri din flamuri la catarge din toata floarea biruitorilor de valuri si furtuni ale imperiilor. In acest mozaic de natii si religii in viata unui mic port, corabierii au baut in birturi, cot la cot, in fum de pipa marinareasca, zile si saptamani, asteptand sa se faca marea buna sa poata ridica panzele si sa plece din nou la drum.

La intretaierile de imperii murise orgoliul natiei, s-au legat prietenii cum numai marinarii le stiu a le aprecia si respecta, pentru ca drumurile lor se intretaiau in alte porturi, in alte birturi, in mirosul aceluias fum cu povestiri si strigate de bucurie, in limba lor, la un chef cu rom.

Portul atragea, ca un magnet, docheri de pretutindeni care castigau de trei ori mai mult decat in orice alt port, datorita privilegiilor fiscale, unii isi agoniseau banii si se repatriau, altii se casatoreau si deveneau localnicii, altii se pierdeau in aburii alcoolului si erau culesi de o corabie cu echipajul incomplet, piezandu-se pe cale de ape.

Casele se construiesc lipite una de cealalta din lipsa de spatiu, cu forme ce tradau nationalitatea proprietarului, cu multe carciumi si cafenele grecesti cu muzica, zarva, jocuri de table si veselie, cu magazine evreiesti de unde puteai cumpara orice-ti doreai.

Era o lume agitata cu viata traita in iz cosmopolit de oameni cu statut de cetateni pasnici ai lumii si nu ai unei tari anume, care-si respectau traditiile si cultura lor nationala si care faceau din respectul pentru celalalt un scop sacru.

Cel putin de doua ori pe luna avea loc un eveniment monden organizat de consulate de ziua unei tari, consulii si personalul Comisiunii impreuna cu comandantii de nave petreceau la hotelul Camberi sau la cazinoul de pe plaja a marii. Printre ei deghizati in oameni de afaceri erau spionii marilor puteri, se faceau si desfaceau intelegeri, se vindeau secrete economice si politice, reale si imaginare inchegandu-se prietenii ce influentau ascuns mersul unei lumi. Secretele bune se cumparau mai usor la Sulina si cu prima nava erau duse la Istambul sa fie revandute pe bani multi.

Ca in toate porturile din lume si aici se practica contrabanda si pirateria, arme aduse pe Dunare ascunse printre alte marfuri erau incarcate la protectia intunericului in caiuce de mare si luau drumul Odesei. Cei prinsi faceau temnita in Tulcea intre doi si cinci ani, inchisorile erau pline de pirati si jefuitori de corabii, contrabandisti adusi din Sulina.

Invatamantul era foarte important, educatia fiind asigurata de doua scoli grecesti, doua romanesti, o scoala germana, o scoala italiana, un gimnaziu, o scoala de arta pentru fete cu predare in limba franceza, una evreiesca si un institut englez de marina.

Astazi, invatamantul este pe muchie de cutit existand doar o scoala mica (clasele I-IV), o scoala mare (V-VIII) si un liceu.

Natiile s-au adunat, fiecare cu credinta lor au contribuit, cu banii propri, dupa nevoi, cate un locas sfant pentru fiecare religie, astfel s-au ridicat zece biserici: biserica anglicana, un templu evreiesc, o geamie turceasca, biserica ortodoxa-greca, biserica armeneasca, doua biserici romanesti, biserica ruseasca, biserica lipoveneasca si biserica catolica.

Astazi, mai exista doar cinci lacase sfinte: Catedrala Ortodoxa Sf. Nicolae si Alexandru, Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae, Biserica Romano-Catolica, Biserica Greaca Sf. Nicolae, Biserica lipoveneasca Sf. Petru si Pavel.

Aceasta mica localitate este incarcata de greutatea istoriei, are si astazi un aspect specific si pitoresc dat de arhitectura diversa si variata, atat cat a mai ramas, ca o bogatie a creativitatii arhitecturale a secolului XVII si XIX.

Comportament, traditii, obiceiuri, festivaluri

In privinta obiceiurilor traditionale, la Sulina s-au pastrat credinte ale cultului religios cu respectarea identitatii etnice (ex. pastrarea primei impartasanii la catolici, costumul de sarbatoare specific la lipoveni, placerea de a canta la instrumente traditionale la greci, etc).

Exista un deosebit spirit de toleranta, cu respect reciproc intre etnii, cu participarea comuna la petrecerile si sarbatorile comunitare.

