JURNALISM

 

DIRECTORI DE OPINIE IN AUDIO - VIZUAL

ARGUMENT

Incepand cu anii '50, televiziunea a ramas unul dintre cele mai puternice canale media.

Audiovizualul a exercitat o atractie deosebita de-a lungul timpului asupra publicului; de la oamenii politici care si-au expus clipurile electorale, divertismentul din ce in ce mai diversificat, pana la companiile care incheie contracte de sume impresionante pentru a-si promova produsele.

Odata cu diversificarea audiovizualului, aparitia numeroaselor televiziuni si posturi de radio particulare, si-au facut cunoscuta prezenta si vedetele sau, in unele cazuri, "falsele vedete", am putea spune.

Daca in trecut audiovizualul avea rolul primordial de a informa si de a transmite publicului o cantitate mare si corecta de informatii, cultura, educatie; astazi un loc important si larg il ocupa si divertismentul impreuna cu vedetele formate.

Cum s-a ajuns aici? Din cauza dorintei exagerate de audienta a posturilor private de radio sau televiziune.

Pe langa domeniul sportiv, economic, social, informativ sau politic, in timp, s-a format si domeniul divertismentului, domeniu care a dat nastere vedetelor din muzica, telenovele, moda, emisiuni distractive sau cu specific de concurs.

Prin lucrarea prezentata incerc sa ilustrez formarea in timp a acestor vedete, meritul lor pentru acest statut, domeniile in care se regasesc acestea si comportamentul lor din fata si din spatele camerelor.

Efectele pozitive si efectele negative pe care le are vedetismul atat asupra vedetelor cat si asupra publicului consumator de media reprezinta de asemenea, un subiect discutabil in lucrare.

Prin exemple, voi incerca sa ilustrez toate tipurile de vedete prezente in audiovizualul romanesc, comportamentul acestora, pregatirea si viata lor.

M-am axat pe aceasta tema fiind motivat de schimbarea majora produsa in timp in audiovizualul romanesc; de la cultura si educatie la divertisment, spectacol si vedetism exagerat.

CAPITOLUL I

AUDIOVIZUALUL, CREATOR DE VEDETE

1.1 Evolutia si diversitatea audiovizualului. Aparitia vedetismului.

Nascuta la inceputul anilor '20, radiodifuziunea a devenit, cu exceptia catorva zone dintre cele mai putin dezvoltate, produsul industrial cel mai consumat.

Televiziunea, incepand de la sfarsitul anilor '40, este intr-un continuu proces de largire a pietei sale.

Cele mai recente progrese ale electronicii, ale informaticii si ale telecomunicatiilor prin cablu sau spatiale isi conjuga eforturile pentru a deschide mediilor audiovizuale perpectivele unei expansiuni accelerate.

Mai putin de doua generatii despart posturile cu galena ale bunicilor nostri de televizoarele moderne care ne ofera zeci de programe, multe informatii, mult diverisment si prezentarea multor vedete.

Studiul acestor schimbari impune metode istorice orginale si luarea in considerare a tuturor factorilor acestei evolutii: progresul stiintific si aplicatiile sale tehnice, decisive pentru nasterea radioului si, apoi, a televiziunii, au devenit de atunci hotaratoare; problemele economice legate de productia de aparatura, apoi programe si cele ale concurentei dintre emitatori; statutul juridic si raporturile cu puterile politice; continutul programelor in diversitatea emsiunilor si a formelor de expresie si contributia lor la ceea ce numim cultura de masa[1].

In timp, audiovizualul s-a diversificat, astazi este mai bun, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Odata cu extinderea numarului de canale de televiziune si radio s-au inmultit si vedetele.

In Romania, acest proces al vedetismului s-a extins considerabil in ultimii ani, lucru care dezorienteaza de multe ori telespectatorul, nemaistiind sa faca diferenta intre o vedeta in adevaratul sens al cuvantului si o "falsa vedeta" sau "vedeta fortata",am putea spune.

Anul 2007 a fost un an de consolidare si diversificare pentru mass-media din Romania.

Socurile repetate prin care a trecut presa din Romania pe parcursul      ultimelor luni au eliminat in buna masura imprevizibilitatea acestei piete pentru noul an, cand devine parte a celei europene. Majoritatea grupurilor media si-au anuntat deja o mare parte din planurile pe 2007, iar multe dintre schimbarile la nivel de business, asociativ sau tehnologic, vor fi rezultatul unor initiative anuntate in cursul lui 2006.

Daca 2006 a fost, pentru intreaga piata media din Romania, anul consolidarii si al transferurilor in masa de manageri, vedete sau simpli ziaristi, in 2007 toate aceste schimbari trebuie sa inceapa sa dea rezultatele scontate. Conform anunturilor din ultima perioada, acest an va fi cel al diversificarii, atat in audiovizual, cat si in presa scrisa si online.

In zona televiziunii, Kanal D Romania, operat de grupul turcesc Dogan, cu o investitie de 35 de milioane de euro in primul an si cu un posibil parteneriat cu Ringier, urmeaza sa arate ca nu a pierdut timpul in ultimele sase luni vanand vedete si manageri de la diverse posturi existente. Intact completeaza portofoliul sau de televiziune actual cu un nou post dedicat      dezbaterilor, Antena 2.

Iar daca isi respecta promisiunile facute in 2006, cel putin alte opt posturi noi, majoritatea de nisa, vor fi lansate pe parcursul anului, intre altele, de Lagardere (prin EDI Romania), Noua Plus TV (asociat lui Ovidiu Miculescu, fost sef la EDI Romania), grupurile Pro si Realitatea Media. Si aceasta in conditiile in care la poarta Consiliului National al Audiovizualului s-a creat, in perioada octombrie-decembrie, o veritabila coada la licente de televiziune si radio, CNA fiind in incapacitate decizionala pana in a doua jumatate a lunii trecute.

In zona presei scrise, majoritatea actorilor de pe piata pregatesc proiecte despre care evita sa vorbeasca deocamdata. Dupa valul de transferuri de anul trecut, atat grupuri nou-formate, precum Adevarul, cat si veterani precum Publimedia sau Ringier trebuie sa umple in perioada urmatoare golurile lasate, inainte de a lansa noi produse.

Grupurile Edipresse si Catavencu au anuntat, in ultima perioada, planuri de extindere pentru anul viitor, insa au dat doar cateva nume, inclusiv pe cele ale unor publicatii pe care le vor lansa in zona glossy "Familia mea-Baby", respectiv "J'adore". Ambele grupuri se numara insa printre cei care iau in considerare intrarea pe piata publicatiilor economice, inclusiv prin preluarea unor francize occidentale, pentru care s-au purtat negocieri intense anul trecut.

La nivelul presei locale, este de asteptat ca EMI Deutschland sa-si intareasca pozitia in fata Publimedia si Inform Media, dupa ce, in 2006, a preluat pachetele majoritare la "Ziarul de Iasi", "Obiectiv, Editia de Vaslui" si a negociat preluarea cotidianului galatean "Viata Libera".

Pentru consumatorul de televiziune, anul 2007 urmeaza sa aduca si o crestere a competitivitatii pe piata de comunicatii, dominata, pana anul trecut, de doua mari companii RCS&RDS si Astral. Dupa fuziunea Astral-UPC, incheiata in toamna, si dupa amenzile de zeci de milioane de lei aplicate in decembrie de Consiliul Concurentei, cele doua grupuri au de-a face anul acesta cu o concurenta crescanda pe piata televiziunii digitale, care-i determina pe reprezentantii companiilor sa vorbeasca despre oferte mai bune si mai ieftine pentru consumator.

Celor cinci servicii de televiziune digitala existente pe piata la 1 ianuarie - Focus Sat (UPC Romania), Digi TV (RCS&RDS), Max TV (Digital Cable System), Boom TV (DTH Television) si Dolce (Romtelecom) - urmeaza sa li se alature acum si Telemobil, operatorul serviciului de telefonie mobila Zapp.

Din partea operatorilor de cablu, care anul trecut nu au reusit sa se lepede de povara sistemului analog, este de asteptat sa raspunda concurentei venite din partea serviciilor de telefonie si sa-si imbunatateasca ofertele de triplay (cablu, Internet si telefonie).

Noile tehnologii, extinderea rapida a Internetului si asteptata crestere a preturilor pe piata publicitatii pun in priza si organizatiile de masurare a audientelor. 2007 este anul imbunatatirii sistemului de masurare a audientelor de televiziune, care ar urma sa-l inlocuiasca pe cel operat de TNS-AGB International pe baza contractului actual cu Asociatia Romana pentru Masurarea Audientei (ARMA), ce expira la inceputul lui 2008. BRAT are planificat, la randul sau, sa puna la punct proiectul de masurare a performantelor de audienta ale site-urilor de Internet, proiect initiat anul trecut, dar si sa analizeze cat de oportun ar fi sa initieze un sistem de masurare a audientei publicatiilor de tip "business to business". Iar studiile independente ale audientelor pe net ar urma sa fie completate prin proiectele IAB Romania, asociatie a specialistilor de pe piata de profil si ale carei baze au fost puse la sfarsitul anului trecut.

Toate, in conditiile in care estimarile actuale arata ca piata publicitatii online din Romania inregistreaza cresteri intre 50 si 100% de la an la an, iar piata online din tara, desi mult in urma celei occidentale, tine in general pasul cu ultimele tendinte in domeniu. Din acest punct de vedere, ultima moda, blogurile, ar urma sa intre intr-o faza de stabilizare in 2007, dupa explozia din 2005-2006, conform unui studiu publicat in decembrie de compania americana de cercetare Gartner. Stafeta va fi preluata de comunitatile online (de la cele de jurnalism cetatenesc la cele de tip YouTube), aflate deja intr-o impresionanta crestere de un an incoace, fapt ce a determinat revista "TIME" sa-i proclame pe membrii acestor comunitati drept personalitatea anului 2006. In zona presei din Romania, principala tendinta este crearea de continut exclusiv online pentru paginile de Internet ale ziarelor si posturilor de televiziune.

Vedetismul, uneori efect negativ in televiziune.

Violenta televizuala ii face pe copii mai curajosi, mai indrazneti sau, mai grav, indiferenti. De la TV isi insusesc cel mai bine agresivitatea, lipsa de scrupule, senzationalul, vedetismul, sexualitatea si imbogatirea.

Consiliul National al Audiovizualului a realizat o analiza a comportamentului copiilor in fata programelor audiovizuale. Astfel, pentru aproape un sfert dintre copiii intervievati, privitul la televizor este o ocupatie in lipsa de altceva mai bun. Tocmai de aceea, majoritatea respondentilor cred ca rolul televiziunii in viata lor este important sau foarte important. Lipsa televiziunii i-ar deruta pe multi. Aproape jumatate dintre acestia nu stiu ce ar face sau nu ar face nimic deosebit in absenta unui televizor.

Cert este faptul ca violenta incurajeaza.

In timpul saptamanii, aproape jumatate dintre copii stau la televizor in prime-time (intervalul orar 19.00-22.00). Unul din zece a declarat ca violenta televizuala il face mai curajos si mai indraznet. Faptul ca mai bine de un sfert sunt indiferenti sau amuzati la vederea scenelor violente este insa la fel de ingrijorator. Cu toate acestea, aproape jumatate dintre ei cred ca exista prea multa violenta in filme, procentul acestora crescand simtitor atunci cand vine vorba despre stirile TV. Paradoxal, tot cam jumatate dintre acestia cred ca desenele animate au prea putina violenta.

Adevarul este insa dincolo de ecran.

Valorile promovate de televiziune sunt, in cele mai multe dintre cazuri, negative. Pentru un sfert dintre copii, adevarul si minciuna se regasesc in aceeasi masura in programele TV. Pentru alte valori morale, precum cultura civica, creativitatea, competenta, formarea culturala, succesul, respectul, compasiunea sau generozitatea, copiii trebuie sa caute in alta parte decat in fata tubului catodic. In schimb, copiii recunosc aproape intr-un glas ca cel mai bine pot invata la televizor despre agresivitate, lipsa de scrupule, senzational, vedetism, sexualitate sau imbogatire.

Ralu Filip, fostul presedinte al CNA, acuza faptul ca societatea civila isi manifesta interesul fata de situatia audiovizualului doar in perioada alegerilor, precum si faptul ca politicienii sunt prea putin interesati de acest aspect.El spunea ca,din pacate, nu exista o dezbatere despre audiovizual in societatea romaneasca, asa cum se intampla in alte parti; doar CNA si presa mai vorbesc despre problemele acestuia. Solutia pe care seful CNA o propune este spargerea tipologiei programelor posturilor private.S-ar putea folosi o parte mica din fondurile televiziunilor private rezultate din publicitate pentru a finanta emisiuni culturale si pentru copii. Multi dintre acesti copii au creierul la fel de varza ca si programele de televiziune pe care le urmaresc. Societatea civila trebuie sa gaseasca resurse macar pentru a discuta, daca nu si pentru a rezolva problema actuala.

Este usor de concluzionat de ce vedetismul este considerat negativ pentru publicul consumator de media. Vedetismul exagerat, lipsa de scrupule, emisiuni necenzurate pentru a atrage cat mai multa audienta sunt doar cateva elemente care claseaza aceasta categorie intr-o sfera exclusiv negativa.

Existand in prezent in Romania foarte multe posturi de televiziune private, dorinta exagerata de a atrage cat mai multa audienta in detrimentul celorlalte, dau nastere practic unei adevarate "lupte" permanente intre acestea. Si cum majoritatea ar merge pe premiza "scopul scuza mijloacele", televiziunile se folosesc in permanenta de ceea ce, cu siguranta ar atrage atentia publicului: senzational, scandal, necenzurat.

Pentru a asigura audienta dorita, implicarea vedetelor in astfel de prezentari reprezinta punctul lor puternic. Exclusivitatile unde vedetele sunt implicate reprezita de asemenea "deliciul" orcarui post, acestea asigurandu-le intotdeauna avantaje majore in fata celorlalte televiziuni concurente.

1.2. Aparitia vedetismului. Procesul de formare al vedetelor.

Este evident faptul ca formarea numeroaselor televiziuni private in timp au favorizat inmultirea spectaculoasa a vedetelor din Romania, insa, inainte de a concluziona acest lucru, si de a atribui acest statut tuturor vedetelor, in primul rand trebuie sa raspundem la o intrebare aparent simpla, dar si destul de nuantata, in acelasi timp: "ce este o vedeta de televiziune?"

Dar faima nu mai este ceea ce a fost. Celebritatile sunt prezentate pe piata ca niste imagini de marketing, raspandite si vandute cu o rapiditate si o abilitate de neimaginat pentru eroii din vechime si, apoi, la fel de rapid, date uitarii.Nutrim sentimente puternice fata de toate aceste vedete, dar nu mai avem suficienta pasiune intima in viata noastra.

Intrebarea e veche, raspunsul, partial. Toate aproximarile care au incercat sa serveasca drept solutie la o asemenea dilema a culturii media contemporane au facut sa devina si mai vizibila o insuficienta: chestiunea ramane controversata, iar raspunsul trebuie nuantat.

Chris Rock, amfitrionul din 2005 al Galei decernarii premiilor Oscar, a spus la un moment dat, in monologul sau din scena, dorind sa arate diferenta intre un star si o persoana cunoscuta: "Clint Eastwood este o vedeta, Tobey Maguire doar un baiat in colanti . Gluma prezentatorului continea, de fapt, o aluzie la rolul de jocheu sexy, interpretat de Maguire in filmu "Seabiscuit" si la valoarea de regizor a lui Eastwood, rasplatita cu un trofeu aurit.

In lumea televiziunii, lucrurile sunt insa ceva mai alambicate. In majoritatea cazurilor, notiunea de "vedeta" este sinonima cu supraexpunerea "pe sticla", incluzand, asadar, in primul rand, un criteriu cantitativ. in termenii de ultima generatie ai marketingului politic american, devine o vedeta "actorul social care beneficiaza de un total semnificativ de ore de camera video alocate intr-un timp determinat de aparitie la televiziune", cu alte cuvinte, de un capital de imagine consistent.

Jurnalistii si consilierii de imagine stiu cu exactitate ca acesta din urma e un concept ce acopera un dat perisabil, care trebuie permanent "intretinut" si actualizat si poate aluneca in desuetudine atunci cand nu mai reuseste sa se recontextualizeze, sa tina pasul cu spiritul timpului sau.

Daca, pe de o parte, notiunea de "vedeta de televiziune" are legatura directa cu ideea de vizibilitate planificata si insistenta pe ecran, pe de alta parte, ea se inrudeste indeaproape cu o oarecare acceptiune a "performantei" care pretinde a fi mediatizata.

Nu in ultimul rand, filiatiile profunde ale notiunii de "vedeta" (nu doar la televiziune, ci si in politica, in publicitate si film) trimit spre atat de dezbatuta chestiune a identitatii postmoderne, ca moment de ruptura, fata de aceeasi notiune esentialista si rationalista promovata de modernitate.

Cand un teoretician ca Jameson vorbeste despre "atenuarea efectului" in cultura postmoderna a imaginii, conceptul traduce o scindare a identitatii moderniste, reluata de eurile postmoderne, care sunt insa lipsite de energii expresive si supuse vacuitatilor momentului.

Altfel spus, subiectul autonom, atotconstituit, ce a reprezentat o achizitie esentiala a unei culturi a individualismului, se fragmenteaza si dispare, datorita proceselor sociale tipice societatii de consum, rationalizate si birocratice.

Dispersia progresiva a subiectului si iesirea din scena a identitatii moderniste coincid cu instalarea in centrul atentiei a "sinelui TV", in timp ce notiunea insasi de "vedeta de televiziune" se inroleaza in seria preceptelor postmoderne satisfacute sa descrie doar suprafata sau forma unor fenomene din cultura media contemporana, fara nici o ambitie de acces la functia lor de semnificare.

O lectura critica a modelelor propuse de televiziunea anului 2000 se situeaza la mare distanta de modelul semiotic al semnificatului si semnificantului, dar si de acea "hermeneutica a suspiciunii" promovata de Ricoeur ca lectura polisemica a simbolurilor culturale.

Identitatea postmoderna se constituie, asadar, in maniera teatrala, prin asumarea de roluri si construirea unei imagini. in contradictie cu fosta identitate moderna, care se centra in jurul profesiei, al functiei din sfera publica sau al pozitiei din cadrul familiei, identitatea postmoderna focalizeaza pe imagine, infatisare si stil, "loisir" si sfera a consumului.

In acest context social, cultural si politic,sinele TV sunt individul electronic par "excellence", care detine tot ce poate prin simularea materialelor oferite de media: o identitate de piata, insusita in calitatea sa de consumator intr-o societate de divertisment; o galaxie de stari hiperfibrilate, o forta traumatizata, produsa in serie.[2]

Osciland intre globalizare si atomizare, insul contemporan suporta o "insecuritate ontologica" pe care abia recunoasterea unor simboluri si constructe simbolice din viata de zi cu zi, transpuse in programele curente ale televiziunii, o atenueaza partial. Televiziunea nu doar ofera principii de ordonare temporala si semantica a realitatii, ci si conduce, datorita investiturii emotionale cu care se asociaza, de obicei, consumul curent de produse media, la fixarea unor cadre rituale (de tip liminal) de raportare la universul inconjurator

Trairea rituala a consumului de televiziune are drept consecinta ruperea din rutinele cotidiene si asumarea unei viziuni integratoare asupra lumii; aceasta viziune este generatoare, chiar si cand exprima un model hegemonie, de securitate antologica.

In anii '7O-'8O ai veacului trecut, cand notiunea de "vedeta de televiziune" era, practic, necunoscuta in Romania, aparitia pe micul ecran a prezentatorilor de programe sau a redactorilor de stiri era privita cu acea religiozitate rezervata nu doar formatorilor de opinie, ci, pur si simplu, unor arhetipuri mitice reactualizate.

Asa se face ca, la inceputul anilor '90, in urma unui dialog prelungit pe care l-am avut cu Sanda Taranu (celebru spiker al Televiziunii Romane vreme de aproape trei decenii), aceasta a aratat mai multe scrisori primite de la telespectatori fideli ai postului public (barbati si femei care se adresasera redactiei in intervalul 1979-1986) in care abundau formulari de tipul: "sunteti pentru mine o zeita", "va privesc ca pe o regina", "cand va ascult vocea si va vad la televizor, imi dati speranta si o incredere salvatoare, cum doar din cer mai pot sa primesc".

In mod neasteptat, aceste exteriorizari ale veneratiei cunosc o rasturnare brutala in primii cinci ani de dupa decembrie '89, odata cu diversificarea ofertei tele- vizuale, prin intrarea in scena a primelor doua televiziuni metropolitane private : Antena 1, lansata initial ca post de stiri si filme, in 1993 si Tele 7 abc, care incepe sa emita din vara anului 1994. Conceptul de "vedeta" e lansat si exploatat intens abia doi ani mai tarziu, in 1996, odata cu debutul spectaculos al canalului de televiziune Pro TV. Programata sa coincida, nu intamplator, cu Ziua Nationala a Romaniei, aceasta lansare, la 1 decembrie 1996, a unei noi televiziuni erupe pe piata media romaneasca a momentului cu forta irepresibila a unor focuri de artificii,insa dincolo de inedit si de seductia formala pe care noul post le impune, Pro TV are coerenta si personalitate mediatica, iar la nivel vizual produce un impact absolut, face risipa de efecte, se autopromoveaza aproape agresiv asa cum nici o televiziune autohtona nu mai facuse , nu ezita sa promita totul si se tine de promisiuni.

Modelul de televiziune comerciala, inaugurat fulminant de Pro TV, a fost copiat de toate posturile de televiziune, inclusiv de cel public. Caminele au fost invadate de emisiuni de divertisment (cumparate sau copiind formate deja celebre), telenovele si filme de aventuri, de prezentatoare ingenue, care zambesc atunci cand se refera la victimele unei catastrofe, de talk show-uri spumoase (in locul dezbaterilor sobre de dinainte), de jocuri de noroc sofisticate (care au declansat miscari de mobilizare sociala incredibile, precum cumpararile uriase de bilete de joc si audientele enorme la tragerile saptamanale la Bingo), de concursuri variate si de emisiuni siropoase, axate pe adaptarea unor concepte de succes din Occident.

Desi s-a lansat si s-a mentinut cu o grila de programe eminamente de consum, Pro TV a inaugurat pe piata media romaneasca un dinamism tele-vizual de sorginte americana, gratie caruia a putut sa ramana lider al audientelor pe un interval de timp de aproape un deceniu.

In plina era a interactivitatii pe ecran, Pro TV a reusit sa-si provoace publicul printr-un slogan paradoxal, care convertea pasivitatea privitului la televizor intr-o conditie a profitului personal nemijlocit: "Te uiti si castigi!". Insa mai mult decat oricare strategie de marketing, crearea si impunerea de vedete proprii a facut din Pro TV, in scurt timp, o televiziune distincta si redutabila. Pana la sfarsitul anului 1998, toate aparitiile feminine de la televiziunile romanesti de orice profil isi doreau sa fie Andreea Esca. Modul particular de frazare, la citirea de pe prompterul de stiri, al acestei prezentatoare, dublat de o telegenie perfecta, au devenit o marca a performantei la televiziune.

Andreea Marin (lansata initial la pupitrul stirilor de la postul public), Alessandra Stoicescu ori, mai tarziu, Dana Razboiu au fost tot atatea tentative sustinute ale altor posturi TV de a contracara, cu mijloace proprii, "efectul Esca".Alaturi de jurnalele de stiri, din prime time, ale televiziunilor dominante, zona divertismentului s-a dovedit deosebit de prolifica in generarea de vedete, impunand nume si imagini feminine, dupa prototipul caritabil al zanei bune, fie ocrotitoare a familiei reunite in fata televizorului (Mihaela Radulescu), fie pacifiste, conciliante si gata sa induca iertarea (Raluca Moianu), fie ingenue si ludice (Andreea Raicu).

Comparativ, numarul vedetelor masculine e mult mai restrans si apartine mai ales zonei talk-show-urilor. Este adevarat ca, de pilda, intr-o statistica globala, realizata pentru luna mai a anului 2005, Mircea Radu, cu celebrul format "Din dragoste" a fost desemnat de TNS-AGB International drept lider de audienta pe tronsonul emisiunilor de divertisment, cu un rating record de 13.1, raportat la esantionul national din mediul urban, pe care s-a efectuat monitorizarea. Acest procent reprezinta aproximativ 1.400.000 de telespectatori, insa in privinta prestigiului de care se bucura conciliatorul de inimi ranite nu este, deocamdata, comparabil cu acela de care beneficiaza un moderator de talk show politic, precum Marius Tuca sau Robert Turcescu.

Cu alte cuvinte, la aproape un deceniu de la declansarea a ceea ce s-ar putea numi "cursa pentru vedete', inaugurata in audiovizualul romanesc de practicile mediatice ale canalului de televiziune Pro TV, publicul insusi s-a specializat, reusind sa faca distinctia intre notiunea de "popularitate' si cea de "prestigiu'.

Pe de alta parte insa, "vedetizarea" instant a unor persoane care nu au reusit sa devina personalitati, dar sunt impuse publicului datorita unui demers sustinut de PR si simpla aparitie "pe sticla" ori in pictorialele unor reviste a condus la ceea ce un cronicar din presa scrisa numea "fenomenul de canibalism' .Vedetele de televiziune pot fi considerate o marfa ca oricare alta. Departamentele de PR le produc pentru toti cei care abia asteapta sa le vada prin reviste si sa le consume. Probabil, cel mai bun barometru pentru a aprecia calitatea unei vedete e tirajul revistelor care le au pe coperte si ratingul programelor pe care le prezinta,realizeaza la televiziuni si radiouri. Acest lucru nu este util pentru nici una dintre parti, chiar daca vedeta are ceva foarte important de comunicat. In primul rand, se canibalizeaza cele doua produse, iar vanzarile scad in mod automat, deci si numarul de cititori

In primul numar al anului 2005, suplimentul "Teleghidare" al ziarului "Cotidianul" publica o interesanta ancheta despre "cei care dau bine pe sticla", incercand sa explice de ce o vedeta de televiziune nu este decat rareori un profesionist al ecranului. Cei cinci interlocutori avizati care raspund provocarii lansate de Anca Apostol sunt: Mircea Diaconu (actor si director al Teatrului Nottara din Bucuresti), criticii de film Magda Mihailescu si Viorica Bucur actorul si solistul Tudor Chirila si regizorul Alexandru Tocilescu. Concluzia generala ar fi aceea ca, pe de o parte, in Romania, asistam la o adevarata inflatie de vedete, in timp ce, ca fenomen invers, criteriile de validare ale unei aparitii pe ecran, in categoria atat de ravnita a vedetelor, sunt simple strategii publicitare, care nu au nimic in comun cu profesionalismul: "Din show-biz si star-system nu castiga show-ul sau starul, ci biz-ul si sistemul au de castigat. (Vedetele) sunt fapturi bune de muls. Noi suntem exploatati prin intermediul lor".

"O vedeta TV trebuie sa aduca un anumit rating, totul tine de box-office. in cazul unei emisiuni la care se uita doua familii, nu se poate vorbi despre vedete. Asta nu implica si calitatea vedetelor de televiziune, dar asta este o discutie separata. Din nefericire, in Romania, calitatea nu conteza foarte mult. (Tudor Chirila, in ,,Cotidianul", 2005, p. 11)

Incercand sa amendeze criteriul cantitativ al expunerii repetate la televiziune, ca si pe acela al suprematiei audientei, criticul de film Magda Mihailescu, incearca. in ancheta amintita, sa formuleze o explicatie a conceptului de "vedeta' pe ecran: "Adevarata vedeta TV este cea care da definitia unei emisiuni, a unui format, care isi cucereste popularitate tocmai prin acest talent, nu in urma catorva aparitii, bune, proaste, penibile, dar insistent sustinute publicitar. Domnul cu ochelari in varful nasului, care ii invata de cativa ani pe francezi sa scrie corect, ma refer la Bernard Pivot, este o vedeta, Cosmina Pasarin, care apare mai des decat el pe "sticla", nu

Fara a fi la fel de transanta in teoretizari, Viorica Bucur raspunde interogatiei "ce este o vedeta de televiziune?" cu o alta interogatie (retorica) menita sa completeze discutia cu cateva nuantari bine venite : "Un comentator francez, vorbind despre fenomenul vedetei de televiziune, ridica urmatoarea problema: este cunoscut pentru ca apare la televizor sau este chemat la televiziune pentru ca este deja o persoana cunoscuta?. Sa luam exemplul lui H.-R. Patapievici si al lui Robert Turcescu. Amandoi sunt oameni care au ceva important de spus. Primul a fost chemat la televiziuni pentru ca este cunoscut, este deja o vedeta media. Pe Robert Turcescu nu-1 stiam, il citeam in "Dilema" si imi placea cum gandeste. Apoi am aflat ca are un talk show, l-am urmarit si am vazut ca este un ziarist adevarat"[4],

1.3 Vedetele, prezente in toate domeniile

Asa cum am concluzionat mai sus, odata cu diversificarea audiovizualului, aparitia numeroaselor posturi de televiziune si radio particulare, si-au facut cunoscuta prezenta si numeroasele vedete, persoane publice, oameni care apar pe ecran sau sunt auziti zi de zi in orice loc si in orice      moment, oameni despre care se doreste intotdeauna sa se stie cat mai mult, atat despre practica lor pe ecran cat si despre viata personala din spatele camerei.

Sunt persoane iubite, adorate, copiate de unii sau pur si simplu ridiculizate sau criticate de altii. Domenii in care s-au nascut aceste vedete pe ecran sau la radio sunt din ce in ce mai vaste. Vedetismul si-a facut cunoscuta prezenta in audioviziual prin domenii ca sport, muzica, filme, telenovele, stiri, emisiuni informative, emisiuni de divertisment.

Spatiu mult. vedete multe .

Daca ar fi sa analizam toate vedetele din audiovizual, din toate domeniile in care isi expun talentul fiecare, am observa cu usurinta diferentele dintre ele, atat din punct de vedere al domeniului in care exceleaza sau nu, cat si a calitatii modului in care isi mentin acest statut de vedeta.

Daca inainte eram obisnuiti cu vedete consactrate pe piata showbis-ului, cum ar fi Madalina Manole, Monica Anghel sau Adrian Enache in muzica; Florin Piersic in film; Gheorghe Hagi, Nadia Comaneci in sport; Sanda Taranu (Prezentatoarea stirilor televiziunii "Romania 1"); astazi,in toate aceste domenii si-au facut cunoscuta prezenta din ce in ce mai multe vedete, personae publice, VIP-uri, mai mult sau mai putin talentate, dar totusi cunoscute.

Bineinteles, inainte daca eram obisnuiti doar cu un singur buletin de stiri, cel de la televiziunea ,,Romania 1", in prezent exista zeci de programe, televiziuni care detin fiecare stirile proprii si prezentatorii (stiristii) proprii. S-au creat in prezent chiar televiziuni specializate in acest domeniu, pe stiri (Realitatea, N24).

Daca in urma cu ceva timp ascultam cateva genuri de muzica, in prezent despre acest domeniu se poate spune ca s-a extins pana la refuz, aparand pe piata romaneasca o multitudine de noi genuri de muzica. De asemenea, s-au creat televiziuni specializate si in acest domeniu (UTV, TV K-Lumea).

Filmele s-au diversificat de asemenea si au luat nastere in timp chiar si telenovele, creatii specifice Americii de Sud care insa "au prins" destul de bine si la noi pana acum, dand nastere in prezent altor si altor vedete (Acasa TV).

Domeniul modei, de asemenea s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp in tara noastra.

Creatorii de moda si manechinele de care se folosesc acestia pentru a-si promova creatiile s-au inmultit simtitor (Catrinel Menghia, una dintre cele mai apreciate manechine de la noi).

Prezentarea unor vedete din diverse domenii:

Sport: Adrian Mutu (Briliantul)

Face parte din acea categorie de vedete care a muncit foarte mult pana sa ajunga in "lumina reflectoarelor", atat de la noi din tara cat si din strainatate.

Persoanle care se remanrca in sport, fapt care le ridica in timp la statutul de vedeta sunt acele persoane care in general pleaca de "undeva de jos" (cazul lui Adrian Mutu, care mai intai a jucat fotbal pe terenul din Pitesti, apoi a facut parte din echipa FC Arges si in final a ajuns "undeva sus", fiind considerat unul dintre cei mai buni fotbalisti din lume, este apreciat atat in tara cat si in strainatate pentru talentul sau).

Despre Adrian Mutu se poate afirma faptul ca a reusit sa atinga prin fortele prorpii apogeul performantei in sport si in acelasi timp, "apogeul vedetismului", am putea spune.

Adrian Mutu (n. 8 ianuarie 1979, Calinesti, Arges) este un fotbalist roman, supranumit Briliantul. El este un atacant si capitan valoros pentru echipa nationala de fotbal al Romaniei.

Dinamovistii pot fi mandri. Adrian Mutu a plecat in fotbalul mare de la Dinamo. Dupa plecarea de la "cainii-rosii" a mai jucat la Inter Milano, Helas Verona, AC Parma, Chelsea Londra, Juventus Torino si AC Fiorentina, echipa pentru care a marcat 10 goluri in sezonul de toamna 2006.

Fost jucator emblematic al echipei Dinamo, pentru care a marcat 22 goluri in 33 partide, Adrian Mutu a ajuns acum sa fie indispensabil echipei nationale, cu care se va afla in campania de calificare pentru Campionatul European din 2008.

La 28 de ani, Mutu este considerat un jucator de faima internationala. A inceput fotbalul la Pitesti (pentru care a marcat 11 goluri), echipa la care a evoluat din 1996 pana in 1998, cand a fost transferat la Dinamo.

Mutu si-a facut din plin datoria fata de culorile alb-rosii, marcand 24 de goluri in 34 de meciuri. Nu a rezistat mult la Dinamo.

In Decembrie 1999 s-a transferat in Serie A, la Inter Milano, intr-o echipa plina de vedete de talie mondiala. I-a fost greu sa-si faca loc nefiind destul de matur pentru o astfel de echipa. A jucat doar 10 meciuri dupa care a plecat la Verona, echipa la care a inceput sa-si arate adevarata valoare.

Dupa un prim stagiu mai putin reusit, in cel de-al doilea an ca jucator la Verona a reusit 12 goluri. Verona insa a retrogradat in Serie B si chiar daca Mutu isi facea planuri pentru un an in Serie B, soarta i-a suras si astfel a ajuns din nou in Serie A, la Parma.

A avut un sezon magnific reusind nu mai putin de 18 goluri, care l-au propulsat pe locul doi in clasamentul golgeterilor in Serie A (sezonul 2002-2003). A fost desemnat capitanul Parmei si se pregatea pentru un nou sezon in Serie A. Nu a fost de acord patronul lui Chealsea, rusul Abramovici, care l-a cumparat pe Mutu cu suma record, pentru un fotbalist roman, de 22,5 milioane de euro.

Dupa un start de sezon fantastic avut la Chelsea, lucrurile nu au mers la fel de bine dupa venirea la echipa londoneza a lui Jose Mourinho. Mutu a fost depistat pozitiv la un control anti-doping si a fost suspendat 7 luni. Jose Mourinho nu l-a mai dorit la Chelsea, astfel ca Mutu si-a reziliat contractul cu echipa londoneza si a plecat la Juventus Torino.

Chiar daca a jucat mai putin la italieni, antrenorul Fabio Cappelo a avut incredere in el si de fiecare data cand l-a folosit, Mutu i-a rasplatit incredrea prin meciuri foarte reusite. Pentru Juventus a marcat 7 goluri in 20 de partide. S-a transferat la AC Fiorentina (pentru suma de 8 milioane de euro) la inceputul sezonului 2006-2007, dupa ce Juventus a fost retrogradata in divizia secunda.

A avut o prima jumatate de sezon de exceptie reusind 10 goluri in 17 meciuri dar si foarte multe pase de gol.

Muzica: Madonna.

Despre Madonna se poate spune ca face parte din cea mai de pret categorie de vedete in care nu se pot include insa prea multe personalitati. Este acea categorie in care intra vedete despre care se poate afirma cu usurinta faptul ca "au marcat un secol".

Madonna este genul de vedeta careia i-a placut intotdeauna si a facut tot posibilul in acest sens, sa fie originala, sa faca asa cum ii place ei totul, in stilul propriu. Nu i-a placut sa fie controlata si bineinteles intotdeauna a adorat sa-si socheze fanii prin aparitiile ei si prin felul ei original de a-si exterioriza talentul care a facut-o vedeta, lucru care il face si in prezent, in ciuda varstei pe care o are.

Asa cum am spus, despre Madonna se poate spune (alaturi de vedete ca Michael Jackson sau Elvis Presley) ca "au marcat un secol".

Madonna Louise Veronica Ciccone (nascuta la 16 august 1958 in Bay City, Michigan) este o cantareata si compozitoare pop-rock americana, castigatoare a mai multor premii Grammy, actrita laureata a Globului de Aur si scriitoare populara. Debutand la inceputul anilor 1980, a devenit cea mai populara cantareata solo a tuturor timpurilor (conform Cartii Recordurilor), cu vanzari care au depasit 270 de milioane de discuri in toata lumea.

Madonna locuieste in prezent in Wiltshire, Anglia impreuna cu sotul sau, regizorul de film Guy Ritchie si cei doi copii ai sai.

Fiica a inginerului italiano-american Silvio Ciccone si a Madonnei Fortin, Madonna si-a petrecut intreaga sa copilarie in Pontiac, suburbie a orasului Detroit. Mama sa a murit in decembrie 1963, bolnava de cancer la san, cand Madonna avea doar cinci ani. Tatal sau s-a recasatorit cu Joan Gostafson, angajata familiei.

Impotriva vointei tatalui sau, Madonna incepe sa ia lectii de dans la varsta de 14 ani, avandu-l ca profesor pe Chrystopher Flynn. A frecventat cursurile scolii Rochester Adams High School, unde s-a remarcat prin rezultatele scolare si ca membra a echipei de majorete. Si-a incheiat studiile preuniversitare in 1976, iar in 1978 a intrat la Facultatea de Dans din Michigan. In anul urmator, cu doar 35 de dolari in buzunar, Madonna s-a mutat la New York, avand ca obiectiv inceperea unei cariere de dansatoare.

Telenovele: Adela Popescu.

Categoria de vedete din care face parte tanara Adela Popescu este o categorie tot mai vasta si in proces de dezvoltare la noi in tara.

Este categoria in care intra acei tineri talentati (16-19 ani) care doresc cu orce pret sa se afirme, sa fie remarcati in lumea tumultoasa a showbiz-ului.

Despre tanara Adela Popescu se poate spune ca este genul de vedeta care a evoluat foarte mult intr-un timp foarte scurt. A reusit ca in numai cateva luni sa se ridice in varful statutului de vedeta fiind apreciata de public atat petru talentul sau actoricesc cat si pentru calitatile in muzica.

Adela Popescu este una dintre putinele vedete de la noi care este considerata in presa ca fiind foarte modesta si "lipsita de fite", spre deosebire de altele.

Adela Popescu a participat la multe festivaluri nationale si internationale de muzica, de unde s-a intors acasa cu multe premii, a cantat impreuna cu Elena de la Mandinga si a colaborat cu formatia 3 Sud Est pentru piesa "Clipe", a prezentat o emisiune pentru adolescenti, a jucat in serialul 'In familie'.