Sarbatoarea Vasilopitei, in cadrul comunitatii elene, este un prilej de a se aduna in fata pitei Sfantului Vasile. Dansurile traditionale, legate de locurile de origine ale strabunilor, vechi cantece prind glas prin vocea unor persoane venerabile ale comunitatii.

Un alt obicei in Sulina, intalnit la toti locuitorii este cel al inmormantarii. Cand moare un pilot sau un marinar, vapoarele din port incep sa sune in momentul cand cortegiul funerar iese de la biserica spre cimitir; el merge de obicei pe strada a I-a.

Festivaluri:

Concurs National de Interpretare Muzicala 'Copii canta marea'. Festivalul este dedicat copiilor cu varsta cuprinsa intre 8 si 16 ani si isi propune sa descopere noi talente, cultivarea simtului estetic, dezvoltarea dragostei pentru arta in general si pentru muzica in special.

Sarbatorile Deltei - Festivalul Minoritatilor. Festivalul isi propune sa promoveze interpreti si ansambluri, considerand ca in acest mod se poate aduce o contributie la perpetuarea in timp a traditiilor specifice fiecarei minoritati.

Concurs National de Creatie si Interpretare Muzicala (muzica usoara, dance). Manifestarea se doreste a fi un instrument motivational menit sa catalizeze aparitia de noi valori in sfera componisticii, interpretarii muzicale, propunandu-si de asemenea valorificarea acestui potential creator si interpretativ in sensul promovarii noilor productii de gen in mediile locale si nationale.

Sarbatoarea Campeneasca "Lacramioare, Lacramioare". Serbare campeneasca cu participarea formatiilor Casei de Cultura Sulina, Comunitatii Elene, Comunitatii Rusilor Lipoveni, Liceul "Jean Bart".

Spectacolul "Cantecele Marii". Spectacol/concurs desfasurat pe malul marii, sustinut de artisti amatori ai Casei de Cultura Sulina si invitati din judet.

Sarbatoarea zilei orasului de Sf. Maria. Manifestari cultural-sportive dedicate Zilei Marinei.

Sosirea zeului Neptun - Ziua Marinei

Festivalul Minoritatilor

Localnici si turisti asistand la demonstartie acvatica

Etnii - modele culturale

Abia spre sfarsitul secolului XIX se poate vorbi de o populatie majoritara romaneasca la Sulina dupa reintegrarea Dobrogei in anul 1878.

Populatia orasului Sulina cu alogenii sai, a crescut in acelas mod, dupa cum s-au desfasurat si imigrarile istorice si in alte orase dobrogene, (turco - tatari intre sec. XV - XVI, rusi - lipoveni in toata Delta din sec. XVIII).

La inceput au fost ioanitii si chefalonitii (maltezii), descendenti ai ordinului monaho - cavaleresc, alungati de la lerusalim in sec. XII.

Atunci cand Imperiul Otoman a permis navigarea libera la gurile Dunarii , priceperea si experienta natiilor in navigatia costiera prin arhipelag i-a adus la Sulina. Retragerea flotei rusesti din arhipelag, dupa pacea de la Adrianopole, a adus cu sine un val de imigrati greci, format din candioti, o populatie greceasca saraca din Insula Creta.

Imigrarea masiva a populatiei grecesti a avut loc la inceputul sec. XIX, dupa rascoalele grecesti generate de miscarea Eteriei din anul 1821. Dupa ecoul pe care la avut in lumea navigatorilor greci din arhipelag, a urmat instalarea Comsiei Europene a Dunarii.

Populatiile grecesti, ajunse la Sulina in numar forte mare, au influentat si limba vorbita aici. Li s-au alaturat si contrabandistii, talharii si piratii, care au fost eliminati cu mare greutate prin masurile luate de Comisiunea Europeana a Dunarii.

Ca urmare a infiintarii CED-ului, la Sulina s-au format doua categorii de locuitori. O prima categorie au fost functionarii si navigatorii adusi de CED. A doua categorie au fost civilii, compusi din functionari publici, negustori si pescari.

Populatia orasului oscila de la 5.000 de locuitori la 15.000 - 20.000 locuitori in functie de operatiunile comerciale navale.

Cresterea sau descresterea populatiei locale fiind influentata si de cat de mare era bogatia anului agricol prin productia de grau. In port se incarcau bunuri de care multe tari aveau nevoie (sare, grau, cherestea).