Adela a interpretat-o si pe Alina Damaschin, sora Oanei Zavoranu, in prima telenovela romaneasca difuzata ACASA, 'Numai iubirea'.Se considera o persoana sociabila, norocoasa, familista, crede ca fiecare are un destin al lui.

Este foarte atasata de familia ei si respecta traditia sarbatorilor petrecute in familie.

Film-Teatru: Amza Pellea.

Este tipul de vedeta care a reusit prin talentul propriu sa-si puna "amprenta" atat in domeniul filmului cat si al teatrului.

Amza Pellea, a fost tipul de om talentat care a stiut cum sa faca sa marcheze domeniile in care a excelat, facandu-ne sa ne aducem aminte de el si de rolurile pe care le-a interpretat atat cu o mare admiratie cat si cu un regret imens petru faptul ca a parasit "scena" pe care a iubit-o atat de mult.

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 - d. 12 decembrie 1983) a fost unul dintre cei mai importanti actori romani, distingandu-se atat in teatru cat si in film.

S-a nascut la Bailesti, intr-o familie de tarani olteni. A absolvit cursurile Colegiului National Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promotiei de aur a teatrului romanesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul National din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie si Teatrul National din Bucuresti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotati ai scenei romanesti. A fost profesor la IATC.

A fost creatorul lui Nea Marin, binecunoscutul personaj de sorginte populara care i-a relevat atat de bine disponibilitatile pentru comedie, Amza Pellea a interpretat atat personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Rascoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cat si personaje contemporane (Ailinicii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventura de T.Mazilu), dar si personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fantana turmelor de Calderon, Horatiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

A decedat in conditii,nici astazi pe deplin cunoscute,la varsta de 52 de ani.Unele surse afirma ca marele actor ar fi decedat din cauza cancerului pulmonar,provocat de fumat iar altele sustin ca ar fi fost ucisa de Securitate deoarece,in schechurile sale,ar fi ironizat Regimul Comunist.

Andreea Esca (prezentatoarea stirilor PRO TV).

Este considerata cea mai buna prezentatoare de stiri din Romania (acest lucru fiind demonstrat de un lucru esential si important in acelasi timp pentru cariera ei: aparitia performantelor ei in cartea de istorie ).

Seriozitatea, talentul si naturaletea cu care isi face munca au adus de-a lungul timpului publicului telespectator admiratie si respect la adresa stiristei.

Andreea Marin (moderatoarea emisiunii "Surprize, Surprize!" a postului TVR1).

"Zana surprizelor", cum este numita si cunoscuta de majoritatea publicului consumator de media este considerata una dintre cele mai bune moderatoare de emisiune in televiziune.

Emisiunea pe care vedeta Andreea Marin o prezinta de mai bine de 6 ani, este una din emisiunile cu cel mai mare rating din audiovizualul romanesc.

Naturaletea, talentul si modul prin care reuseste Andreea sa incante milioane de oameni (fie ca sunt spectatori sau telespectatori) au ridicat-o in timp pe Andreea Marin la statutul de "una dintre cele mai pretioase vedete autohtone".

De pe o "scena" pe alta.

Un mare avantaj pe care il au vedetele, cei care capata acest statut si reusesc sa intre in aceasta lume a vedetismului; este ca odata ce au apucat sa fie cunoscuti si apreciati de publicul consumator de media, ei pur si simplu "se pot muta" de la un domeniu la altul cu foarte mare usurinta.

Un exemplu in acest sens este Dan Bitman, vocalistul din formtia Holograf care este acum si moderatorul unei emisiuni de divertisment la TVR 1 sau Oana Zavoranu care a "cochetat" o perioada cu televiziunea, apoi a jucat in telenovele, dupa care a intrat in domeniul muzicii si nu in ultimul rand, isi doreste sa intre in politica.

Tot un exemplu poate fi considerat si Pepe, care a ocupat statutul de vedeta exceland la un moment dat in domeniul muzicii, acum fiind moderatorul unei emisiuni de divertisment a postului Antena 1.

Chiar si vedete consacrate care erau cunoscute de publicul larg intr-un anumit mod, dar care in prezent s-au incadrat in alt gen de activitate, ramanand insa in atentia publicului.

Monica Anghel, care era si inca mai este considerata una dintre cele mai bune voci autohtone si care a reprezentat tara noastra in nenumarate concursuri cu speficic muzical, in prezent face parte din cel mai de succes grup umoristic din televiziune, "Grupul Divertis".

Domeniul divertismentului, in general ocupa in prezent un loc important si vast in acelasi timp in audiovizualul romanesc, domeniu in care "jongleza" cel mai bine atat vedetele de la noi cat si din strainatate.

1.4 Efectele negative ale vedetismului exagerat.

Droguri, alcool, petreceri vedetism exagerat.

Din vedetism, neglijenta sau dorinta de socializare la petreceri fitoase, multe vedete si-au periclitat sau chiar si-au distrus cariera si viata din cauza drogurilor.

Vedetele de la Hollywood sunt cunoscute in toata lumea pentru escapadele numeroase pe care le au acestea din cauza anturajelor, elementelor negative cu care se confrunta de-a lungul carierei lor.

De la alcool, petreceri nepermise bunului gust si exagerate si pana la droguri si scandaluri dezastruoase, sunt elemente care umbresc de multe ori activitatea, cariera si chiar viata privata a vedetelor si care deasemenea, reusesc intr-o anumita masura sa coboare acea vdeta de la un nivel superior in ochii publicului la un nivel total inferior si rusinos in acelsi timp.

Daca in Romania, in trecut nu ne-am confruntat cu astfel de cazuri in showbiz-ul autohton, in prezent, cazurile de acest gen au inceput sa ocupe un loc destul de vast in presa de scandal.

Pe langa faptul ca vedetele care se confrunta la un moment dat cu astfel de probleme ajung sa piarda foarte mult in fata publicului, acestea risca sa-si piarda chiar si statutul la care au aspirat cu vehementa si pentru care probabil au munct foarte mult, statutul de vedeta.

Si chiar daca exista si cazuri mai fericite in care, in ciuda tuturor problemelor care "le-au patat imaginea", persoanele publice isi mentin cu greu, ce-i drept acest statut; exista dezavantajul major ca niciodata nu vor mai fi privite de publicul receptor asa cum erau inainte de a se face cunoscute aceste laturi negative.Exemplele in acest sens sunt numeroase, din pacate, atat in tara noastra cat si in strainatate.

Modelul Kate Moss a fost cea mai mare dezamagire      a anului 2005. Cel putin asa a considerat presa de scandal. Surprinsa de paparazzi in timp ce priza cocaina, a doua zi toata lumea o arata cu degetul si multe brand-uri importante au renuntat la orice colaborare cu ea. Pentru Kate acest eveniment a venit ca un dus rece.

Considerat unul dintre cei mai buni fotbalisti, Adrian Mutu a cazut din cauza drogurilor exact in culmea carierei sale, ajungand sa piarda un contract important cu Chelsea. In clipa in care cei mai multi i-au considerat cariera terminata, Adrian a avut puterea sa-si recunoasca vina si sa promita ca va reveni cu forte proaspete pentru a recupera tot ceea ce a pierdut din cauza drogurilor.

Australianca, Kylie Minogue, a reusit sa cucereasca intreaga Europa prin senzualitatea sa. Nu de putine ori ea a sustinut ca acest lucru i se datoreaza fostului ei iubit Michael Hutchins (INXS), care s-a spanzurat in camera de hotel dupa ce a luat o supradoza. Acum, nici Kylie nu se sfieste sa recunoasca ca a fost mare amatoare de ecstasy

Robbie Williams, cantaretul britanic a fost dependent ani la rand de alcool si droguri, spre deliciul presei de scandal. Acum, Robbie sustine ca drogurile i-au provocat unele dintre cele mai mari depresii si ca se simtea mizerabil atunci.

Johnny Depp, talentatul actor a pierdut mult timp din viata consumand alcool si droguri. Deseori a vazut moartea cu ochii,lucruri recunoscute si de el. Johnnny Depp si-a schimbat radical viata in urma cu ceva ani, cand a renuntat definitiv la stupefiante.

Pink,cunoscuta cantareata de RN&B a fumat iarba in adolescenta, iar apoi a trecut la droguri si mai puternice. Pink si-a facut un renume din viata rebela pe care o duce si nu vrea sa renunte la ea.

Pentru multe vedete drogurile sunt cea mai buna solutie ca sa faca fata presiunii celebritatii. Cand Bobby Brown consuma cocaina si marijuana, Whitney Houston a facut la fel. Chiar daca nu el este cel care si-a indemnat sotia sa consume droguri, sigur s-au antrenat reciproc in acest joc.

Rezultatul? Doua cariere distruse, doua vieti ruinate. Cel mai recent exemplu legat de cat de multe pot pierde vedetele din cauza stupefiantelor este cel al fotomodelului Kate Moss si al prietenului sau, cantaretul britanic de rock, Pete Doherty. Daca el a fost dat afara din trupa oricum nu era vorba de un succes international - Kate, in schimb, a pierdut trei contracte importante. Si nu doar din cauza scandalului generat de consumul de cocaina, ci si din cea a comportamentului provocat de dependenta.

De-a lungul timpului, drogurile au facut numeroase victime in randul vedetelor. Whitney Houston, Courtney Love si Kurt Cobain (mort in urma unei supradoze de heroina amestecata cu valium), Steve Tyler (Aerosmith), Mick Jagger (Rolling Stones), Ozzy Osbourne.

Dar stupefiantele nu au fost raspandite doar in zona cantaretilor din vechea garda (desi in cazul lor s-a scurs mai mult timp si se pot observa efectele). Kylie Minogue a declarat ca a renuntat la consumul de ecstasy atunci cand a descoperit ca acestea ii afecteaza tenul. Conform propriilor declaratii, dupa consum se irita "din cap pana in picioare". 50 Cent este un artist aflat atat in varful topurilor muzicale, cat si in cel al consumatorilor de stupefiante. In cazul lui, nu celebritatea l-a impins spre acest viciu, ci copilaria grea. Din cauza drogurilor, hip-hop-erul a fost exmatriculat de la scoala in clasa a X-a, iar apoi arestat si inchis.

Daca in strainatate exista vedete care recunosc ca au consumat sau consuma droguri, in Romania fac acest lucru abia dupa ce au fost descoperite asupra faptului. Adrian Mutu si Tudor Sisu au provocat scandaluri de proportii, iar ultimul chiar a fost inchis pentru detinere si consum de droguri de mare risc. Condamnat la trei ani de detentie, el a fost eliberat dupa doi ani, pentru buna purtare.

Soarta lui Adrian Mutu a fost mai fericita el nu a ajuns dupa gratii, dar a pierdut contractul cu Chelsea, "obtinand" si o suspendare din partea FIFA.

Alte nume in legatura cu care presa a obtinut informatii sunt Andrei Gheorghe, Ion Ion Tiriac, Ileana Lazariuc si Raluca Sandu. Nici unul nu i-a calcat pe urme lui Sisu in inchisoare, dar au fost anchetati de mai multe ori, iar imaginea lor a avut de suferit. Marijuana (Dana Coteanu - numele real), care a cantat o vreme alaturi de Sisu si Puya, a fost mult timp suspectata ca a consumat in mod constant droguri si chiar a urmat un tratament de dezintoxicare. Intre timp, Marijuana si-a dezvoltat propria afacere cu bijuterii artizanale si a revenit in muzica in 2005 printr-o colaborare cu Andreea la piesa "Imi vad de viata mea".

Un drog foarte la moda la Hollywood si care nu este in afara legii (inca) este HGH, asa numitul drog al tineretii. Britney Spears, Brad Pitt, Demi Moore, Madonna, Janet Jackson si multi altii si-l injecteaza regulat pentru a se mentine in forma, desi este extrem de riscant pentru sanatate.

Acesta este, de fapt, un hormon de crestere folosit in tratamentul copiilor cu deficiente de crestere. Un exemplu legendar in acest sens este Rita Hayworth.

Talent, alcool si lux princiar.

Si femeile fatale sufera. Marilyn, Garbo. Diva seducatoare si Rita Hayworth, cea din spatele ecranului erau doua femei diferite. O poveste despre glamour si tristete.

Ce poate fi mai fascinant pentru o femeie decat sa ramana in istorie pentru parul lung si frumos, pentru senzualitatea si o anumita linie de rochii care o avantajeaza si ii pun in valoare formele de sirena? O femeie care a expus in filmele ei o gratie si o distinctie de regina, reusind in acelasi timp sa nu impuna distanta care ar fi facut-o inabordabila. Rita Hayworth este o diva prin definitie: dorita, dar greu de dobandit, fatala, rece si pasionala, alintata, pacatoasa. A fost si o dansatoare foarte talentata, dansul ei era o combinatie de eleganta si precizie a miscarilor. A fost o perioada partenera lui Fred Astaire. A fost o actrita mult mai buna decat au recunoscut vreodata criticii. Cariera ei, intinsa pe patru decenii, a consacrat-o drept o legenda a cinematografiei.

Cu cativa ani in urma, alta zeita voluptuoasa a ecranului, Anita Ekberg, a fost intrebata ce crede despre frumusetile cele mai pregnante ale filmului. Cu franchetea care o caracteriza, Ekberg a recunoscut ca nu le suporta pe Gina Lollobrigida si pe Sofia Loren pentru ca sunt mai frumoase decat ea, nu o inghite pe Pamela Anderson, a dizolvat-o pe Raquel Welch ca fiind complet reconstruita estetic si, in finalul raspunsului, luminata, a exclamat: "Daaa Rita Hayworth! ea ar lua premiul pentru toate celelalte. Fata ei, corpul, mersul, totul! Rita face mai mult decat toate!"

Pentru o multime de celebritati, drogurile asigura portia zilnica de bine, iar Britney Spears e ultimul "recrut" care a dat de mirosul fericirii in pliculetul cu praf alb.

Ce le impinge s-o faca? Unele spun ca e "cool", altele "se dau dupa" prieteni sau incep sa prizeze la vreo petrecere si apoi nu se mai opresc.

Matthew Perry e mai "adanc": pretinde ca toti banii pe care i-a castigat de cand e vedeta nu i-au adus fericirea, asa ca a ajuns s-o caute cu ajutorul stupefiantelor.

Ce se 'poarta'? Mai subtire, marijuana. Apoi ecstasy. Sau cocaina si heroina, in stadiu "avansat". Putini dintre cei care consuma sau au consumat s-au lasat de bunavoie; majoritatea au ajuns la clinici de dezintoxicare si si-au vazut carierele compromise.

Naomi Campbell a inceput sa consume droguri dupa ce-a devenit manechin. La 24 de ani a "degustat" cocaina, iar in ultimii sapte ani s-a drogat in mod regulat. "Drogurile m-au facut violenta", a recunoscut vedeta, care s-a ales cu doua procese dupa ce si-a batut asistentele personale. Acum sustine ca e "curata".

Inca de anul trecut, publicatiile americane au dezvaluit ca Britney Spears consuma droguri. "The Star" a iesit pe piata cu un articol in care se povestea cum diva a prizat cocaina in toaleta unui club de noapte din Florida. Dupa cateva luni, a recunoscut ca povestea era adevarata. Mai nou, dealerul ei din orasul natal a povestit reporterilor de la National Enquirer cum i-a vandut cantaretei, in repetate randuri, marijuana si pastile de ecstasy.

Anul acesta, Courtney Lane a ajuns la tribunal in urma consumului de droguri (a devenit violenta si a spart geamurile de la casa iubitului ei dupa ce a luat cocaina si hasis) si a promis ca va urma un program de dezintoxicare pentru a scapa de inchisoare.

Pe cat de frumoasa a fost in rolul Carolinei din "Baywatch", pe atat de urata a devenit Yasmine Bleeth in urma consumului de droguri. Acum trei ani, actrita a fost prinsa de politie sofand sub influenta stupefiantelor si avand "la purtator" 25 grame de cocaina. A stat o noapte la arest.

Lisa Marie Presley si Michael Jackson sunt cea mai buna dovada ca "cine se aseamana se aduna". Fata "regelui rock`n`roll" a devenit dependenta de cocaina la doar 14 ani, facand-o pe mama ei, Priscilla, s-o interneze intr-un centru cu reguli foarte stricte. Michael Jackson, cel de-al doilea sot al Lisei Marie, a fost si el dependent de droguri, conform declaratiei unui fost partener de-al sau de afaceri, Myung-ho Lee.

Dintr-o vedeta sclipitoare, Whitney Housten a ajuns o epava din cauza drogurilor. Ani la rand, cantareata si sotul ei, Bobby Brown, au consumat marijuana, cocaina si heroina; Whitney a fost chiar si la dezintoxicare de doua ori, dar s-a reapucat de prizat dupa externare. Acum sustine ca s-a lasat.

Macaulay Kulkin (24 ani), fostul copil teribil al cinematografului american, a fost arestat dupa ce politia a gasit asupra lui 17 grame de marijuana.

Robert Downey Jr. a luat contact cu drogurile prin intermediul tatalui sau, care i-a dat sa fumeze marijuana cand avea opt ani. In 1996 a primit trei ani de inchisoare cu suspendare, iar in decembrie 1997 a fost bagat pentru sase luni dupa gratii. In 2000 a fost arestat din nou, cand s-au gasit asupra lui cocaina si metamfetamine. Ultima arestare: aprilie 2001.

Banii nu i-au adus fericirea lui Matthew Perry. Actorul spune ca s-a drogat numai pentru ca parea singura modalitate de a se simti fericit.

Sting a facut tot pentru a-si asigura o stare de bine, iar acum sustine ca are atata vechime incat a devenit imun: "Pot fuma marijuana fara sa-mi mai pierd capul".

Alte cazuri notorii: Collin Farrel, consumator de cocaina si ecstasy; David Arquette, fan heroina si cocaina pana sa se insoare; Johnny Deep, care sustine ca s-a lasat de dragul copiilor sai, dar a consumat ani la rand hasis; Mary Kate-Olsen, internata la dezintoxicare dupa o "cura" de cocaina; Nick Nolte, heroinoman inversunat, arestat anul trecut pentru sofat sub influenta drogurilor.

La 3 ani, Drew Barrymore a jucat in primul film, la 7 ani a devenit celebra cu rolul din "E.T.", la 9 ani a dat de gustul alcoolului, iar la 10 ani a descoperit marijuana si cocaina. La 14 ani, drogata fiind, a acceptat sa apara goala in "Far From Home", lucru care i-a determinat pe parintii ei s-o interneze la dezintoxicare. A scapat insa din spital si s-a reapucat de prizat. Ulterior a mai ajuns de doua ori la dezintoxicare, ultima data dupa ce a incercat sa se sinucida. .Acestea sunt doar cateva exemple din multitudinea de vedete care ajung in situatii dezastruase din cauza acestor vicii greu de stapanit.

Daca in Romania in trecut ne confruntam foarte rar cu astfel de situatii, in prezent cazurile de acest gen in lumea vedetelor sunt din ce in ce mai numeroase.

De ce ajung vedetele in asemenea situatii?

Cel mai simplu raspuns la aceasta intrebare ar fi ca din dorinta exagerata a acestora de a socializa la petreceri fitoase, de a incerca tot timpul ceva nou si poate chiar impinsi de caracteristica pe care au capatat-o in timp, aceea de a fi rasfatati si de a-si satisface toate placerile si dorintele.

Bineinteles, aici apare inca o cauza esentiala in acest proces, si anume "puterea banilor", aceia despre care se spune ca pot "guverna lumea", si de ce nu ar face acestia acelasi lucru si in cazul vedetelor?. Este simplu. Daca nu ar fi banii, nu s-ar putea permite luxul de a intra in astfel de anturaje, si cum vedetele, ajunse la un moment dat in situatia de a-si permite "aproape orice", pana la contactul cu drogurile, alcoolul, petrecerile luxuoase, nu mai este decat un pas.