Aflam dintr-o statistica descoperita intr-o scrisoare din arhiva Comisiunii, ca Sulina devine micul oras european in care, la sfarsitul secolului XIX, la o populatie de aproximativ 5.000 de locuitori, existau 27 de nationalitati: greci 2056, romani 803, armeni 444, turci 268, evrei 173, rusi 594, austro-ungari 211, albanezi 117, tatari 22, bulgari 35, germani 49, danezi 6, italieni 45, englezi 24, francezi 11, gagauzi 5, muntenegri 22, polonezi 17, lipoveni 7, indieni 4, senegalezi 11, etiopieni 5, algerieni 8, alte etnii 64.

Astazi, din cauza imigrarilor si casatoriilor intre cetatenii de diferite etnii, se mai numara doar 6 nationalitati: greci 62, romani 3955, turci 7, lipoveni 470, ucrainieni 59, alte etnii 8.

Ca un amanunt pitoresc al orasului Sulina trebuie semnalat ca populatia acesteia era poliglota, vorbeau mai multe limbi invatate de la unii la altii.

Patrunderea noului si pastrarea

ambientului traditional

Un numar tot mai mare dintre cei implicati in activitatile de turism sunt mai mult sau mai putin constienti de impactul negativ al turismului in masa asupra orasului, populatiei si mediului, dar sunt orbiti de castigurile economice.

In ultimii ani, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, in conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra mediului.

Notiunea de impact presupune analiza relatiei turist - resursa turistica - produs turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna in valoare obiectivul respectiv.

Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:

cadrul natural si varietatea potentialului turistic;

existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul si informarea;

prezenta unor structuri turistice de cazare, alimentatie publica, agrement.

Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot imbraca forme pozitive sau negative de manifestare.

Impactul social

Se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al locuitorilor unei zone, asupra largirii orizontului spiritual si profesional. In conditiile in care modul de viata socio-economic are acute tendinte de generalizare si uniformizare, pastrarea unor elemente cu specific traditional vor ocupa un loc important in viitorul asezarilor incluse in activitati turistice. Acestea reprezinta caile de pastrare a unei identitati socio-culturale, de dobandire a personalitati distincte in cadrul turistic local, national si chiar mondial. Aceasta valorificarea prin turism a patrimoniului natural si cultural al unei zone turistice reprezinta in plan social atat un impact pozitiv cat si unul negativ.

Aspectul pozitiv se exemplifica prin:

cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca, in servicii turistice si infrastructura generala;

crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri;

asigurarea si dezvoltarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a confortului general in localitatile turistice;

scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate;

dezvoltarea sentimentelor de intelegere si toleranta deoarece schimburile

interculturale intre turisti si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale.

Aspectul negativ se poate materializa prin:

perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional, in cadrul structurilor sociale;

acceptarea populatiei locale a unor influente negative in plan social.

Pentru populatia din zonele rurale, dezvoltarea in timp si spatiu a activitatilor turistice poate conduce la renuntarea stilului de viata sau ocupatiilor traditionale (pastoritul, silvicultura, crearea obiectelor artizanat, mica industrie, etc.) in favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante.

Impactul economic

Materializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate sub aspectul resurselor economice, impactul economic total se concretizeaza in volumul determinat de cheltuielile turistice.

Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de urmatoarele trei elemente:

impactul direct care evidentiaza efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turist;

impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea unitatii monetare initiale a turistului;

impactul indus (stimulat) comensureaza efectele derivate, cauzate de angajatii unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor in alte sectoare de afaceri.

In aceasta situatie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus impactul indus al cheltuielilor turistului.

Impactul cultural

Este dominat de relatia dintre turisti si populatia locala, care nu este intotdeauna benefica in plan local.

Aspectele pozitive sunt date de:

dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase;

diversificarea formelor de artizanat;

favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de interes turistic, naturale si culturale, care astfel pot fi valorificate;

initierea unor noi actiuni culturale in plan religios, de pelerinaj la manastiri, cu scopul satisfacerii sentimentului de sacralitate crestina, de respect fata de valorile morale.

Aspectele negative sunt mai numeroase, iar aparitia lor se face simtita dupa un interval de timp relativ mai lung:

aparitia de schimbari mentalitatilor, valorilor morale sub influenta turistilor,

pastrarea unor obiceiuri doar pentru ca sunt pe gustul turistilor, aparitia kisch-ului;

adaptarea si copierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi atribuite turistilor;

aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme, atunci cand turismul devine fenomen de masa, suprasaturat, si conduce la disparitia sentimentului de mandrie fata de propria cultura;

cresterea costului vietii, dezvoltare ultrarapida a modelului societatii de consum, distrugerea treptata a spontaneitatii sociale, pe plan local.

Impactul turistic

Turismul este o industrie care permite incasari in moneda nationala precum si in valuta, si care contribuie la dezvoltarea comunitatilor locale creand noi locuri de munca. El difera de alte industrii prin ideea de deplasare a clientului in zona turistica dorita, pentru un anume produs turistic.

Derularea activitatilor turistice necontrolate, aleatorii, fara luarea in calcul a standardelor de amenajare si exploatare, poate conduce la degradarea mediului si a resurselor turistice.

Aceste aspecte sunt influentate de doua mari grupe de factori:

urmarea directa a dezvoltarii economice (industria, agricultura, transportul si alte domenii de activitate);

rezultatul utilizarii mediului pentru turism si agrement.

Chiar daca activitatile turistice nu agreseaza mediul, precum unitatile industriale, nu se poate ascunde faptul ca si turismul are influente negative asupra mediului ambiant.

Aspectul pozitiv este reprezentat de:

cresterea numarului de unitati de cazare, indeosebi in asezarile urbane si cele rurale defavorizate;

sporirea numarului de unitati de alimentatie publica, prin sprijinirea initiativelor

locale pentru valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri, branzeturi, produse de carne, legiune si fructe, etc);

crearea conditiilor de agrement/divertisment adecvat si diversificat, care de asemenea poate pune in valoare resursele locale (instalatii traditionale de agrement, tarafuri, orchestre si fanfare, etc);

dezvoltarea unui comert specific cu produse de artizanat (albume, pliante, harti, ghiduri, diapozitive, CD-uri etc);

modernizarea principalelor cai de comunicatie si de acces catre punctele de interes turistic;

activitatile turistice pot interveni in asigurarea noilor servicii de integrare ambientala, la preturi rezonabile;

ofera sansa cresterii pregatirii profesionale, prin specializarea personalului din turism, indeosebi a ghizilor, cu un nivel cultural ridicat; buni cunoscatori de limbi straine;

crearea conditiilor specifice fiecarei forme de turism ce se poate practica pe tot parcursul anului, cu evitarea aglomeratiei din sezonul turistic;

cresterea veniturilor locale si generale, prin incurajarea de noi investitii in turism.

Aspectul negativ este determinat in primul rand de actiunea distructiva a turistilor asupra resurselor turistice. Actiunile distructive, in multe cazuri inconstiente, datorate in special lipsei de educatie turistica si ecologica, pot fi numeroase, mai ales in zonele sau la obiectivele la care se contureaza o evidenta concentrare turistica, in conditiile in care dotarile si amenajarile turistice nu corespund cerintelor de protectie a mediului.

Ele sunt provocate de:

circulatia turistica necontrolata mai ales in afara traseelor marcate, prin distrugeri asupra solului, vegetatiei, perturbarii faunei. Alte prejudicii sunt aduse prin declansarea de incendii, impiedicarea refacerii ecologice, practicarea braconajului, ducand pana la disparitia unor specii. Circulatia turistica necontrolata, in grupuri mari, are influente negative si asupra obiectivelor culturale;

lipsa unor amenajari specifice destinate popasurilor sau instalarile corturilor in zonele si traseele de mare interes turistic produce fenomenul de degradare a peisajului, prin acumulari de deseuri, gunoaie, etc;

distrugeri cauzate de turismul automobilistic prin parcarea si circulatia in locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale, cu oprirea in poieni, pe malul apelor, prin poluare cauzata de noxe, zgomot, toate acestea duc la distrugerea florei si faunei. O intensa circulatie turistica, aglomerarea parcarilor conduce la alterarea aerului in zonele turistice;

exploatarea intensiva a resurselor naturale cu valente turistice (ape minerale, bai de namol, plaja, apa lacurilor sarate s.a.). Se impune limitarea exploatarii acestor resurse in raport cu valoarea rezervelor omologate, prin asigurarea unei exploatari rationale. Un rol important il are respectarea perimetrelor hidrogeologice si a normelor sanitare de protectie a hidrozacamintelor cu valoare balneara;

structurile turistice de primire, alimentatie publica nu prezinta dotari de folosire a energiei alternative, a reciclarii si epurarii apelor utilizate, a depozitarii si compostarii gunoaielor.