Desi, asa cum am spus la inceput, in cazul persoanelor publice despre care se scrie in presa ca ar avea probleme cu drogurile si alcoolul, apare in prima faza negarea; reactie fireasca in cazul lor, pe parcurs insa lucrurile se schimba, simtindu-se la un moment dat oarecum "incoltite" de anturajul gresit in care au intrat.

Exista cazuri cand vedetele aflate in situatii similare, nu recunosc sub nici o forma implicarea lor in astfel de probleme, desi poate toate dovezile demonstreaza contrariul. Exista insa si situatii in care ele constientizeaza si in cele din urma recunosc faptul ca au gresit, fac promisiuni si impinsi de circumstante, fac tot posibilul sa iasa din aceasta criza si sa recastige increderea atat a familiei, prietenilor, cat si a oamenilor cu care lucreaza, colaboreaza, incheie contracte; si bineinteles, nu in ultimul rand increderea fanilor, a publicului consumator de media (cazul Adrian Mutu).

Exista situatii cand, desi reusesc sa treaca peste acest capitol nedorit in viata lor, "eticheta" care le-a personalizat la momentul respectiv nu le va mai permite sa aiba acelasi succes si aceeasi apreciere ca inainte de scandal, acest lucru intamplandu-se atat in interiorul pietei din care fac parte ca vedete, cat si in exterior in randul fanilor, a oamenilor de dincolo de ecran.

De ce fac vedetele asemenea greseli? Cine este de vina? Sau ce? Cat de mult constientizeza ele ce mult au de pierdut prin acest comportament total neadecvat pentru o persoana publica (de la familie, prieteni, sanatate, bani si pana la respectul de sine si cariera)? Sa nu mai vorbim de vedetele care dupa o cariera scliptoare, plina de succes si beneficii, ajung sa se autodistruga, in cele din urma fiind considerate niste epave.

Sunt intrebari simple, raspunsurile carora pot fi considerate simple si binecunoscute de oricine; insa, cert este faptul ca acest gen de vedetism care este de departe exagerat, formeaza atat in Romania cat si in strainatate din ce in ce mai multe vedete care se confrunta cu astfel de probleme, spre deliciul presei de scandal.

Pentru majoritatea vedetelor care sunt "prinse" in astfel de situatii, faptul ca sunt vedete, persoane publice, si ca sunt expuse si facute cunoscute aceste "escapade" personale, reprezinta un mare dezavantaj cu siguranta pentru ele, insa daca analizam situatia din alt punct de vedere, vom ajunge la concluzia ca mediatizarea acestor fapte pot reprezenta in acelasi timp si un mare avantaj pentru ele. De ce? Raspunsul este oarecum simplu: atunci cand practic "izbugneste" scandalul generat de implicarea acestora in probleme precum drogurile sau alcoolul (bineinteles, pentru vedete sunt mult mai greu de ascuns astfel de obiceiuri decat pentru un om obisnuit, cu bani, care insa nu se afla in atentia publicului consumator de media prin intermediul presei), persoanele publice implicate pot scapa de aceste vicii creandu-se practic toate conditiile necesare pentru a constientiza efectele negative pe care le au acestea atat asupra propriei persoane (sanatate pusa sub semnul intrebarii datorita efectelor nocive pe care le au drogurile si alcoolul asupra organismului), cat si asupra vietii personale, a familiei, a carierei.

Aflandu-se intr-o astfel de criza pe toate planurile, am putea spune, ajutate de familie, prieteni si fani, majoritatea vedetelor sunt practic "salvate", constientizand totul si finalizandu-se cu internarea acestora in clinici speciale pentru dezalcoolizare, dezintoxicare si chiar apelarea unor psihiatrii specializati in astfel de probleme (cazul Lindsay Lohan).

CAPITOLUL II

LUMEA VEDETELOR,O LUME EXPUSA INTERPRETARII

2.1 Vedetismul, spatiul aprecierii sau criticii

Vedetele, persoane publice, oameni iubiti si apreciati de publicul consumator de media, copiati si divinizati de unii, sau in unele cazuri, ridiculizati si criticati de altii.

Viata de vedeta poate fi considerata frumoasa de unii visatori sau obositoare si incerta de altii, mai realisti.

De ce spunem incerta? Pentru ca odata ce au intreprins acest statut, vedetele trebuie sa-si schimbe in totalitate stilul de viata, comportamentul, atentia deosebita in tot ceea ce fac indiferent ca se afla in fata camerei sau in spatele ei. Inccertitudinea consta in faptul ca acest statut, pe cat de greu poate fi dobandit, pe atat de usor se poate pierde. De aceea, in audiovizual dar si in presa scrisa se gasesc si asa numitele "vedete de moment", vedete care au aparut o perioada pe ecran si au fost auzite la radio, dupa care au disparut pur si simplu, uitandu-se de ele.

De asemenea, tot "vedete de moment" pot fi considerate si vedetele care sunt implicate intr-o stire senzationala, "gustata de public" pe moment dupa care sunt uitate.

In audiovizualul romanesc acest proces al vedetismului de toate felurile s-a dezvoltat foarte mult in ultima perioada.

Prin talent sau nu, prin merite proprii sau nu, vedetele mondene in spatiul divertismentului se inmultesc din ce in ce mai mult.

Dorindu-si si acceptand aceasta "eticheta", vedetele se expun cu totul, am putea spune, publicului receptor.

Vedetele se bucura pe deplin de aprecierea, asaltarea si dragostea fanilor pe de o parte, dar trebuie sa suporte, in acelasi timp si criticile celor pe placul carora nu sunt, pe de alta parte.

Fanii,publicul receptor al vedetelor vor intotdeauna sa stie, sa afle cat mai multe despre acestea, atat elemente din munca de platou cat si din viata particulara.

Audiovizualul si presa scrisa sunt principalele suporturi pentru a multumi publicul consumator de media in acest sens.

Pana sa aiba pasiuni costisitoare sau mai putin obisnuite, starurile de la Hoolywood au fost oameni obisnuiti, cu ocupatii obisnuite. Jennifer Lopez a vandut pantofi, iar Michelle Pfeiffer a fost casiera intr-un supermarket.

Vedetele au tot felul de pasiuni ciudate, dar, pentru ca nu vorbim de oameni de rand, aceste ciudatenii sunt considerate simple excentritati.

Eva Longoria, una dintre celebrele "Neveste disperate", are o pasiune nebuna pentru vibratoare, preferatul ei fiind cel in forma de iepuras, primit de la un fan.

Frumusica Keira Knightley a marturisit ca ii place sa injure si ca o face destul de des, iar Colin Farrell nu merge la nici o intalnire importanta fara pantalonii sai norocosi.

Arnold Schwarzenegger arde tot ce gaseste deranjat prin casa. Guvernatorul Californiei nu suporta dezordinea, asa ca de fiecare data cand lucrurile copiilor nu sunt la locul lor el le strange si le da foc.

Obsedata de curatenie este si Winona Ryder, care nu foloseste la restaurant decat paharele si tacamurile aduse de acasa.

Pentru a-si mentine pielea cat mai fina, Julia Roberts obisnuieste sa se spele cu apa minerala.

Atunci cand vine vorba despre lucruri pe care nu le fac vedetele niciodata, Victoria Beckham a declarat ca n-a deschis o carte in viata ei; prefera revistele sau se uita la televizor. Declaratia nu surprinde pe nimeni pentru ca, in general, si la Hoolywood cel mai des intalnita fraza este: "Citesc mult, dar nu-mi mai amintesc ce".Pe masura ce devin celebre,starurile au din ce in ce mai multe pretentii.

Atunci cand se afla in turneu, Shania Twain cere sa-i fie aduse in camera de hotel fructe de mango si papaya, iar scena pe care urmeaza sa cante trebuie verificata cu caini politisti, antrenati in depistarea bombelor.

Mariah Carey vrea sa i se aduca sare de mare de la Marea Moarta pentru a-si curata pielea de impuritati, iar Madonna a cerut sa fie stinse toate luminile din parcul hotelului unde era cazata, ca sa poata vedea mai bine stelele.

In ceea ce priveste jocurile preferate ale unora, este suficient sa mentionam ca solistul trupei Rolling Stones, Mick Jagger, nu pleaca in nici un turneu fara sa-si ia cu el mesele de biliard si de ping-pong.

Dezvaluirile mentionate mai sus sunt exemple concrete care demostreaza pana unde poate ajunge publicul sa cunoasca despre o anumita vedeta.

Daca am vorbi despre oameni obisnuiti, necunoscuti de public, bineinteles ca aceste pasiuni ciudate cu siguranta nu aduc nici o reactie, insa, vorbind de vedete, ciudateniile acestora nu numai ca starnesc interesul si sunt "gustate" cu success de public, dar in acelasi timp creeaza si foarte mult spatiu pentru interpretari.

Exista publicatii, emisiuni specializate si chiar site-uri, mai nou, care se ocupa strict cu dezbaterea acestor interpretari, pareri ale caror protagonisti sunt vedetele, persoanele publice, atat autohtone cat si din strainatate.

Este uimitor cum publicul este interesat mai mult de viata privata, amanunte "picante" despre personalitatea vedetelor decat de activitatile profesionale ale acestora.

Este adevarat, fanii unei anumite vedete, sunt interesati in permanenta de activitatea profesionala a acesteia, insa sunt si cazuri cand o persoana, chiar daca nu este fan vedetei respective, interesul pentru "picanteriile" din viata privata a acesteia este mare.

Ceea ce mai creeaza spatiu suficient pentru interpretari si in acelasi timp uimesc prin extravaganta, sunt pretentiile pe care le dobandesc vedetele in timp; pretentii care socheaza publicul, oamenii obisnuiti.

Daca sunt apreciate sau criticate vedetele in urma aflarii acestor excentritati din viata lor sau daca opiniile despre personalitatea vedetelor respective se schimba, nu se poate spune decat ca parerile sunt intotdeauna impartite.

In unele contexte se poate afirma cu usurinta faptul ca vedetele sunt "oameni ca si noi", oameni obisnuiti, si totusi ar trebui sa ne gandim de doua ori inainte de a afirma acest lucru. Exista mai multe aspecte prin care acestea se deosebesc de ceilalti. De la faptul ca odata ce au intrat in aceasta lume frumoasa, aparent, dar si dura, tumultoasa in acelasi timp, ele trebuie sa se mentina sub acest statut, sa faca unele sacrificii, sa accepte provocarile si pana la faptul ca viata lor "linistita" poate deveni o "furtuna continua" daca nu sunt atente la ceea ce fac, ceea ce arata publicului voit sau nu.

De asemenea, nu numai ceea ce fac atat pe scena cat si in spatele ei este important, la fel de importanta este si imaginea acestora. Inca un factor care intra pe lista publicului si care lasa loc de interpretari, critici sau aprecieri.

Bineinteles, fiecare vedeta isi creeaza in timp o anumita imagine prin care isi exercita aptitudinile, prin care isi intretin cariera, pentru ca stim cu totii, mai ales in cazul lor "imaginea conteaza".

Deci persoanele publice, vedetele depind foarte mult de imaginea lor, de felul cum se vad pe ecran, de fapt, de felul cum imaginea lor este receptata de public, pentru ca nu de putine ori se intampla ca imaginea sa creeze adevarate pareri.

Practic, ele trebuie sa fie intotdeauna, in orice moment, foarte atente la felul cum arata, fiecare detaliu in parte trebuie sa fie intotdeauna bine pus la punct, incepand de la atitudine, cuvinte folosite si pana la aspectul fizic (parul, tenul, machiajul, vestimentatia si accesoriile).

Pentru a nu face greseli majore care sa le aduca, ,,bile negre" in fata publicului si care ar aduce cu siguranta dezavantaje carierei lor, majoritatea vedetelor apeleaza la ,,creatorii de imagine", cei care ii ajuta sa evite greselile si le formeaza in timp imagini proprii personalizate.

In fapt, un fenomen deja simptomatic pentru audiovizualul romanesc de dupa anul 2000 e sensibil in opiniile citate: o profesionalizare a publicului, simultana cu o profesionalizare "din mers a staff-ului de comunicatori direct implicati in crearea de brand-uri si de factori de imagine pentru televiziuni. Acestea din urma asimileaza cu rapiditate prezentatori si moderatori care poseda deja un capital de imagine acumulat in afara ecranului pentru ca aceasta strategie e mult mai ieftina si suta la suta sigura in dobandirea celebritatii.

In sens invers, crearea unei vedete dintr-un anonim implica risc si costuri foarte ridicate pentru televiziunea angajata in aceasta tentativa: "Pentru a produce o vedeta e nevoie de intuitie, rabdare si timp", declara Florin Calinescu, citat intr-un episod al deja cunoscutei pagini zilnice a ziarului Cotidianul "Glorie & televiziune", pana in prezent, singura interpretare pertinenta, in flux, a dinamicii audiovizualului romanesc.

Rabdarea, de altfel, e absolut necesara, pentru ca dureaza mult pana cand publicul ajunge sa accepte o figura noua pe sticla. Era mai simplu pe la mijlocul anilor '90, cand se nasteau televiziunile comerciale. Atunci, o noua figura era acceptata aproape imediat noutatea era chiar o reteta a succesului. Astazi insa, pentru ca un nume nou sa fie acceptat, pot trece chiar si ani, iar asta e o problema serioasa pentru patronii de televiziune, cei care finanteaza cu banii lor noua vedeta in devenire. Pentru a-si mari sansele ca banii sa fie investiti intr-un produs rentabil, patronii ii rotesc in functie destul de des pe aspirantii la statutul de vedete. Numai asa pot ajunge sa vada la ce emisiuni se potrivesc cel mai bine si unde obtin cea mai mare rata de audienta.

Exista insa si atitudini circumspecte sau foarte critice, care, invocand contextul unei "televiziuni obosite, care fie se va moderniza, fie va da faliment", repudiaza chestiunea vedetei, considerand o falsa problema pentru campul jurnalistic romanesc actual, apreciat ca precar si instabil. Astfel, in aceeasi pagina a ziarului Cotidianul, pe care se aplica, in mare parte, analiza de fata, Stelian Tanase si Ralu Filip anunta profetic "falimentul unor televiziuni romanesti si comasarea altora", din motive de subfinantare si dintr-o grava insuficienta a personalului calificat. Acuzele vehemente ale lui Stelian Tanase ii vizeaza deopotriva pe manageri, dar si pe obisnuintele de consum ale telespectatorilor: "Modul in care este gandita televiziunea este unul depasit, chiar si in cazul oamenilor tineri. Asta se intampla pentru ca n-au experienta, n-au invatat in strainatate, n-au urmarit cum se face televiziune adevarata. De asemenea, nici cei care conduc televiziunile nu au aceasta experienta. Cei mai multi vorbesc doar despre o televiziune moderna, dar nu stiu sa o faca. Avem si un public mai conservator, invatat cu acest gen de emisiuni".

Chestiunea vedetei fiind, in final, atat de controversata, ce ii ramane deocamdata de facut unui aspirant la gloria micului ecran, ca sa devina si sa ramana celebru

Pana in urma cu patru-cinci ani, figurile incadrate seara de seara de rama televizorului pareau inca fixate in calmul stralucitor al propriei aparitii. Noua dinamica a televiziunii si presiunea concurentiala din ce in ce mai acuta si in audiovizualul din Romania par sa fi introdus si in star sistemul national un frison despre natura alterabila a celebritatii, dar si noi strategii de afirmare, ca jocurile cu propria imagine sau renegocierea asidua a identitatii.

La inceput, a fi celebru la televiziunile din Romania dadea impresia ca se traduce intr-un efort de adaptare la simple standarde formale, care tineau de look (vestimentatie, machiaj si accesorii) si de dimensiunile morfologice ideale.

Interogandu-se subtil-ironic : "Cat costa o vedeta? Pe cine?", designerul Irina Schrotter incepe sa adune, la modul serios, sume destinate unor preparative obligatorii, care fac dintr-o aparitie televizata o vedeta: "300 de dolari parul, 3.000 de dolari ingrijire lunara, 500 de euro ingrijire trup, de la 100 la 2.000 de dolari vestimentatia. Totalul depinde de stil, servicii si emisiunea prezentata in zilele noastre, povestea Cenusaresei nu prea functioneaza".

Asa se face ca Madalin Ionescu, tanar moderator de la National TV, afirma raspicat ca "imaginea este mult prea romantata fata de ceea ce e, de fapt, televiziunea", in timp de Irina Pacurariu, de la TVR 1, crede ca prezenta pe sticla "te transforma dintr-un nimeni in cineva, dar, de cele mai multe ori, transformarea e fortata", in acelasi ton, Dan Negru, prezentatorul show-ului "Ciao, Darwin!", difuzat de Antena 1, i-a marturisit ziaristului Eugen Istodor: "Televizorul ma face mai mare, mai inalt, imi adauga doua kilograme in plus. Televizorul ma face bancos si oamenii ma opresc pe strada si-mi spun: Hai, fa-ne sa radem

In momentul in care inteleg sa depaseasca simplele capricii ale modei ori chiar pretentia de a lansa o moda (precum aceea a esarfelor purtate de Letitia Zaharia la pupitrul stirilor de la Antena 1), vedetele autohtone incep sa reactioneze la schimbare, sa-si inventeze pasiuni, sa caute noi pretexte de a fi in prim-plan: Andreea Esca picteaza, Andreea Marin e preocupata de alpinism, Lucian Mandruta piloteaza avioane, in timp ce Andreea Berecleanu se delecteaza scriind poezii in limba franceza.

Pe langa profesia de baza jurnalismul de televiziune toate aceste hobby-uri ale vedetelor sunt similare cu ale oamenilor obisnuiti, cu deosebirea esentiala ca, in cazul celebritatilor, ele sunt insistent expuse, tocmai pentru a face publicul sa reactioneze.

"Ne irita insa prezentarea unor astfel de preocupari cu prea mare pompa, scrie, revoltat, un ziarist de la "Evenimentul zilei Cam asa sunt prezentati unii copii rasfatati de parintii lor: copilul meu stie sa deseneze, sa alerge, e primul la invatatura".

Cand nici pitorescul unor asemenea pretexte, atent sustinute mediatic, nu mai e suficient ca sa mentina atentia telespectatorilor, vedetele de televiziune incep sa reactioneze in sistem, isi asuma noi roluri, in sfarsit, isi renegociaza identitatea, in cea mai buna traditie postmoderna: daca s-au afirmat in televiziune isi aloca o emisiune de radio sau invers, debuteaza in filme de pe marele ecran ori, pur si simplu, se apuca de cantat: "Andrei Gheorghe a debutat ca moderator de emisiune la Pro TV, apoi, pentru ca ramasese fara emisiune televizata, iar Pro FM-ul nu-i mai era de ajuns, s-a mutat fara mila la Antena 1. Daniel Buzdugan a fost la un milimetru de a prelua microfonul de la "Cei mai frumosi ani", alaturi de Crina Matei. Dar, finalmente, si rolul excelent din serialul Divertis a picat la tanc si i-a asigurat vizibilitatea dupa care tanjea. Liana Stanciu a prezentat "Bingo", a topait noptile prin discoteci in emisiuni estivale, a prezentat matinale, a facut cam tot ce se putea face pentru a se impune si in constiinta vizuala a celor care o cunoscusera drept o excelenta realizatoare de radio .

Judecand, asadar, dupa efervescenta fenomenului, suntem departe de a oferi concluzii si, cu atat mai putin, o reteta ideala pentru a deveni vedeta de televiziune in Romania: "Reteta ideala cred ca ar fi cea in care vedeta se bucura de o cantitate egala de "Iove and hate", pentru ca asta inseamna ca personajul devine unul controversat, deci interesant, posibil subiect de barfe, de analize, de paparazzi. Publicul mai are o calitate pe care trebuie sa o respectam: detecteaza destul de usor falsul si minciuna, deci cosmetizarea unui personaj pana la transformarea lui in ceea ce nu este de fapt poate duce la distrugerea lui ca produs".