Desfasurarea eficienta a activitatilor turistice presupune existenta unui mediu inconjurator adecvat, avand calitati superioare atat in privinta conditiilor naturale, cat si a celor create de om. Printre motivatiile turistice, un loc tot mai insemnat revine nevoii de destindere, de recreere, de odihna activa intr-un mediu agreabil, cu o natura nealterata (aer curat, apa, soare, zapada, liniste, peisaje reconfortante). Altfel spus mediul si calitatea acestuia reprezinta conditia fundamentala a desfasurarii activitatilor turistice.

Organizarea cercetarii

TEMA

Crearea unui oras bazat pe agroturism in care se pun in valoare multiculturalitatea locului ce creste potentialul turistic si realizarea unui echilibru intre economie si turism.

OBIECTIVE

Regenerarea si revitalizarea vietii urbane si a multiculturalitatii din punct de vedere peisagistic, fara interventii majore la nivelul imaginii traditionale a orasului.

Crearea unei brand de imagine a zonei atat pentru rezidenti cat si pentru non-rezidenti.

MOTIVATIA

Studiul va fi realizat pentru a putea determina urmatoarele valori:

- viziunea asupra orasului, atat a localnicilor cat si a turistilor;

- perceptia locuitorilor asupra problemelor orasului;

- gradul de importanta al patrimoniului natural si cultural;

- identificarea disfunctiilor si disponibilitatilor;

- cerintele utilizatorilor;

- cerintele consumatorilor;

- elaborarea strategiilor de interventie in vederea eliminarii problemelor;

- identificarea canalelor de difuzare a informatiei despre acest loc;

Pentru un rezultat cat mai elocvent s-au realizat interviuri asupra localnicilor dar si asupra turistilor.

FORMULAREA IPOTEZELOR

Avand in vedere declinul economic si social al orasului Sulina, accentuat si de pozitia geografica, activitatile turistice pot conduce la schimbarea modului de viata in favoarea activitatilor si serviciilor turistice care aduc venituri considerabile, in termen scurt si cu eforturi minime.

ELABORAREA MODELULUI CONCEPTUAL

Se bazeaza pe:

- cunoasterea mediului;

- imaginea mentala a zonei;

- utilitatea specifica (incluzand corectitudinea acesteia);

- utilitatea generala.

OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR

Are la baza o serie de intrebari:

- cine utilizeaza acest spatiu;

- cat de cunoscut este spatiul;

- cum este cunoscut;

- cum sunt caracterizate zonele de interes de catre localnici si turisti;

- care este perceptia locuitorilor asupra spatiilor;

- care sunt propunerile celor ce utilizeaza aceste spatii;

Utilizarea - defineste modul si momentul in care un anumit spatiu este utilizat.

Imaginea - defineste modul in care este perceput spatiul de catre utilizatori.

ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE INVESTIGATIE

S-a folosit ca metodologie observatia participanta si ancheta sociologica pe baza de chestionar de interviu.

Observatiea participanta

Prin observatie se urmareste obtinerea informatiilor legate de urmatoarele aspecte:

- dinamica de utilizare a spatiului (diferente in timpul zilei, saptamanii, anotimpurilor, sarbatorilor);

- identificarea zonelor utilizate cel mai des precum si modul de utilizare;

- modul de amenajare a spatiului individual;

- perceptia patrimoniului natural sau construit;

- perceptia modernitatii asupra traditionalismului.

Ancheta sociologica

Prin ancheta sociologica se urmaresc urmatoarele cazuri:

In cazul interviurilor realizate pentru localnicii (vezi anexa 1) se urmaresc:

dinamiciile de utilizare;

identificarea necesitatilor rezidentilor in legatura cu petrecerea timpului liber;

identificarea gradului de cunostinta a istoriei orasului;

identificarea problemelor percepute de utilizatorii acestui spatiu;

gradul de valorificare a traditiilor.

In cazul interviurilor realizate cu turisti (vezi anexa 2) se urmareste:

identificarea canalelor de difuzare a informatiei;

stabilirea gradului de cunoastere a zonei in cazul persoanelor straine;

identificarea necesarului de confort sau austeritate;

identificarea necesarului in legatura cu petrecerea timpului liber;

PREZENTAREA REZULTATELOR

Observatia paticipanta

Tinerii isi cunosc foarte putin istoria orasului, cei mai mari cunoscatori raman batranii (care stiu la randul lor, din povestile parintilor) sau invatatorii. Incetul cu incetul aceste valori se vor pierde iar in urma lor nu vor ramane decat documentele scrise.

Batranii isi aduc aminte de vremurile bune in care traditiile si obiceiurile erau transmise urmasilor, de perioadele de plina glorie cand Sulina era un oras-port cosmopolit si Centru Europolis.

Din cauza somajului ridicat, locuitorii Sulinei, in special tinerii, migreaza catre alte orase mai mari sau chiar peste hotare pentru studii superioare sau in cautarea unor slujbe bine platite. Cei ce raman aici si nu stau la curte pentru a oferi cazare turistiilor      incearca sa se angajeze in diferite institutii de stat pe bani putini. Altii traiesc din pescuit sau taierea stufului (iarna), cum spunea Cristian Balea - pictor: "Noi avem o idee in cap - daca producem acum grosu' dup-aceea, doi ani nu mai mergem la pescuit. In alte parti ale tarii pestele se vinde foarte bine; aici e foarte ieftin, adica nu ai nici un castig, nu-ti scoti nici macar benzina pe care ai consumat-o pan' acuma. Dormim pe stuf facut saltea, ciolofan pus deasupra si iar stuf, ca un sanvis asa si aste e toata caldura o lanterna pe post de lumina, un radio d-ala mic, mancare si haine. Mancare, din balta peste Stam cu saptamanile, o saptamana, doua, trei, depinde cum se prinde, daca este peste stam si o luna acolo".

Solutii pentru imbunatatirea situatiei in Sulina:

realizarea unor amenajari de spatii de odihna si recreere;

crearea unor functiuni de culturalizare si socializare (cinematograf, teatru);

cearea unor noi locuri de munca caracteristice turismului;

predarea mai elaborata a orelor de istorie in scoli si licee;

programe de valorificare a patrimoniului construit si a traditiilor locale.

Ancheta sociologica

In cazul interviurilor realizate cu localnicii:

S-a constatat o diferentiere a dinamicilor de utilizare, a cerintelor si necesitatilor fata de oras in raport cu varsta rezidentilor. Astfel, in cazul tinerilor se poate observa tendinta de a petrece timpul liber in imediata vecinatate a zonei in care locuiesc (bancile aferente blocului sau casei) sau in centrul orasului, (faleza sau plaja in sezonul estival) motivatia fiind in primul rand lipsa unor puncte de interes diversificate dar si lipsa unor spatii amenajate corespunzator in acest sens.

In cazul persoanelor de varsta a doua si a treia se remarca folosirea falezei ca spatiu de aprovizionare dar si ca spatiu de luasir.

S-a evidentiat faptul ca tinerii pana in 25 de ani, nu-si cunosc foarte bine orasul, dar mai ales istoria lui.

Se remarca tendinta de pierdere a traditiilor vechii, toti cei intervievati pomenind doar de traditiile obisnuite (casatoria, botezul, craciunul etc.)

Zonele de interes cel mai des utilizate sunt reprezentate de faleza si plaja.

faleza are o utilizare continua de-a lungul anului, dar mai accentuata in sezonul estival (este utilizata ca spatiu de imbarcare/debarcare, aprovizionare, comert, dar si recreere, relaxare, luasir, promenada);

traversarile dintre malul stang si malul drept al canalul Sulina sunt utilizate pe tot parcursul anului, cu aproximativ aceeasi intensitate (in functie de conditiile meteorologice);

spatiile verzi de pe faleza au o utilizare foarte scazuta (mai ales iarna);

malurile si digurile canalului sunt folosite in special pentru pescuit. Se observa o utilizare mai mare la orele diminetii (intre orele 6 si 12);

in timpul sarbatorilor (Ziua Marinei, Craciunul, etc.) faleza este cea mai intens utilizata;

se observa ca faleza este perceputa ca punct de intalnire pentru majoritatea localnicilor.

In cazul falezei nu se observa o diferentiere a ponderei de utilizare pe categorii de sexe, grupe de varsta sau tipuri de utilizare.

In zona plajei se observa mari diferente in utilizarea sa:

utilizarea zonei de intrare a plajei mai ridicata fata de extremitatile acesteia;

utilizare ridicata in sezonul estival, restul anului fiind aproape pustie;

utilizare ridicata in timpul zilei, in special familii si adolescenti;

utilizarea pe timpul noptii a tinerilor intre 16-28 ani;

ponderea utilizarii de catre barbati este mai mare decat a femeilor;

utilizarea in cazul etniilor este proportionala cu numarul total al acestora. Deci nu se observa diferentieri asupra nationalitatii;

remarcam in randul tuturor utilizatorilor, nevoia destul de ridicata a serviciilor, functiunilor si confortului.