In orice caz, suntem celebritatea pe ecran va parcurge, cat de curand, o noua varsta, pe plaiurile mioritice, orientandu-ne dupa asiduitatea cu care unele "fete' autohtone incep sa se compare cu staruri de peste Ocean. Astfel, dupa ce, o bucata buna de vreme, a prezentat rubrica Meteo la Pro TV si a primit un rol in sitcom-ul "Baieti buni", difuzat de acelasi post, Cosmina Pasarin a pozat pentru tabloidul TV "Mania" intr-o ipostaza ce le-ar face invidioase pe multe blonde de la Hollywood si a declarat: "Sunt un fel de Sharon Stone".

2.2. Vedetismul fortat, exagerat si aparitia "falselor vedete".

Vedetele de cinema si de televiziune au jucat in acest secol un rol extrem de important in succesul campaniilor electorale sau al celor de incorporare in armata. Cele mai mari staruri hollywoodiene, precum Marilyn Monroe, au vizitat soldatii americani de pe front si au sustinut show-uri maraton pentru imbarbatarea lor.

Declaratiile, luarile de pozitie, discursurile lor politice au un impact deosebit asupra publicului, asupra fanilor. Numerosi actori celebri s-au implicat in sustinerea diverselor curente politice: (Jane Fonda) de stanga, (Quincy Jones) de centru, (Richard Gere) de centru-dreapta, (Clint Eastwood) de dreapta.

Televiziunea este un substitut modern al mediului si oamenilor, ea socializeaza copiii si tinerii, ofera modele comportamentale si de roluri prin vedetele sale.

"Crima este unul dintre subiectele preferate si cel mai bine exploatate de televiziune, valurile de asasinari ale presedintilor de state (cum sunt cazurile presedintelui american J. F. Kennedy, conducatorul Indiei, Idira Ghandi, premierul suedez Olaf Palme, sefilor de stat din Pakistan si Libia etc.) au provocat dizlocatii traumatice in randul populatiei, simtite in mod similar atat de persoanele care nu intrasera niciodata in contact direct cu acele personalitati cat si de cele care le cunoscusera."

Potrivit teoriilor psihologice, o mare parte a oamenilor se regasesc sau se identifica cu unul dintre eroii de pe micul ecran. in cazul persoanelor cu un psihic labil, aceasta identificare poate avea consecinte extrem de negative in situatii extrem de rare, acestea pot fi motivate in comiterea unor acte de catre evenimentele prin care trece unul din actorii sau personajele Preferate (ex: moartea lui Rudolf Valentino a provocat o adevarata sinucidere in masa in randul femeilor).

Enzensberger defineste televiziunea din acest punct de vedere ca o "industrie de mente", o industrie care produce semnale ce determina receptorilor atitudini care uneori nu pot fi controlate.

Un exemplu elocvent pentru a demonstra puterea de influenta a televiziunii asupra receptorilor este cel al evolutiei Nadiei Comaneci la Olimpiada de la Montreal care a mobilizat zeci de mii de fetite din intreaga lume sa ia cu asalt salile de gimnastica, mitul ei ramanand in constiinta si atentia oamenilor pentru multi ani de atunci (se considera ca ea a facut cunoscuta Romania pe plan mondial).

Amenintati de spectrul persistent al nesigurantei si al mortii, oamenii ajung adeseori la o stare vecina cu patologia; ei devin victimele unor fantasme,spaime,obsesii care ii tin legati de modele atavice de conduita.

In acest sens, a fost posibila dezvoltarea unui intreg sistem de institutii axate pe exploatarea comerciala a intereselor si nevoilor sexuale (case de toleranta, moteluri pentru perechi clandestine, locuri speciale de rendez-vous) atat de des intalnite in centrul actiunii filmelor comerciale, care alimenteaza in spectator"sadismul imaginatiei".

Televiziunea si cinematografia au condus la o teatralizare a faptelor omenesti, astfel incat decuparea istoriei a devenit doar un element al perceptiei istoriei care propune o regie la scara planetara. Nu toate consecintele acestei revolutii sunt insa fericite. Deoarece micul ecran l-a obisnuit pe receptor cu spectacolul zilnic al catastrofelor si cruzimilor umane, incat individul reactioneaza de o maniera secundara la evenimentele reale care se intampla departe de el. J.Duvignaud este de parere ca telespectatorii au simturile atat de tocite de acumularea zilnica de catastrofe si masacre, incat probabil ca imaginea lagarelor de concentrare naziste nu ar mai declansa astazi nici o revolta in masa impotriva dictatorilor si a sustinatorilor epurarilor etnice. Sociologul francez este de parere ca, de vreme ce doar fictiunea poate sensibiliza un spectator si, pe de alta parte, mass media ne furnizeaza o reprezentatie teatralizata a evenimentelor, tendinta actuala in jurnalism este de a se da acestei fictiuni infatisarea unui fapt real, veridict. Din acest motiv, printre cele mai frecvente critici aduse filmelor este cea de negare a posibilitatilor reflectiei, astfel ca reculegerea ceruta de arta nu mai poate avea loc din cauza timpului fix si a cursivitatii actiunii.

Trebuie amintit rezultatul a numeroase studii care au aratat ca filmele promovate de canalele de televiziune sunt cauza principala pentru cresterea numarului de fumatori. Potrivit unei cercetari recente a Universitatii California, din jumatate din filmele produse intre 1990-1995 eroul sau eroina principala fuma. Fata de filmele din anii 70, numarul eroilor fumatori din productiile ultimilor ani a crescut cu aproape 30%.intr-un discurs televizat, Hillarry Clinton a facut un raport care indica faptul ca 77% din filmele produse in 98 contineau scene in care se fuma; in plus, toate urnele nominalizate la Oscar pentru cel mai bun film aveau scene in care se fuma.

Cercetatorii spun ca filmele asociaza actul de a fuma cu o imagine aparte, putere, incredere in sine, fascinatie. Pentru adolescenti este suficient sa-i vada pe actorii preferati ca fumeaza, ca sa-i apuce o dorinta groaznica de a fuma.

In urma analizarii discursurilor si a story-urilor filmelor americane prezentate pe micile si marile ecrane la sfarsitul deceniului al optulea, cercetatorul Emanuel Levy a observat ca majoritatea acestora intarea stereotipurile sexuale de roluri, in sensul ca exista o varietate de tipuri de barbati (prezentarea barbatilor era facuta intr-un mod foarte flexibil, cu o paleta larga de roluri si de ocupatii, punandu-se accent asupra caracteristicii de cap de familie si asupra responsabilitatilor lor), in vreme ce femeile aveau roluri mai omogene si mai restrictive (fiind stereotipuri).

In general, femeile apareau cel mai frecvent in roluri de casnice, fara studii superioare (femeile de culoare erau prezentate in general ca prostituate si servitoare cu copii nelegitimi), pe cand barbatii aveau roluri agresive, cel mai frecvent de avocati si criminali.

T. Modelski este de parere ca portretizarea femeilor in roluri minore, supuse barbatilor se datoreaza in mare masura si lipsei de reactie a femeilor. Telenovelele au un efect deosebit de pervers in perpetuarea acestei stari, deoarece ele insufla femeilor dorinta de a se purta si ele ca eroinele de la televizor, ca acela este idealul si dezirabilul feminin.

Intr-un studiu al celor mai populare 18 filme americane din perioada 75-86 ce aveau ca regizori atat barbati cat si femei, s-au evidentiat diferente majore si de esenta intre stereotipurile si caracterele de sex in cele doua categorii de filme. Astfel, una dintre ele consta in faptul ca in filmele regizate de barbati, caracterele feminine apar de mai putin de cinci ori comparativ cu cele masculine. In contrast, femeile au acordat timp aproape egal ambelor caractere.

Alte discrepante mari apar in reprezentarea perceptiei starii civile si a activitatii profesionale asa cum este perceputa in functie de sex.

In filmele regizate de femei, starea civila si relatiile afectiv-emotinale joaca cel mai important rol, spre deosebire de cealalta categorie de filme, care urmareste traseul, ascensiunea eroului pentru implinire.

Asemenea stereotipuri ocupationale pot corespunde realitatii in acelasi grad ca orice alt stereotip. Ele au un impact major mai ales asupra copiilor si indivizilor care nu au experienta sau nu detin informatii intr-un anumit domeniu si care iau drept "adevarat" tot ceea ce vad la televizor (sociologii au demonstrat ca, daca persoanele sau personajele sunt stereotipizate, receptorii, care depind de ele, sunt mai inclinati sa dezvolte atitudini similare acestora).

"O analiza aparte ar merita si stilurile de viata ale minoritatilor sexuale, modul in care ele sunt privite si tratate in productiile de televiziune. Pana pe la jumatatea anilor 90, subiectul stilurilor de viata alternative a fost apanajul ziarelor si al revistelor specializate pentru homosexuali. incercari reale de apropiere emfatica fata de acest subiect, eliberate de orice prejudecati, au inceput sa apara abia in acest deceniu".

Asemenea femeilor,si copiii sunt o minoritate subreprezentata in productiile cinematografice, fiind vazuti ca neimportanti pentru actiunea filmului si limitati. Conform unui studiu facut de G. Gerbner (1980), desi copiii pana la 18 ani reprezinta 39% din populatie, ei constituie doar 8% din personajele prezentate pe micul ecran. Aceasta discriminare este valabila si in cazul persoanelor varstnice, raportul dintre populatia reala si cea de la televizor fiind de ll%-2,3%. Doua treimi din femeile batrane si jumatate din batrani erau prezentati ca senili, nebuni sau egocentrici, fapt ce evidentiaza cresterea perceptiei negative asupra batranilor in randul telespectatorilor.

Psihologii au ajuns insa la concluzia ca experientele proprii ale copiilor, nivelul in care se identifica cu personajele, frecventa cu care urmaresc micul ecran si atitudinile din familiile lor conditioneaza impreuna comportamentul copiilor si modul propriu in care ei isi vor dezvolta rolul de sex.

Cu toate ca filmele au destule efecte negative, lor nu trebuie sa li se nege si aspectele pozitive, modul in care ele au reusit sa schimbe perspective si prejudecati. Spre exemplu, un film de fictiune (Holocaust), realizat de un post de televiziune american, a facut mai mult decat intalnirile comemorative si povestirile victimelor lagarelor de concentrare naziste pentru a-i ajuta pe telespectatori sa constientizeze masacrul evreilor. Un efect similar 1-a avut si serialul "Radacini" despre impactul sclaviei pentru populatia neagra din SUA.

Pionierii miscarii artistice de schimbare a stereotipurilor si prejudecatilor rasiale au fost producatorii asa-numitelor "filme rasiste".

Intre anii 1910-1950, industria americana a produs peste 500 de astfel de filme in acest scop. Modul in care televiziunea a luptat pentru inlaturarea prejudecatilor rasiale este cel mai ilustrat de spectacolul de televiziune al actorului de culoare Bill Crosby. Show-ul sau a construit portretul modern al populatiei de culoare si a inlaturat miturile si stereotipurile traditionale privitoare la negri.

Chiar si MTV n-a fost lipsit de selectii conditionate de prejudecati etnice si rasiale. Pana cand Michael Jackson a avut fulminantul succes cu video-clipul Thriller, cantaretii si muzica negrilor fusesera excluse din grila de programe a popularului canal de muzica.

Pentru a indica pericolul Amenintarii Rosii, americanii au utilizat in filmele lor, in completarea unui story elocvent, o serie de tehnici de "colorare", de evidentiere a rusilor "ticalosi" fata de americani "eroii buni".

-Eroul principal, reprezentantul americanilor, era un actor popular, aratos, sportiv, sanatos;

Personajul negativ era interpretat de un actor cu figura fioroasa;

Lumina: eroul pozitiv era filmat in lumini calde, pe cand cel negativ era pus in umbra, lumina rece, semiintuneric, actiona noaptea;

Ca suport muzical, in scenele cu eroul american era folosita o muzica dulce, suava,romantica,iar in cazul rusilor un fond melodic sumbru,infricosator.

Statisticile indica faptul ca, in decurs de doar 5 ani (48-53), la Hollywood s-au turnat peste 200 de filme anticomuniste cu o vizibila propaganda ideologica care au influentat atitudinile si comportamentele americane. Ele le-au inoculat receptorilor convingerea ca ideologia comunista are ca finalitate "spalarea creierelor" si ca transforma oamenii in marionete si in informatori ce-si denuntau vecinii, familia si prietenii.

Cercetatorii au subliniat paradoxul punerii de acord, in acest razboi, a tuturor caselor de filme americane cu pozitia oficiala a statului, cu toate ca acestea erau private si deci nu erau controlate ori subordonate unei ideologii anti-comuniste. in opinia specialistilor, explicatia acestui paradox consta in pure ratiuni comerciale (producatorii si regizorii au vazut ca acest tip de filme 'prinde' la public si au promovat in continuare o reteta deja garantata a succesului).

Razboiul din Vietnam, ultramediatizat si speculat in ambele continente, este considerat rodul nefericit al unei manipulari exagerate. Comandantii din armate erau denumiti de o parte "eroi de razboi", iar de cealalta "criminali". Pentru a scoate oamenii din pasivitate, pentru a-i determina sa se revolte si sa se incorporeze, posturile de televiziune americane au bombardat publicul cu filme ale caror subiecte erau axate pe efectele distructive care pot aparea daca adversarii (baietii rai) ar pune stapanire pe lumea intreaga (Lumea Libera ai carei aparatori, cavalerii fara teama si prihana', sunt americanii).

Spre deosebire de institutiile totalitare, care utilizeaza mijloace coercitive pentru a "convinge" indivizii, publicitatea ia forme subtil-persuasive mult mai atragatoare. Astfel, publicitatea "foloseste comunicatia acolo unde totalitarismul uzeaza de coercitie, seductia in loc de rigiditatea regulamentara, divertismentul ludic in loc de dresajul mecanic; ea deschide un larg spatiu de indeterminare, lasa indivizilor posibilitatea sustragerii de sub actiunea sa persuasiva, pe cand logica totalitara bareaza initiativele subiectului prin detaliile regulamentelor."

Impactul mesajelor subliminale si modul in care acestea au fost folosite pentru a provoca spectatorilor reactia de cumparare au provocat un imens scandal in America anilor 50 si 60.

Clipurile la radio si televiziune au efecte semnificative in sensul manipularii consumatorilor. De multe ori, clientii, sub efectul bombardamentului continuu de reclame, cumpara lucruri de care, odata ajunsi acasa, isi dau seama ca nu aveau nevoie.

Modul in care campania electorala sustinuta agresiv la televiziune poate schimba soarta alegerilor este deplin redata in viata de zi cu zi, dar ca un exemplu elocvent ar fi manipularea Romaniei de catre jurnalisti si vedete in anul alegerilor 2000 pentru Presedintie, in care, dupa primul scrutin de alegeri, ramasesera in cursa electorala, Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, iar toata mass-media a inceput sa ne bombardeze cu mesaje si sfaturi sa nu votam un extremist, ci un om cu "conceptii economice capitaliste".

Criticii sustin ca publicitatea electorala nu este altceva decat o pervertire a democratiei, deoarece transforma cetatenii in spectatori pasivi, ea neavand alt efect decat cel de a masca problemele de fond si de a amputa spiritul critic si capacitatea de judecare a indivizilor.

Majoritatea studiilor facute asupra reclamelor difuzate de canalele de televiziune au aratat ca publicitatea are tendinta de a perpetua stereotipuri. Efectul acestor stereotipuri este deosebit de puternic in special in randul copiilor si asupra indivizilor care nu au experienta sau nu detin informatii intr-un anumit domeniu si care iau drept bun ceea ce vad la televizor.

Sociologii au demonstrat ca, daca personajele dintr-un film sau o reclama sunt stereotipizate, receptorii care urmaresc sunt mai inclinati sa dezvolte atitudini stereotipizate similare.

Alti cercetatori cred insa ca este dificila diferentierea efectelor canalului audiovizual fata de celelalte surse de influenta asupra copiilor si tinerilor. Cu toate acestea, ei au cazut de acord asupra faptului ca "perceptia, atitudinile, si convingerile copiilor asupra rolurilor si comportamentelor sexuale au devenit mult mai stereotipizate dupa ce televiziunea s-a raspandit la scara de masa".

Printre solutiile de contracarare a raspandirii acestor stereotipuri (fie sexuale, fie ocupationale, fie etnice sau rasiale) sunt realizarea si difuzarea unor emisiuni educative; acestea au insa efect doar in termen lung si daca sunt constant urmarite.

In general, toate studiile recente care au avut ca obiect de analiza comportamentul copilului au indicat faptul ca acesta este direct dependent de anumite caracteristici: experientele proprii ale copiilor, gradul in care acestia se identifica cu personajele, frecventa cu care ei urmaresc programele difuzate pe micul ecran, atitudinile si comportamentele care sunt adoptate in cadrul familiilor lor.

2.3. Viata particulara a vedetelor expusa in audiovizual.

Exista vedete care tin foarte mult ca viata personala sa nu le fie cunoscuta de publicul consumator de media, indiferent ca acestea sunt "false" sau nu, indiferent daca in viata privata exista evenimente negative sau nu.

Aceste vedete vor sa-si expuna pe scena talentul care le mentin pe "podiumul vedetismului" insa viata personala sa ramana numai a lor.

Bineinteles ca acest lucru nu este total posibil intotdeauna avand in vedere faptul ca publicul gusta intotdeauna cel mai bine "picanteriile", relatiile sau evenimentele din viata particulara a vedetelor.

Paparazzii, asa cum sunt numiti cei care "vaneaza" mereu si cu orice pret, orice greseala sau orice eveniment important din viata persoanelor publice; sunt cei care de multe ori pot distruge reputatia unei vedete, pot soca prin adevaruri sau evenimente neprevazute sau pot distruge cariere.

Un exemplu in acest sens poate fi considerat cazul "Romanita Iovan", creatoarea de moda care a fost fotografiata sarutandu-se in masina personala cu un ziarist. Cazul a fost cu atat mai socant cu cat aceasta era insarcinata in luna a opta.

Din fericire, problemele celor doi soti au fost rezolvate, oarecum, am putea spune, si s-au impacat, insa cariera acesteia a avut de suferit drastic in acea perioada.

Pe langa aceste vedete mai exista o categorie unde intra acele persoane publice care lasa intentionat anumite elemente din viata privata "la suprafata", in vederea publicului larg. Bineinteles, nu totul, doar ceea ce considera ele ca ar trebui sa stie publicul,care le-ar pune intr-o "lumina buna" si bineinteles oferirea posibilitatii de a mai aparea "pe scena" fara sa fie uitate.

Desi in cuprinsul lucrarii am concluzionat faptul ca vedetele, in multe din cazurile prezentate nu pot fi considerate "oameni ca si noi", oameni obisnuiti, din punct de vedere legislativ, persoanele publice, indiferent de functia pe care o ocupa, indiferent de statutul pe care il au, ele dispun de aceleasi drepturi si obligatii in egala masura cu ceilalti. Legile se aplica la nivel de "om" si nu la nivel de personalitate, statut sau functie.

Exista numeroase legi care protejeaza omul, viata privata a acestuia, permit libera exprimare si dreptul la propria imagine.

Dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei persoanei:

Potrivit art.8 din Decizie, orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale.

Este interzisa difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau reportaje audiovizuale privind viata privata si de familie a persoanei fara acordul acesteia.

Fac exceptie situatiile in care sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

a) existenta unui interes public justificat;

b) existenta unei legaturi semnificative si clare intre viata privata si de familie a persoanei si interesul public justificat;

c) efectele amestecului in viata privata si de familie a persoanei sa nu intre sub incidenta prevederilor de mai sus.

Conform prevederilor art.9 din Decizie, este interzisa difuzarea de imagini ale persoanei, filmate in propria locuinta sau in orice alte locuri private, fara consimtamantul acesteia.

Este interzisa difuzarea de imagini ale proprietatii private, filmate din interiorul acesteia, fara acordul proprietarului.

Fac exceptie situatiile in care imaginile difuzate:

a) pot preveni savarsirea unei infractiuni;

b) surprind sau pot proba savarsirea unei infractiuni;

c) protejeaza sanatatea publica.

In baza dispozitiilor art.10 din Decizie, este interzisa difuzarea de imagini si sunete inregistrate cu microfoane si camere de luat vederi ascunse, cu urmatoarele exceptii:

a) materialul audiovizual astfel obtinut sa fie esential in stabilirea credibilitatii si autenticitatii unui fapt de interes public justificat;

b) materialul audiovizual astfel obtinut nu putea fi realizat in conditii normale, iar continutul sa prezinte un interes justificat pentru public;

c) filmarea sau inregistrarea consemneaza un fapt cu incidenta penala ori morala, cu semnificatie pentru viata comunitatii.

Inregistrarile destinate emisiunilor de divertisment tip "camera ascunsa" nu trebuie sa puna persoana in situatii injositoare sau de risc si pot fi difuzate numai cu acordul persoanelor care au facut obiectul filmarii.

Conform prevederilor art.12 din Decizie, difuzarea inregistrarilor convorbirilor telefonice sau a corespondentei, ajunse in posesia radiodifuzorilor, este permisa in urmatoarele situatii:

a) raspunde unor necesitati de siguranta nationala, ordine publica sau asigura prevenirea unor fapte penale;

b) probeaza comiterea unei infractiuni;

c) protejeaza sanatatea sau morala publica.

In cazul exceptiilor prevazute la art. 8, la art. 9, la art. 10 si 12, radiodifuzorii sunt obligati sa incunostinteze persoana in cauza inaintea difuzarii materialelor audiovizuale si sa solicite punctul de vedere al acesteia.

Dreptul la propria imagine:

Orice persoana are dreptul la propria imagine.

Dreptul la propria imagine nu trebuie sa impiedice aflarea adevarului in probleme de interes public justificat.

In cazul in care in emisiunile audiovizuale se aduc acuzatii unei persoane, privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale concrete, acestea trebuie sustinute cu dovezi; daca acuzatiile sunt aduse de radiodifuzor, acesta trebuie sa respecte principiul "audiatur et altera pars".

Realizatorii emisiunilor au obligatia sa respecte dreptul persoanei la propria imagine si sa puna in vedere interlocutorilor sa probeze afirmatiile acuzatoare sau sa indice cel putin probele care le sustin.

Sunt interzise, in programele audiovizuale, orice referire peiorativa la adresa persoanelor in varsta sau cu handicap, precum si punerea acestora in situatii ridicole ori umilitoare.

Este interzisa, in programele audiovizuale, "afectarea sau denigrarea convingerilor religioase".

Este interzisa difuzarea in programele audiovizuale a oricaror forme de manifestari antisemite sau xenofobe.

Este interzisa in programele audiovizuale orice "discriminare pe considerente de rasa, religie nationalitate, sex, orientare sexuala sau etnie".

Este interzisa difuzarea de imagini ale persoanei aflate in "situatia de victima, fara acordul acesteia".

Este interzisa difuzarea de imagini ale persoanei fara "discernamant sau decedate, fara acordul familiei"

Este interzisa difuzarea de imagini "care exploateaza sau scot in evidenta traumele ori traumatismele unei persoane".

In cazul martorilor la comiterea unei infractiuni, la solicitarea acestora, difuzarea imaginilor se va realiza cu asigurarea protectiei depline a identitatii lor.

Dreptul la respectul intimitatii in momente dificile.

Orice persoana are dreptul la respectul intimitatii in momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabila sau o nenorocire.

In cazul situatiilor de suferinta umana, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenta, radiodifuzorii au obligatia de a nu se amesteca nejustificat in viata privata.

Difuzarea materialelor audiovizuale continand imagini ale persoanelor aflate la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, este permisa numai cu acordul persoanei sau, in cazul in care persoana este fara discernamant ori decedata, cu acordul familiei sau al apartinatorilor.

Radiodifuzorii au obligatia de a respecta demnitatea si anonimatul persoanelor cu tulburari psihice.

Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile de interes public justificate in care difuzarea materialului audiovizual are drept scop:

a) prevenirea savarsirii unor fapte penale ori inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unor asemenea fapte;

b) probarea comiterii unei infractiuni;

c) protejarea sanatatii sau moralei publice.

Conform prevederilor art.19 din Decizie, in cazul nerespectarii prevederilor art. 15 alin. (1) si (2) "Este interzisa difuzarea in programele audiovizuale a oricaror forme de manifestari antisemite sau xenofobe.

"Este interzisa in programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasa, religie, nationalitate, sex, orientare sexuala sau etnie", se vor aplica dispozitiile art. 90 alin. (2) din Legea nr.504/2002, "Faptele prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei la 50000 lei".

Vedetele, persoanele publice sunt cele care sufera din cauza incalcarii acestor legi, in special dreptul la viata privata. De ce? Pentru ca tocmai acest lucru intereseaza publicul; noutati, neprevazut, scandal si barfe din viata privata a acestora.

In ultimul timp s-au inmultit considerabil de mult publicatiile, emisiunile tv specializate pe acest domeniu; imagini si barfe din viata particulara a VIP-urilor (emisiunea CIAO TV difuzata de postul PRIMA TV, publicatii precum revista CIAO, revista CLIK, ziarul CAN CAN, etc.).

Paparazzi sunt cei care urmaresc din umbra fiecare miscare a persoanelor publice.

Nu sunt putine cazurile in care acestia incalca drepturile atentand la viata privata a acestora, obtinand imagini inedite, insa creand in acelasi timp un adevarat "razboi" intre vedeta si publicatia respectiva.

In prezent, in Romania exista numeroase procese in curs de desfasurare tocmai din aceasta cauza, intre vedete si publicatie.

Nu de putine ori se intampla sa se creeze numeroase altercatii intre vedete si paparazzi, unele VIP-uri ajungand chiar sa se ascunda incercand sa-si creeze o alta imagine pentru a nu fi recunoscute atunci cand ies din spatiul privat.

Este uimitor cum parerile despre o personalitate se pot schimba radical atunci cand sunt "prinse" de paparazzi in diferite ipostaze total opuse imaginii pe care si-o creasera in fata publicului.

Adulterul, divortul, drogurile, alcoolul, scandalurile in general sunt doar cateva din "picanteriile" care sunt in permanenta "vanate" de acesti paparazzii si care reusesc sa umple ziarele si revistele de scandal.

Cat de legal reusesc ei sa obtina aceste informatii inedite si cat de mult respecta fiecare viata privata a celorlalti,cazurile sunt impartite.

Cert este faptul ca pedeapsa in incalcarea legii in astfel de cazuri este destul de "usturatoare" pentru fiecare publicatie sau televiziune in parte.

2.4. Efectele vedetismului asupra publicului consumator de media.

Acest fenomen apare datorita tendintei televiziunii, ziarelor si radioului de a fabrica vedete, chiar cand acestea nu exista, pentru a castiga audienta si popularitate.

Deseori, in alcatuirea buletinului de stiri, ordinea prezentarii acestora si importanta acordata unui eveniment sau altuia nu se face pe criterii obiective.

Pentru a capta atentia publicului, producatorii umfla in mod artificial importanta unei stiri sau persoane, nemediatizand in alte cazuri fapte sau persoane cu adevarat importante.

Televiziunea determina uniformizarea gustului artistic al publicului iar, in unele cazuri, chiar coborarea lui, prin promovarea unor modele culturale submediocre, "falsele vedete".

Acest lucru este rezultatul presiunii unor factori concreti decisivi, care conditioneaza programarea si managementul oricarui post de televiziune, extinderea continua a programelor, scaderea timpului alocat selectiei, insuficienta timpului pentru realizarea unor productii de valoare, cu oameni de valoare, goana dupa audienta (cererea este mai mare pentru productiile de tip spectacol sau de o valoare indoielnica), costul extrem de ridicat al licentelor pentru difuzarea marilor filme si spectacole.

Spre exemplu, emisiunea "Big Brother", a avut mare priza la public si a ridicat la rang de vedete oameni simpli, fara vreun talent deosebit, ba chiar unii dintre ei fiind agramati. Pentru faptul ca au avut curajul sa stea "sub lupa" si sa le fie urmarite si cele mai intime gesturi, au ajuns vedete.

De fapt, oamenii urmareau inconstient aceasta emisiune, deoarece multi dintre ei se identificau cu persoanele din acea casa, iar prin intermediul lor puteau sa vada cum ar fi reactionat ei insisi. Probabil ca in mintea celor care au intrat in acest joc era exact aceasta goana dupa statutul de vedeta, goana iesirii din anonimat.

Acum este clar in mintea oamenilor ca aceasta emisiune este o rampa de lansare in domeniul show-bizului, fie ca ai talent sau nu.

Aceasta emisiune a promovat "vedete" ca si emisiunea "Vara Ispitelor", diferentele fiind ca aici puteai sa ii vezi pe concurenti 24 de ore din 24, si existau reguli mult mai stricte. La ce talente lanseaza in aceste emisiuni, televiziunile ar putea anunta castiguri pentru "fete frumoase si dornice sa se afirme", sau pentru baieti ce doresc sa-si infiinteze trupe de muzica.

Emisiunea "Big Brother" produce in inconstientul nostru dorinta curiozitatii "de a privi pe gaura cheii", de a vedea cum niste oameni inchisi in regim de armata reusesc sa-si stapaneasca sentimentele, emotiile si comportamentul din viata de zi cu zi.

O alta emisiune care promoveaza false vedete pentru o zi, este emisiunea "Din Dragoste".Aceasta emisiune promoveaza povesti de dragoste ale oamenilor simpli ce isi declara la televizor eterna dragoste, bineinteles dupa ce au gresit fata de persoana iubita si doresc impacarea.

Prezentatorul este un fel de "cupidon" ce incearca sa afle cat mai multe amanunte picante din viata sentimentala a cuplurilor. Marea majoritate a perechilor vin acolo pentru a fi vazuti la televizor de prieteni si rude, deci pentru a fi vedete pentru o zi.

Cuplurile aduse in fata telespectatorilor provin in general din mediul rural sau din clasa a treia a societatii ,fiind lipsiti de cultura ,educatie si spirit de intimitate.

Astfel de emisiuni sunt prezente in toata mass-media din tara si ridica la rang de vedeta orice om simplu, fara vreun talent sau fara cunostinte solide ale limbii materne.

Tot la rang de vedete sunt ridicati si cantaretii de manele, cu toate ca ei promoveaza incultura iar unele melodii sunt extrem de vulgare, cantaretii de manele sunt foarte cautati pe piata si asta deoarece publicul ii cere.

Marea majoritate nu au nici macar studii medii si asta se vede din agramatismele ce se intalnesc in cantecele lor, dar totusi sunt promovati de catre emisiunile de televiziune.

Asemenea exemple de false vedete pot influenta in special copiii care vad ca acei oameni neinstruiti au ajuns vedete si fara sa studieze si in inconstientul lor se instaleaza ideea ca pot reusi in viata si fara cultura.

Exista o multime de astfel de exemple de oameni care au ajuns vedete printr-o conjunctura norocoasa sau datorita senzationalului acolo unde nu este.

Un exemplu elocvent este tanara "Nikita" ,care a ajuns vedeta deoarece era batausa pe strazi,o fata care aduce mai mult a baiat ,care se comporta si vorbeste precum oamenii delincventi si care in urma acestor recomandari a ajuns sa fie invitata la o emisiune. Si-a atribuit numele de "Nikita", precum protagonista din serialul cu acelasi nume si incearca din rasputeri sa urmeze exemplul eroinei sale ,chiar daca personajul pe care il imita este total diferit de ea.

Astfel influenteaza mass-media mintea celor neispraviti, needucati dar mai ales a celor ce nu au un alt exemplu mai bun de urmat in viata.

Goana dupa audienta, dupa startul de a fi in top a produs schimbari importante in ierarhia valorica a mass-mediei, dand drum liber concesiilor artistice, culturale, libertinajului in judecarea violentei, criminalitatii, sexualitatii.

Toate aceste false vedete au un efect negativ asupra publicului care nu stie sa faca diferenta dintre un om de valoare si unul superficial, intre o emisiune buna si una proasta.

Impactul acestor oameni, emisiuni si filme de proasta calitate asupra opiniei publice este de cele mai multe ori dezastruos, deoarece in fiecare zi aflam la stiri ca multi dintre oamenii de rand le-au urmat exemplul.

O mare importanta o au aceste vedete in modelarea tinerilor si mai ales a copiilor, care copiaza tot ce vad la televizor, sau isi fac ca si idoli, oameni al caror exemplu nu merita sa fie urmat.

In ajutorul tinerilor si copiilor ar trebui sa vina scoala si mai ales familia, care sa-i ghideze ce sa ia bun din tot ce vad, aud sau citesc in mass-media.

Victimele moderne ce cad prada unor false valori copiate din media, pot fi foarte usor asemanate cu "Don Quijote", personajul celebrului romancier Cervantes, care, cu patru secole in urma, arata cum o lectura unidirectionala, necontrolata, poate conduce la dereglarea si distorsionarea simtului realitatii si la scoaterea unui om in afara timpului si spatiului.

"Asa cum "omul de la Mancha" a fost influentat de cartile si povestile romantice ale secolului sau si in timpurile de astazi exista asemenea victime, dar intr-un numar mult mai mare".

Daca initial exista o diferenta intre jurnalele axate pe stiri de preferinta " de senzatie" si cele care propuneau analize si comentarii (pentru care obiectivitatea era valoarea suprema), la ora actuala, senzationalul a invadat toate canalele de comunicare de masa. Prin forta sa Mobilizatoare, televiziunea poate determina instaurarea unei forme perverse de reactie.

Nu rareori se intampla ca jurnalistii care nu pastreaza distanta necesara analizei si reflectiei sa joace rolul "pompierului incendiator" sau al "pionierului sovietic", adica sa contribuie la crearea unui eveniment prin exagerarea unui fapt divers si apoi sa ii denunte pe cei care vin sa toarne gaz peste focul pe care de fapt ei l-au aprins. Un exemplu reprezentativ il constituie scandalul din Franta, pornit de o televiziune locala, referitor la asasinarea unei fetite dintr-un sat; postul respectiv a inceput prin a relata protestele indignate ale tatalui, mesajul sau a fost apoi preluat si dezvoltat in avalansa de marile posturi nationale, imediat au intervenit politicienii si avocatii, care au facut ca presiunea sa devina atat de mare, incat sa determine reintroducerea pedepsei cu inchisoarea pe viata.

Goana dupa senzational, .determinata tot de competitia pentru audienta, tinde sa capete forma unei concurente pentru prioritate, pentru informatiile cele mai noi. Influenta, graba impusa de lipsa timpului ii determina pe jurnalisti sa gandeasca de pe o zi pe alta si sa nu aprecieze o informatie decat in functie de efectul ei imediat.

In acest sens, este favorizata aparitia unei amnezii permanente, ce reprezinta reversul negativ al glorificarii noutatii.

"Alt efect indus de concurenta de pe piata "paradoxal si contrar afirmarii autonomiei (atat individuale cat si colective), consta in modul in care este incitata exercitarea unei supravegheri permanente asupra activitatii contraconcurentilor, in scopul de a profita de esecurile lor, de a le evita erorile si de a le contracara succesele. In acest fel, in loc sa genereze originalitate si diversitate, concurenta favorizeaza uniformitatea informatiilor, a punctelor de vedere ale surselor mediatice"[7]. Exista si cazul unor jurnalisti care, de dragul senzationalului, pun minciuna, exagerarea si bombele de presa fabricate mai presus de adevar si realitate. in acest fel, publicului ii este negata calitatea de partener, fiind retrogradat doar la statutul de privitor, de simplu consumator (acest fenomen este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de "perversiune comunicationala").

In viziunea sociologilor, unul dintre marile pericole care planeaza asupra jurnalistilor in goana dupa senzational este acela de a cadea intr-una din cele doua iluzii simetrice:

Iluzia nemaivazutului (anuntarea unor fenomene total inedite revolutionare,de dragul cresterii audientei,a mentinerii sau a ajungerii in top,pentru obtinerea altor beneficii);

Iluzia neschimbarii (adoptarea principiului ca "nimic nu e nou sub soare")

Ambele iluzii sunt extrem de periculoase. in al doilea caz, riscul e cu atat mai mare cu cat comparatia intre epoci, tipuri de conducere, moduri de guvernare, tipuri de personalitati este extrem de dificila. Sociologii apreciaza ca doar structurile pot fi comparate, si chiar si in aceasta situatie exista riscul de a te insela si de a descrie ceva banal drept ceva nemaivazut.

Acesta este unul din motivele pentru care jurnalistii sunt periculosi: ei nu sunt intotdeauna cultivati, nu cunosc complexitatea unor lucruri si se pot mira de lucruri banale si invers, pot trece cu vederea peste lucruri extraordinare sau prezinta doar un aspect, cel mai senzational in viziunea lor, al unei descoperiri sau al unui eveniment ( un exemplu elocvent este modul in care au fost prezentate efectele oxidului nitric in interiorul organismului uman de catre jurnalistii din toata lumea, chiar de la cele mai prestigioase canale de televiziune: ei au prezentat publicului doar efectul de crestere a potentei masculine-faimoasa pastila Viagra. Cercetatorii din acest domeniu al medicinii considera, insa, ca acest aspect al descoperirii este cel mai putin important, fata de celelalte efecte, precum capacitatea oxidului nitric de a distruge microbii intracelulari fagocitati sau cea de distrugere a unor celule, inclusiv a celor canceroase).

"Exista unele ziare locale care de dragul senzationalului fac dintr-o simpla sinucidere o stire de senzatie, punand pe prima pagina fotografii ale persoanei decedate sau ale rudelor indurerate. Bineinteles ca si suicidul este o stire, dar deja nu mai este inedita si nu ar trebui sa fie afisata pe prima pagina ca stire principala, iar pe langa ea celelalte stiri care pot sau au ceva de spus, sa fie incadrate in spatii mici aproape de neobservat".

Asa cum am spus si mai devreme,in lume exista celebrii papparazii care se ocupa cu stirile ce fac senzatie sau mai bine spus ei fac asa-numita presa de scandal. Ei sunt acei ziaristi ce incearca sa intre in viata vedetelor de zi cu zi si sa-i surprinda facand gesturi necontrolate sau sa descopere un nou iubit/iubita in viata vedetei respective.

In America, dar si la noi, aceasta presa este foarte bine vanduta, iar vedetele de acolo sunt urmarite indeaproape de catre acesti "ziaristi".

Un exemplu clar al efectului negativ pricinuit de catre papparazi este cel al printesei Diana, care a murit intr-un tragic accident de masina, urmarita fiind de acesti ziaristi.

Problema acestor ziare de scandal este ca ele publica asa numitele barfe cotidiene (cine? ce-a facut? si cu cine?) iar aceste ziare le citesc oamenii neinstruiti sau curiosii care vor sa vada daca vedeta respectiva se comporta ca noi ceilalti, oamenii simpli.Trebuie sa tinem cont ca oricat de faimos ar fi un om si oricat de bogat ar fi sau destept,in final nu este decat un om ca si noi si are defecte,face greseli sau iubeste.

In goana dupa senzational exista si efecte perverse, ele sunt compromisurile care se fac in numele audientei si al concurentei.

Daca subiectele unui jurnalist tanar, necunoscut, nu se inscriu in schema castigatoare a informatiilor zilei alcatuita de liderii de opinie din domeniul mediatic (producatori, agentii de presa, politicieni), chiar daca ar fi deosebit de interesante si de proaspete pentru marea masa, ele nu vor fi luate in considerare si abordate.