La prima vedere se poate observa cu usurinta adaugirile aduse imagini generale a orasului pentru a satisface cerintele turistilor, dar si a nevoi modernizarii comunitatii.

In cazul interviurilor realizate cu turistii:

S-a constatat o buna cunoastere a orasului de la istorie si cultura pana la cele mai bune zone de pescuit. Unii dintre ei implica legaturi anterioare cu orasul (fosti turisti, fosti rezidenti, prieteni ai rezidentilor, locuitori ai oraselor vecine).

Categoriile de turisti ce vin in Sulina:

Interni - din orasele sau satele vecine. Acestia se cazeaza la hoteluri sau pensiuni;

Externi - de peste hotare, in special francezi si nemti, rar englezi sau alte nationalitati. Majoritatea prefera sa stea in mijlocul naturii, cu cortul

Sezonieri - reprezinta ponderea cea mai mare, vin aici in fiecare sezon estival, in fiecare an, cateodata chiar de 2-3 ori intr-un sezon estival;

De sejur lung - stau aici o luna sau chiar doua. De la an la an isi prelungesc sejurul;

Definitivi - dupa multi ani, in care si-au dat seama de partile bune si cele rele se stabilesc aici si-si incep o afacere;

De agrement - in special pentru pescuit, mai rar vin cu motiv cultural;

De odihna si destindere - detin o pondere foarte importanta;

Sportivi - practica pescuitul sportiv, rar inotul;

Religiosi - pentru bisericile si cimitirele din Sulina, in special cei mai invarsta si stainii.

In cazul turistilor s-a putut indentifica o tendinta de a utiliza spatiului in functie de perioada: in principal plaja, in sezonul estival; diferite spatii din exteriorul orasului (excursi pe canal, vizite in imprejurimi, etc.) sunt utilizate in tot timpul anului, cu precadere vara, niciodata iarna.

Turisti prefera activitatiile de recreere in loc de exploatare valorii arhitecturale si culturale ale orasului.

Cerintele de confort sunt in functie de categoriile sociale, varsta nationalitate sau in interes de serviciu:

cei cu venituri medii prefera campingul sau gazda;

cei cu venituri mai mari prefera pensiunile de 2-3 margarete;

cei care vin in interes de serviciu pentru congrese, sedinte etc. sunt cazati la hotel;

cei care vin in interes de serviciu pentru team building sunt cazati la pensiuni;

tinerii 18-35+ prefera sa campeze in aer liber, mai ales pe plaja;

tinerii cu familii prefera pensiunile si gazdele;

persoanele mai invarsta se cazeaza la pensiuni sau la gazde ce le ofera conditii mai bune;

pentru pescari nu conteaza, atata timp cat au unde sa-si lase bagajele si sa doarma, pentru ca oricum stau de dimineasa pana seara pe malul dunarii sau lacurilor din jur, pe plaja sau pe canalele din imprejurimi.

CONCLUZIILE STUDIULUI SOCIOLOGIC

Ipoteza de la care a pornit studiul a fost confirmata in intregime. Evindent ca localnicii sunt mult mai interesati de gasirea unui loc de munca, de schimbarea gospodariei in favoarea gazduirii turistilor ce vin cu asteptari mult mai mari decat posibilitatile lor. Desi vor sa-si conserve traditiile si obiceiurile, sunt dispusi sa "distruga" patrimoniul natural si istoric daca asta ii multumeste pe chienti (turisti).

Tineri si-au pierdut curiozitatea de a explora imprejurimile si cei vinovati sunt parintii sau chiar profesorii care ar trebui sa le instige interesul.

Dezvoltarea in timp si spatiu a activitatilor turistice poate conduce la renuntarea modului de viata si ocupatiior traditionale in favoarea serviciilor turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante.

Turisti, cu toate ca sunt prezenti aici intr-un numar din ce in ce mai mare si cei ce vin incearca sa nu distruga natura, prin definitie turismul nu este deloc benefic naturii si culturii, doar economiei.

Dezvoltarea necontrolata a turismului impinge granitele comunitatii spre pierderea valorilor.

Dar astazi, un numar tot mai mare de turisti sunt constienti de efectele provocate de ei insisi, de impactul lor asupra comunitatii si mediului. In ultimii ani, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, in conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra mediului, dar aceasta se desfasoara prea lent si nu este destul mediatizata ideea pastrarii mediului.