Conducerile jurnalelor triaza si selectioneaza informatiile pe care le primesc prin grila "retetei de succes" gandita in termeni comerciali. Jurnalele devin astfel rodul unei selectii cu o doza mare de subiectivism, subiectele si informatiile fiind preluate de la un canal la altul ca intr-un cerc vicios.

Astfel, scopul jurnalistic (informarea cat mai corecta si mai obiectiva a populatiei asupra tuturor evenimentelor semnificative si de impact) ajunge sa fie sacrificat de dragul castigarii audientei si al depasirii concurentei.

Luptele pentru exclusivitate dintre canalele de televiziune precum si cele intre jurnalisti pot duce la concluzii false, ba chiar daunatoare.

Exista jurnalisti care incearca sa atraga atentia asupra realitatii in banalitatea ei incercand sa evoce obisnuitul in asa fel incat oamenii sa realizeze cat este el de neobisnuit, de extraordinar.

Criza de timp este o alta caracteristica importanta care conditioneaza calitatea productiilor jurnalistice.

Unii sociologi au ajuns la concluzia ca, in fata unor evenimente care se deruleaza intr-o viteza ametitoare, lipsa timpului necesar procesarii tuturor informatiilor si a cristalizarii unei opinii inchegate, obiective, da nastere exprimarii unor idei primite de a gata, cu alte cuvinte acelor idei banale, comune, de bun simt, acceptate de toata lumea.

Problema consta in minimalizarea importantei evenimentului deoarece, in absenta timpului pentru descifrarea complexului de informatii si aprofundarea consecintelor acestuia, el trece repede in anonimat, iar alte stiri care sunt intr-adevar banale se construiesc in asa fel incat sa dea senzatia de senzational unde de fapt nu este nimic.

Exista acei jurnalisti, care sub o falsitate des intalnita, incearca sa smulga marturisiri sub Pretextul ca sunt prietenii intervievatilor, ca mai apoi sa deformeze realitatea datorita vanarii de senzational.

Asadar, jurnalistii nu numai ca gresesc ei insisi distorsionand realitatea sa obtinand un efect de senzatie, dar, de cele mai multe ori, ei sunt indrumati chiar de catre directia ziarului, televiziunii sau radioului, sa gaseasca senzationalul unde nu este, sau de cele mai multe ori sa renunte la stirile adevarate in detrimentul celor false, deoarece cele din urma fac audienta.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

Emisiunea No Comment" - B1 TV.

Prezentarea vedetelor Monica si Irinel Columbeanu

In acest studiu de caz imi propun sa analizez cum este viata vedetelor ilustrata pe micul ecran de un cuplu celebru din Romania, Monica si Irinel Columbeanu.

Incerc sa analizez in acest studiu de caz doua dintre cele mai mediatizate vedete de la noi, evolutia lor in timp ca si cuplu, comportamentul acestora, cum au ajuns ei in centrul atentiei publicului romanesc si nu numai dar si reactiile care au luat nastere in urma producerii emisiunii "No Comment" si de ce se considera ca au ales ei aceasta cale catre publicul consumator de media.

Asa cum am spus si pe parcursul lucrarii, in Romania ne putem lauda mai mult (in unele cazuri) sau mai putin (in altele) cu un "palmares" impresionant de vedete ce alcatuiesc lumea showbiz-ului.

De la vedete consacrate, cum ar fi Loredana Groza, Stefan Banica Jr., Andreea Marin sau Andreea Esca si pana la vedete ca Monica si Irinel Columbeanu, care, desi nu au oferit publicului atat cat au oferit in timp ceilalti, totusi sunt ridicati la acest statut (ce-i drept, altfel decat multe alte personalitati de la noi) si inca se mentin "cu brio" in varful celor mai mediatizate vedete dar si celor mai privite emisiuni de divertisment (emisiunea "No Comment", care ii are ca protagonisti pe acestia).

Telespectatorii B1TV pot urmari cele mai importante momente din cel mai de succes reality-show autohton, povestea cuplului care a socat si inca mai socheaza, desi am inceput sa ne obisnuim, Monica si Irinel Columbeanu.

Programul este pigmentat de comentariile invitatilor speciali, jurnalisti specializati in presa mondena care isi expun opiniile in legatura cu evolutia celei mai mediatizate si controversate povesti de dragoste din lighliful romanesc.

Cat de apreciata sau nu este emisiunea pentru publicul receptor, parerile sunt impartite. Cert este faptul ca in Romania nu a mai existat pana acum un astfel de format pentru emisiune, format in care vedetele sa-si expuna cu atat de multa dezinvoltura viata privata.

Emisiunea "No Comment" uimeste prin nonconformismul pe care il afiseaza cele doua vedete pe micul ecran, fapt care a fost si inca mai este destul de criticat de majoritatea oamenilor.

Pe langa faptul ca "artificiile", "picanteriile", fitele celor doua vedete care continua sa uimeasca telespecatorii au ajuns la stadiul de exagerare, se pune din ce in ce mai mult problema efectului negativ pe care le au aceste imagini asupra tineretului.

Prin grija celor mari, copilaria nu mai este neaparat paradisul inocentei. Copiii sunt victimele predilecte ale violentei domestice si stradale. Se maturizeaza intr-un an cat altii in zece. Copiii de periferie sunt captivii preferati ai infractorilor. Se initiaza. Ies din copilarie, intra in infernul maturitatii. Intr-o lume facuta parca pe calapodul celor maturi, din care au fost izgonite, in buna masura, caldura, afectiunea, dam peste copii maturizati inainte de vreme. De la un timp, o televiziune transmite o emisiune care prezinta imagini din viata unui cuplu ciudat. Un barbat trecut de prima si a doua tinerete, merge spre a treia, compensand varsta cu conturile bancare, insoteste prin diverse locuri o fata de varsta scolara pe care o initiaza in arta cheltuirii banilor. Si nu numai. Viziteaza cu respect religios magazine selecte din capitale europene, aproape tot timpul tacuti, contrapunctandu-si admiratia doar cu chicoteli si aprecieri superlative gen "misto, beton, marfa". Intre cei doi este o legatura neprecizata, dar usor de banuit. Din cand in cand, camera surprinde un gest de bunic tandru si protector, dedicat nu iubitei, cum s-ar crede, ci iubitorilor de telenovele. S-ar parea ca emisiunea a avut ceva audienta, pana cand CNA-ul sa-si puna problema scoaterii ei din grila de programe.

Discutiile despre moralitatea unei emisiuni imorale intr-o ora de transmisie se cheltuiesc poate cateva salarii medii pe economie, nu mai vorbim de ratia de rusine care se epuizeaza din primele cinci secunde l-au facut pe amorezul Irinel sa spuna ca incercarile de a opri publicul sa afle informatii in legatura cu cele mai recente cumparaturi facute de el si logodnica sa sunt o forma de cenzura. Intr-un fel, daca tinem cont de modul in care s-a vazut in presa relatia celor doi, omul are dreptate. Nu a tresarit nimeni cand, luni de zile, televiziunile i-au tatonat pe cei doi, dedicand minute pretioase de stiri logodnei lor, marturisirilor in direct, efuziunii colegelor imbatate de atata sentiment. Sora mai mica spunea si ea la o ora de maxima audienta ca o invidiaza pe recenta cenusareasa pentru norocul de a fi gasit un print micut de statura, dar cu bani, care sa-i ofere tot ce vrea, parfumuri, calatorii varatice in miez de iarna, bijuterii, masini, tot ce are nevoie o fata pentru a se maturiza. Cum sa nu indigneze pudibonderia institutionala cand scoala la care invata fata le-a fost alaturi, nu au exmatriculat-o pentru absente si nu i s-a scazut nota la purtare pentru comportament indecent.Cenusareasa din Bacau pare un model pentru populatia feminina de varste adolescentine din urbea natala.

Povestea de dragoste este spusa de ochii lumii. Barbatelul nu este la prima aventura televizata. Are un trecut plin de trofee, a caror caracteristica esentiala pare sa fie tineretea. Daca va evolua tot asa, ne intrebam cum vor arata stirile despre el peste 30 de ani. Intr-o tara in care pensionarii sunt tratati ca un balast social, nevoiti sa iasa in strada cu fluturasii de pensie prinsi de pancardele protestatare, copiii sunt abandonati in maternitati fara a li se mai descoperi vreodata parintii naturali, adolescentii conduc in topurile micii infractionalitati, femeile de peste 30 de ani nu au nici o sansa de promovare profesionala, persoanele active se plang de inactivitate, ne intrebam ce si mai ales cine mai ramane de aparat? Politicienii, demnitarii, politistii, agentii secreti? Iar daca paradisul copilariei este calcat cu bocancii de tot mai multi adulti dati in mintea copiilor, nu mai ramane nici un loc de refugiu.

Emisiunea in care se dau in spectacol, practic tomnate cu amorez si juna iubita se intituleaza "No Comment". Si are si ceva comic in ea. Pare o intalnire impotriva naturii intre un pudel pitic, cu capul mare, imbracat ca o paparuda, si o gazela. Poate chiar o girafa. Cu bune, cu rele acestea sunt vedetele din Romania. In cazul nostru, indiferent daca sunt apreciate sau mai mult criticate , pe micul ecran spectacolul continua.

Intradevar, fiecare poate avea parerea proprie, si o poate expune, insa un lucru este cert: vedetismul poate fi considerat in multe situatii ca si "o boala" de care insa multi nu vor sa se vindece.

Cat de apreciata si cat de bine a fost primita emisiunea "No Comment" ar putea fi greu de concluzionat, insa putem afirma cu usurinta faptul ca nonconformismul pe care il afiseaza cei doi pe ecran a fost si inca mai este destul de criticat de majoritatea oamenilor.

Pe langa faptul ca "artificiile", picanteriile, fitele celor doua vedete care continua sa uimeasca telespectatorii au ajuns la stadiul de exagerare, se pune din ce in ce mai mult problema efectului negativ pe care il au aceste imagini asupra tineretului.

Cum au intrat Irinel si Monica in casele romanilor prin emisiunea "No Comment".

Din a treia zi de Paste, miliardarul Irinel Columbeanu si viitoarea sa sotie, Monica Gabor, au intrat in casele romanilor prin intermediul unui reality show nemaivazut in Romania.

Show-ul de televiziune se numeste "No Comment", ideea avand-o chiar Irinel Columbeanu, care credea ca vorbele vor fi inutile la vederea intamplarilor prin care el si iubita lui trecea. Ideea s-a nascut dupa o conversatie 'om la om' intre Columbeanu si Bobby Paunescu, boss-ul de la B1 TV. Discutii au existat si cu alte posturi de televiziune, insa omul de afaceri a decis ca le va incredinta intimitatea sa celor de la B1TV.

Beneficiara contractului pentru acest reality show este firma condusa de Monica Gabor, care va incasa 5.000 de euro in fiecare saptamana, timp de 15 saptamani, cat dureaza prima serie. Emisiunea "No Comment", avandu-i in prim-plan pe Monica Gabor si Irinel Columbeanu, s-a difuzat in fiecare marti, de la ora 20.00, incepand cu 25 aprilie si a durat doua ore. Doritorii au putut aprofunda aventurile celor doi indragostiti in fiecare zi, de luni pana joi, intre orele 17.00 si 18.00, incepand cu 1 mai. Episoadele de o ora dezvoltau intamplarile de marti, oferind mai multe detalii despre acestea.(vezi anexa 9).

Cum a inceput totul.

La cinci luni de relatie amoroasa, Irinel Columbeanu a decis sa o ia de sotie pe actuala sa iubita, eleva de clasa a XII-a Monica Gabor. Cei doi s-au logodit intr-un cadru romantic, la inceputul lunii decembrie 2005, si spuneau ca se vor casatori in 2006, desi familia fetei era impotriva acestei nunti, practic, impotriva acestei relatii.

Anuntul fericitului eveniment a fost facut in cadrul emisiunii "Povestiri adevarate", unde cei doi amorezi au prezentat si un filmulet din Dubai, unde acestia au petrecut revelionul la Burj al Arab.

Monica Gabor si Irinel Columbeanu s-au cunoscut in 2005, pe data de 13 iulie (vezi anexa 2), si de atunci au ramas impreuna, desi diferenta de 30 ani ce ii separa precum si dezacordul parintilor fetei le-au tulburat nu odata linistea.

Era 1 decembrie, seara, Monica filmase toata ziua si Irinel o asistase. Atunci au realizat ca asa trebuie sa se intample: sa se casatoreasca. El s-a dus in oras sa caute un inel de logodna potrivit pentru ea. A luat unul din aur alb cu un diamant. Apoi a ales un restaurant special Casa Vernescu si dupa filmari a invitat-o acolo si i-a spus ca ar vrea sa fie sotia lui. Era prima femeie pe care o cerea de sotie.(vezi anexa 10).

Luna de miere au petrecut-o la Paris, acolo unde au sarbatorit si ziua de nastere a Monicai, nu la mult timp dupa Revelionul din Dubai. De ziua ei, Monica a primit cadou un inel de platina cu perla si diamante. Bijuteria e cea mai recenta atentie" dintr-o serie lunga de cadouri costisitoare, printre care o garderoba ce depaseste 50.000 de euro, un Mercedes SLK si numeroase vacante in locuri exotice.

Si pentru a dori sa iasa cat mai mult in evidenta asa cum le-a fost caracteristic de la inceput si pentru a fi ,,cei mai cei.", bineinteles ca nunta celor doi trebuia sa fie pe masura asteptarilor publicului.

"Nunta secolului", cum a fost numita unirea destinelor celui mai controversat cuplu al momentului de catre presa a fost prezentata asa cum era de asteptat, in direct ,asa cum ne-a obisnuit de ceva timp postul B1 TV.

Bineinteles ca nu putea fi o nunta oarecare intr-un decor oarecum, odata ce era programata a fi un spectacol in adevaratul sens al cuvantului prezentat in "lumina reflectoarelor" atat in televiziune cat si in presa scrisa.

Pe langa vestimentatie, decor, pregatiri sofisticate in arta culinara de care s-au bucurat cei doi protagonisti, asa cum era de asteptat, la eveniment a fost prezenta toata "spuma" vedetismului romanesc, am puatea spune.

"Nunta secolului"

Pe o arsita de peste 35 de grade, la care s-a adaugat si caldura de la lumanari, dar si aglomeratia in spatiul stramt din micuta Manastire Snagov, Irinel Columbeanu, imbracat in frac alb si cu papion, a spus 'da' pentru prima oara iubitei sale, modelul Monica Gabor.

Rudele si prietenii mirilor s-au adunat inca de dimineata la resedinta omului de afaceri din Snagov, acolo unde se faceau ultimele pregatiri pentru nunta.

Tiruri cu flori, care aveau sa orneze stalpii si gardurile din gradina lui Columbeanu, zeci de baloane, lumanari, artificii, dispozitive de 'lansat' confetti, toate ingramadite in curte cu compania care s-a ocupat de organizarea, probabil, a celei mai mediatizate dintre nuntile acelui an.

A fost o nunta de peste 250.000 de euro. O "nunta de Hollywood", dupa cum a fost descris conceptul, respectat apoi, in mare, de organizatori. Mirii nu au dorit sa dezvaluie la cat s-au ridicat cheltuielile pentru nunta, spunand ca ar fi alocat oricum orice buget pentru acest eveniment.

Insa, potrivit estimarilor, mirele a scos din buzunar peste 250.000 de euro, socotind bucatarii de la Crowne Plaza, ambarcatiunile inchiriate, spectacolul pirotehnic (care, in premiera in Romania, a durat 20 de minute), trupele care au cantat (Directia 5, DJ Project si Horia Brenciu), hainele (facute la Timisoara de creatoarea Aura Dumitru), accesoriile, zecile de metri de covor rosu, armata de oameni care s-a ocupat de organizare si altele dintr-o lunga serie.

Monica Gabor era, pentru prima data dupa ceva vreme, alaturi de mama ei, Veronica, venita special din Italia pentru acest eveniment. Imbracata intr-o rochie de voal si cu parul strans in coc, soacra mica, mai rezervata in declaratii decat alti invitati, a facut, in sfartit, cunostinta cu ginerele sau si cu cuscrii.

Il vedea pe Irinel Columbeanu pentru prima oara si nici nu era foarte la curent cu dezbaterile publice pe care le-a iscat acest cuplu. S-a declarat doar fericita sa-si vada fiica imbracand rochia de mireasa.

Dintre cele trei fete pe care le are Veronica Gabor, Monica era prima pe care o vedea maritata. Urmeaza sora ei mai mare, Alina, care locuieste in Italia. Mai are de asteptat mezina, Ramona.     

Ion Columbeanu si sotia lui, au fost in permanenta alaturi de fiul lor "in ziua de insuratoare". Imbracat intr-un costum crem, la care a asortat o palarie cu boruri largi, Columbeanu senior, socrul mare, parea dornic sa ascunda cu glume emotiile de a-si vedea fiul ajuns la 49 de ani, in sfarsit, in costum de ginerica.

Dupa ce ultimele pregatiri au fost incheiate, mireasa si-a aruncat o ultima privire in oglinda, iar cele patru domnisoare de onoare (colege de la agentia Transilvania Fashion) si-au imbracat rochiile verzi, alaiul a coborat treptele de marmura ale vilei de la Snagov, alaturi de nasi, Monica (insarcinata in luna a saptea) si Matei Miko, pentru a intalni mirele, care astepta la parter.

La poarta lui Irinel Columbeanu se facea un control ceva mai riguros decat de obicei. E drept ca mirii sustin ca n-au dat prea mare importanta barfelor vehiculate in ultima vreme in presa de scandal, dar au preferat sa-i trieze putin mai atent pe cei care le treceau pragul.

Pe pontonul impodobit al casei omului de afaceri, inca de dimineata canta ansamblul de muzica clasica arvunit "sa racoreasca" atmosfera, in timp ce invitatii isi faceau de lucru printre scaunele aranjate in stil american, sub o ghirlanda de flori.

Vaporul "Leader", pe vremuri un capriciu al lui Nicolae Ceausescu, era legat de ponton, asteptand oaspetii pe care avea sa-i transporte spre biserica. Alaturi, o salupa impodobita cu flori albe si rosii, ambarcatiune pe care omul de afaceri o apreciaza suficient de tare incat sa o boteze cu propriul sau nume: Irinel.

Parintele, care le-a urat celor doi sa fie feriti pe mai departe de barfe si rautati si le-a daruit din partea Manastirii Snagov, "din insula alba, asa cum o numea Nicolae Iorga", doua icoane.

Tot el a dezvaluit adunarii faptul ca sotii au construit pentru manastirea din Izvorani o bucatarie obsteasca si o cancelarie bisericeasca. Din cauza emotiilor, pentru ca tinusera post in ultimele doua zile sau din cauza caldurii sufocante, miresei i s-a facut rau pe la jumatatea ceremoniei si s-a asezat de mai multe ori pe un scaun.

Invitatii urmau sa treaca lacul la bordul celui mai mare vas care poate naviga pe Snagov, vaporasul "Leader". Ceausescu voia sa-l conduca singur, insa este foarte greu manevrabil din cauza dimensiunilor.

Se spune ca, pentru a nu-si supara conducatorul, marinarii de la Snagov au montat o timona falsa pe punte, lasandu-i acestuia impresia ca el este cel care manevreaza ambarcatiunea. Dupa '89, "Leader" a fost cumparat de omul de afaceri Gelu Tofan, care a dorit sa-l ofere fiicei sale, Irina, in dar de ziua ei.

Irinel Columbeanu spune ca plimbarea lui cu "Leader" nu a fost decat in parte un dar pe care Gelu Tofan si alti vecini de la Snagov au dorit sa i-l faca pentru nunta. A pus si el o parte din bani, mai ales ca a folosit vaporul si seara, cand de pe el au fost trase focuri de artificii.

Dupa ce au fost cununati civil, chiar pe ponton, de Fratila Gheorghe, secretar al comunei Ciolpani, (iar Monica a aflat ca incepand din acel moment trebuie sa semneze cu noul sau nume de familie), Irinel si Monica, insotiti de nasi, au parcurs cei sase kilometri de la ponton pana la Manastirea Snagov cu o salupa pe care a condus-o chiar ginerica.

Intre timp, "Leader" capatase un tangaj periculos, astfel incat o parte din invitati au fost rugati sa coboare si au fost transportati cu salupele vecinilor catre altar.(vezi anexele 3,4 si 5).

In aceasta atmosfera de vis in care Irinel Columbeanu arata fericit, mai tanara lui sotie i-a mai facut o surpriza pe masura evenimentului, adica, un instantaneu "surprins" de un cameraman amator in momentul in care Monica ii arata testul de sarcina, care, surpriza, era pozitiv! Irinel va fi in curand tatic. Momentul intim a fost prezentat la miezul noptii, ca un gest generos acordat gratuit nuntasilor.

Iata ca a trecut si ziua cea mare. Ziua mult-asteptata de tot romanul. Nimeni nu a mai lucrat, nimeni nu a mai mancat, toata lumea a fost in fata televizoarelor. Monica Gabor se marita!. Irinel Columbeanu se insura! Oamenii cu mic cu mare s-au pregatit cu floricele, seminte, sucuri, bere, baterii la telecomanda si liber de la serviciu. O tara intreaga a fost in sarbatoare. Pentru o zi, Romania a fost invitata la nunta, la "nunta secolului", bineinteles. Poate suna comic, putem zambi cand afirmam aceste lucruri insa acesta este adevarul.

"Botezul secolului"

Asa cum ne-a obisnuit cuplul protagonist al emisiunii "No comment", a mai venit in atentia publicului cu un mare eveniment: sarcina Monicai Columbeanu. Modul in care a fost facut cunoscut (atat presei cat si lui Irinel Columbeanu, care nu stia nimic de acest lucru) marele eveniment a fost oarecum criticat de presa la momentul respectiv. Monica, dorindu-si sa fie originala si in acelasi timp sa surprinda foarte tare si-a anuntat sarcina in mod public chiar inainte de nunta aratand tuturor testul de sarcina care ii confirma banuielile. Acest aspect a fost criticat de presa, primit cu bucurie de invitati si cu lacrimi de viitorul tatic, Irinel Columbeanu.

Si daca nunta a fost ridicata undeva la "Nunta secolului", nici evolutia sarcinii si nasterea copilului celor doi nu putea fi lasata mai prejos , botezul fetitei sotilor Columbeanu considerandu-se, deasemenea, "Botezul secolului". In timp ce s-a jonglat pe diferite sume pentru filmarea nasterii fetitei sotilor Columbeanu, in final s-a filmat si acest eveniment asa cum ne-au obisnuit de atata timp cei doi, contra unei sume impresionante.

Dupa "Nunta secolului", am asistat, in luna mai, la un alt eveniment de amploare pus la cale de excentrica familie Columbeanu: botezul fetitei lor, Irina, care a avut loc la resedinta miliardarilor de la Snagov, chiar de ziua proaspatului tatic. Ca nas al micutei s-a ales un partener de afaceri grec al lui Columbeanu. Pentru ca totul sa iasa ca la carte, petrecerea a fost organizata pana la cel mai mic detaliu de o firma de organizari de evenimente.

Pentru organizarea petrecerii de la Snagov, miliardarii iau in calcul firma de evenimente a fiicei lui Dan Sucu, patronul Mobexpert

Irinel Columbeanu se afla in discutii cu mai multe astfel de companii, printre care se numara si firma Coquette, care s-a ocupat de nunta, dar si cea a fiicei lui Dan Sucu, un alt miliardar controversat, patronul Mobexpert. Columbeanu si Monica si-au dorit program artistic la botez.

Dupa ce au sarbatorit casatoria lor printr-un eveniment fastuos, care a fost declarat "Nunta secolului", Irinel si Monica Columbeanu au pus la cale, cu ocazia botezului fiicei lor, Irina, o petrecere cel putin la fel de grandioasa. Pentru ca s-au obisnuit sa celebreze momentele importante in intimitatea caminului lor de la Snagov, cei doi parinti nu au facut o exceptie nici acum: botezul a avut loc pe 27 mai, chiar de ziua de nastere a taticului Columbeanu, in spatioasa vila a omului de afaceri de la Snagov.

Daca initial a existat posiblitatea ca nasii Irinei sa fie Adrian Mutu si sotia lui, Consuelo, parintii fetitei au stabilit ca fiica lor sa fie botezata de un cuplu de prieteni foarte apropiati, originari din Grecia.(vezi anexele 6 si 7).

Cum a privit publicul aceste doua evenimente? Ce reactii au avut oamenii la fastul ce se vedea pe sticla?

Probabil cu admiratie, probabil cu dispret, unii ar fi de parere ca Romania se confrunta cu multe alte probleme majore care ar trebui prezentate la televizor.

Unii au privit poate din simpla curiozitate sa vada pur si simplu ceva ce nu au vazut, pentru ca adevarul este ca nu vezi oriunde asemenea evenimente.

Altii poate fiind atat de ocupati de probleme si griji nici nu au avut timp sa priveasca evenimentele nici macar din curiozitate.

Reactiile oamenilor, dupa cum am spus, au fost diverse, cert este insa faptul ca cei doi isi continua linistiti povestea, "spectacolul din fata camerelor", acum insa sub forma unei casnicii fericite.

Si cum cei doi fac parte acum impreuna din lumea tumultoasa a vedetelor, Monica si Irinel Colombeanu sunt nelipsiti de la evenimentele importante la care iau parte toate vedetele mioritice.

Un exemplu in acest sens este oglindit intr-o emisiune apartinand postului de televiziune Acasa TV. De 8 Martie, miliardarul si sotia lui au luat masa intr-un restaurant de lux din Capitala, unde au fost invitati sa se serveasca cu fructe si frisca de pe trupul unei femei goale, pusa la dispozitia lor pe postul de "platou viu". Chiar daca au devenit parinti de putin timp, Monica si Irinel Columbeanu nu se dau inapoi de la petreceri mondene, cei doi fiind cunoscuti pentru apetitul cu care "consuma" astfel de evenimente. Dupa nasterea micutei Irina, miliardarul nu a ratat nici o prezentare de iahturi sau masini, declarandu-se incantat de un nou model de Rolls Royce decapotabil. Nici Monica nu s-a inchis in casa, pentru ca tanara mamica si-a angajat o bona, care are grija de copil pe timpul noptii si cand sotia lui Columbeanu are pofta de iesit in oras. Excentritatea cuplului vedeta este reliefata din ce in ce mai bine pe micul ecran. Asa cum am spus, chiar de 8 Martie, Irinel si Monica impreuna cu designerul Mihai Albu si sotia sa au fost invitati, de catre un reporter al "Povestirilor" de la Acasa TV, la un restaurant de lux din Capitala. Ce avea sa fie transmis in direct la TV dintr-un separeu al localului ar fi trebuit sa poarte bulina rosie in partea de jos a ecranului. Pe invitati ii astepta un platou plin cu delicatese, din care au fost imediat indrumati sa se serveasca. Cu toate astea, ei nu s-au inghesuit sa guste din felurile de mancare, intrucat acestea erau asezate pe un "platou viu": o femeie goala, cu capul acoperit, ornata cu fructe si frisca in zonele intime, care n-a reusit decat sa starneasca reticenta celor de la masa.

Si cum din viata vedetelor, a persoanelor publice in general nu pot lipsi nici elementele negative (desi cuplul incearca sa arate numai partea buna a lucrurilor), mai ales in cazul in care cei doi s-au expus practic riscului de a se sti totul despre viata lor; au existat si inca se gasesc atat in presa scrisa cat si in audiovizual numeroase "picanterii" atat din trecutul cat si din prezentul existential al celor doi. Primul exemplu in acest sens poate fi considerat socul pe care l-a avut publicul la oficializarea relatiei dintre cei doi (el, un prosper om de afaceri multimiliardar, in varsta de aproximativ 50 de ani; ea, o liceanca de nici 18 ani).

Reactiile din partea profesorilor, a conducerii liceului dar si a colegilor tineri nu au intarziat sa apara la momentul respectiv.

Interzicerea de catre CNA de a se difuza emisiunea "No Comment" atunci cand era programata si insasi difuzarea emisiunii a creat si inca mai creeaza probleme cerandu-se interzicerea ei in televiziune.

Modul cum a ajuns Monica Gabor o adevarata vedeta ocupand acest statut numai cu ajutorul lui Irinel Columbeanu, a creat de asemenea in timp subiecte si opinii pentru presa de scandal.

La un moment dat CNA-ul a decis ca emisiunea "No Comment" sa fie difuzata numai dupa ora 22:00

Intr-o sedinta in care s-a discutat soarta reality-show-ului "No Comment" membrii CNA au ajuns la concluzia ca povestea de dragoste a omului de afaceri cu liceanca Monica Gabor poate afecta dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor.

Radu Moraru a pledat in favoarea povestii de dragoste dintre "printul cel mic" si "Alba ca Zapada cea mare". Astfel Postul B1TV a primit somatie publica din partea Consiliului National al Audiovizualului pentru reality-show-ul "No Comment". Membrii CNA cred ca emisiunea care ii are ca subiect pe omul de afaceri de 50 de ani si pe iubita acestuia, liceanca de 18 ani Monica Gabor, "poate afecta dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor". Drept urmare, emisiunea a fost difuzata dupa ora 22 si va putea fi transmisa in reluare numai intre 22:00 si 05:00. B1 TV avea dreptul sa conteste in justitie decizia CNA, mai ales ca grila de programe a postului a fost afectata de modificarea orei de difuzare a emisiunii care era transmisa de doua ori pe zi.

Miliardarul Irinel Columbeanu nu a vrut sa comenteze decizia CNA la momentul respectiv pentru ca, spunea el, vroia sa afle mai multe despre motivele care au stat la baza acesteia. Membrul CNA, Gabriela Stoica a declarat ca povestea de dragoste a miliardarului este un antimodel pentru orice eleva. La randul lui, presedintele CNA, Ralu Filip a explicat ca emisiunea poate avea efecte negative asupra comportamentului minorilor care, conform studiilor, sunt influentati de "vedetismul" de la televizor in proportie de 84%.

Radu Moraru s-a transformat in avocatul cuplului. Prezentatorul emisiunii "Nasu" a pledat in favoarea povestii de dragoste dintre "printul cel mic" si "Alba ca Zapada cea mare". In calitate de "telespectator indignat", Moraru a spus ca "No Comment" nu face mai mult rau decat "declaratiile oamenilor politici sau cele ale femeilor care vorbesc despre silicoane pe la diferite posturi".

Viitorul emisiunii este incert in conditiile in care postul B1 TV difuzeaza de la ora 22.00 emisiunea "Nasul". Reprezentantii televiziunii spun ca, pana acum, cheltuielile pentru realizarea emisiunii au ajuns la aproximativ 100.000 de euro. Ei nu au vrut insa sa dezvaluie care sunt veniturile provenite din publicitatea difuzata in timpul acestei emisiuni.(vezi anexa 8).

In orice caz, epoca manelistilor a trecut. Industria evolueaza, asa ca se impunea aparitia unor profesionisti dintr-o liga superioara. Asa se face ca acum sunt staruri doi insi care au adus trandaveala intr-un stadiu al rafinamentului suprem. Iri si Moni sunt protagonisti de emisiune. "Show-ul" e pe numele ei, dar trebuie sa recunoastem ca el face toti banii. Si la propriu. Acest cuplu nefiresc in constructie si in atitudine paraziteaza cu succes ecranele, mici, mijlocii, extraplate, cu plasma ori cu alte dotari de ultima generatie. Saptamana de saptamana, mimeaza viata in fata camerelor de filmat, strofocandu-se sa para naturali. Nu sunt. Programul plictiseste, enerveaza, scandalizeaza, e o mostra impecabila a leneviei ridicata la rang de specie televizata. A fost nevoie de luni intregi pentru a se intampla ceva in emisiunea lor. Si, la momentul antologic, acel ceva s-a numit test de sarcina in direct. Urmatorul "ceva", anuntat, pregatit, trambitat cu mult inainte, a fost nunta. In ordinea fireasca a lucrurilor, viitorul "ceva" din emisiune va fi, de fapt, "cineva". Odrasla celor doi, a carei venire pe lume nu se putea comite decat in prezenta echipei tv. "No Comment by Monica Gabor", transformat ulterior in "No Comment by Monica Columbeanu" si "By Monica Columbeanu", a devenit intr-o editie "incendiara", desigur, "Irina by Monica" (vezi anexa 1). Editia-bomba a emisiunii a facut audiente mai mari decat media postului. Ca si "Nunta secolului", care s-a bucurat de un rating frumusel, nasterea a strans in fata televizoarelor fanii cuplului care nu face nimic. Si, fiindca tot va deschide ochii admirata de natiune, micuta Irina va beneficia, evident, de propriul show. Primul dinte, cel dintai "ta-ta", inscrierea la gradinita, scoala, majoratul, prima limuzina, jobul nr. 1, toate isi vor avea locul binemeritat in grila de programe. Cu conditia ca parintii sa fie suficient de intelepti incat sa se iubeasca si pe mai departe, ca altfel risca sa ramana fara de emisiune. Dragostea trece prin telecomanda.

Exista vedete care tin foarte mult ca viata personala sa nu le fie cunoscuta de publicul consumator de media, indiferent ca acestia sunt falsi sau nu, indiferent daca in viata privata exista evenimente negative sau nu.

Aceste vedete vor sa-si expuna pe scena talentul care le mentin pe "podiumul vedetismului" insa viata personala sa ramana numai a lor.

Bineinteles ca acest lucru nu este total posibil intotdeauna avand in vedere faptul ca publicul gusta intotdeauna cel mai bine "picanteriile", relatiile sau evenimentele din viata particulara a vedetelor.

Paparazii, asa cum sunt numiti cei care "vaneaza" mereu si cu orice pret, orice greseala sau orice eveniment important din viata persoanelor publice; sunt cei care de multe ori pot distruge reputatia unei vedete, pot soca prin adevaruri sau evenimente neprevazute sau pot distruge cariere.

Pe langa aceste vedete mai exista o categorie unde intra acele persoane publice care lasa intentionat anumite elemente din viata privata "la suprafata", in vederea publicului larg. Bineinteles, nu totul, doar ceea ce considera ca ar trebui sa stie publicul, care le-ar pune intr-o "lumina buna" si bineinteles oferirea posibilitatii de a mai aparea "pe scena" fara sa fie uitate.

Vedetele Monica si Irinel Columbeanu fac parte dintr-o categorie "nou formata", am putea spune. Acea categorie in care cele doua vedete nu numai ca nu tin ca viata lor privata sa fie ascunsa de public dar chiar ei insasi si-o expun fara nici o retinere.

La intrebarea "De ce au ales ei sa faca acest lucru?" Exista mai multe raspunsuri la aceasta intrebare,mai mult sau mai putin obiective.

Faptul ca ar face lucrul acesta pentru bani nu s-ar putea spune ca este un raspuns.Intradevar ,emisiunea este transmisa de postul B1TV contra cost, Monica fiind platita,sau cel putin trebuia platita cu o suma destul de mare.

Avand in vedere faptul ca Irinel Columbeanu este un prosper om de afaceri in Romania, si nu numai, problema banilor nu cred se putea pune in cazul lor intr-atat incat "sa-si vanda"practic viata personala.

Poate din dorinta de a demonstra tuturor ca cei doi chiar se iubesc in ciuda mai multor aspecte care ar fi putut distruge cu usurinta relatia acestora, aspecte esentiale, cum ar fi diferenta mare de varsta dintre cei doi, faptul ca ea, Monica Gabor, era doar o liceanca minora atunci cand a cunoscut-o el, Irinel Columbeanu, un prosper om de afaceri autohton.

Un alt rapuns ar fi dorinta acestora de a nu lasa loc de interpretari publicului atunci cand paparazzi ar fi surprins un eveniment important din viata lor, mai ales sa fie surprinsi total pe nepregatite.

Probabil s-au gandit ca cel mai bine era sa ofere ei de bunavoie totul. Este si aceasta o solutie.

Si totusi, ceea ce se poate afirma cu certitudine, este faptul ca cei doi sunt cu siguranta ahtiati dupa vedetism, placerea de a fi mereu in centrul atentiei, de a face ce vor fara sa tina cont de critici si bineinteles, de a fi mandrii de ei.

Ea, pentru ca dintr-o simpla liceanca a ajuns sa fie tratata ca "o printesa", asa cum este numita de multe fete de varsta ei, iar el pentru ca in ciuda varstei pe care o are (aproape 50 de ani) se poate lauda cu faptul ca are langa el ,,la bine si la rau" una dintre cele mai frumoase femei din Romania.

CONCLUZII STUDIU DE CAZ

In acest studiu de caz am analizat evolutia unui cuplu celebru din Romania,cuplu format din doua vedete nonconformiste, Monica si Irinel Columbeanu.

De asemenea am incercat sa analizez emisiunea creata de cei doi, emisiune cu un format absolut nou in Romania, expunerea pe micul ecran a vietii private a doua vedete, un format care a socat la inceput si care ulterior a creat numeroase opinii si contradictii, lucru care se intampla si in prezent.

Am incercat sa analizez aceasta emisiune inca de la inceputul aparitiei pe micul ecran, reliefand toate momentele importante din cadrul ei (momente importante din viata celor doua vedete), intradevar, evenimente nelipsite de picanterii, spectaculoase si chiar de penibil in unele cazuri.

Am comentat in acest studiu atat imaginile care ne sunt ,,servite" pe micul ecran de cei doi protagonisti ai show-ului, cat si imaginile si comentariile care au luat nastere in presa pe baza acestor emisiuni.

Nunta celor doi, supranumita si "Nunta secolului", sarcina Monicai si "Botezul secolului", moment in care cuplul si-au botezat fetita sunt cele mai importante evenimente tratate in studiu, momente care au socat, prin fabulos, au impresionat prin frumusete dar care si au indignat in acelasi timp prin exagerarea evoluarii lor.

Cu toate acestea, starnind oarecum curiozitatea telespecatorilor, cert este faptul ca emisiunea a fost urmarita cu interes in acele momente de catre publicul consumator de media.

Bineinteles, am urmarit si evolutia implicarii CNA-ului in difuzarea emisiunii, reactie nemultumirilor din punct de vedere al formatului si evolutiei evenimentelor.

Reactiile telespectatorilor, efectul pe care il are emisiunea asupra lor in special a tinerilor, ce fel de vedete sunt considerate Monica si Irinel Columbeanu, reprezinta de asemenea puncte de discutie in studiu.

Am ales sa studiez acest caz pentru ca ma surprinde pana unde poate ajunge acest fenomen care practic "a impanzit" Romania, acest "vedetism exagerat" prin care, in dorinta de a fi mereu "in lumina reflectoarelor" in fata camerei, vedetele ajung de multe ori la nivelul penibilului la acceptarea numeroaselor compromisuri si lovirea de numeroase critici la adresa lor.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

In aceasta lucrare am prezentat in primul rand evolutia audiovizualului romanesc in timp, diversificarea acestuia si aparitia televiziunilor private, moment in care si-au facut cunoscuta prezenta si numeroasele vedete sau, in unele cazuri "false vedete", acestea din urma reprezentand doar niste rezultate      ale vedetismului fortat, exagerat.

Daca in trecut eram obisnuiti cu o singura televiziune (Televiziunea Romania 1), cu un singur buletin de stiri prezentata de (Sanda Taranu,celebrul spiker al Televiziunii Romane vreme de aproape trei decenii), cu putini cantareti de muzica usoara (Madalina Manole, Monica Anghel, Gabriel Cotabita, etc.) si cativa actori (Florin Piersic, Adrian Pintea, Dem Radulescu, Gheorghe Dinica, Stela Popescu si Alexandru Arsinel, etc);in prezent, aparitia televiziunilor private a