Aspectele pozitive ale influentei turismului sunt:

favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de interes turistic, naturale si culturale, care astfel pot fi valorificate (fapt ce nu se intalneste si la noi);

cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca, in servicii turistice si infrastructura generala;

ofera sansa cresterii pregatirii profesionale, prin specializarea personalului din turism, indeosebi a ghizilor, cu ridicat nivel cultural;

cresterea veniturilor locale si generale, prin incurajarea de noi investitii in turism;

asigurarea si dezvoltarea progresului social, de crestere a confortului general in localitatile turistice;

cresterea numarului de unitati de cazare, indeosebi in asezarile urbane si rurale defavorizate;

sporirea numarului de unitati de alimentatie publica, prin sprijinirea initiativelor

locale pentru valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri, branzeturi, produse de carne, legiune si fructe, etc);

crearea conditiilor de agrement-divertisment adecvat si diversificat, care de asemenea pot pune in valoare resursele locale;

dezvoltarea unui comert specific cu produse de artizanat, albume, pliante, harti, ghiduri, diapozitive. CD-uri. etc;

modernizarea principalelor cai de comunicatie si de acces spre punctele de interes turistic;

crearea conditiilor de practicare a turismului pe tot parcursul anului, cu evitarea aglomeratiei din sezonul turistic;

Aspectele negative ale influentei turismului sunt:

perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional, in cadrul structurilor sociale;

acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative in plan social;

schimbarea mentalitatilor si valorilor morale sub influenta turistilor;

schimbarea obiceiurilor, datinilor si traditiilor pe gustul turistilor;

aparitia imitarii unor atitudini sau comportamentede pana la arhitectura altor statiuni turistice;

aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme, atunci cand turismul devine fenomen de masa, suprasaturat, si conduce la disparitia sentimentului de mandrie fata de propria cultura sau comunitate;

cresterea costului vietii, dezvoltare ultrarapida a modelului societatii de consum, distrugerea treptata a spontaneitatii sociale, pe plan local;

distrugerea, fara discernamant, sub pretextul amenajarii sau valorificarii peisajului cat si a valorile culturale ce pot produce in timp si spatiu efecte catastrofale asupra tuturor componentelor.

ANEXA 1

CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru localnici)

Studiul urmareste identificarea impactul pe care turismului il genereaza asupra valorilor traditionale.

Va asiguram ca opinia dumneavoastra este foarte importanta pentru realizarea acestui studiu si va multumim pentru amabilitatea de a colabora.

Varsta ..

Sex

Nationalitate ..

Ocupatie ..

Unde va petreceti timpul liber?

Care sunt centrele de interes pentru dvs.?

Unde va petreceti vacantele?

Cunoasteti trecutul Sulinei? (exemple)

Care este viitorul orasului?

Ce traditii se mai pastreaza in familia dvs.?

Ce ofera orasul si ce oferiti dvs. turistilor ce vin aici?

ANEXA 2

CHESTIONAR DE INTERVIU (pentru turisti)

Studiul urmareste identificarea impactul pe care turismului il genereaza asupra valorilor traditionale.

Va asiguram ca opinia dumneavoastra este foarte importanta pentru realizarea acestui studiu si va multumim pentru amabilitatea de a colabora.

Varsta ..

Sex

Nationalitate ..

Ocupatie ..

Cum ati aflat de Sulina?

De cate ori veniti aici si care este perioada sejurului?

Care este motivul excursiei?

Unde va cazati, care sunt conditiile?

Ati dori mai mult confort?

Care sunt punctele de maxim interes si ce nu va place la acest oras?

Veniti aici si pe perioada iernii?

Transmiteti mai departe informatii despre Sulina?

Bibliografie

Boiangiu F. - REPERE TEORETICE SI METODOLOGICE IN SOCIOLOGIE, USAMV-IDD,BucureSti, 2005;

Bonnefous E. - OMUL SAU NATURA, E. P. Idei Contemporane, 1976;

Chelcea S. - CUNOASTEREA VIETII SOCIALE, Editura INI, Bucuresti,1995;

Chelcea S. - CERCETAREA SOCIOLOGICA. METODE SI TEHNICI, Editura Destin, Deva,1998 Chelcea S.;

Durkheim E. - REGULILE METODEI SOCIOLOGICE, Editura Polirom, Iasi, 2002;

Marginean I. - PROIECTAREA CERCETARII SOCIOLOGICE, Editura Polirom, Iasi, 2000;

Rotariu T., Ilut P. - ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJUL DE OPINIE. TEORIE SI PRACTICA, Editura Polirom, Iasi, 1997;

Vlasceanu Z. - DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, Editura BABEL, Bucuresti, 1998.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2277
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved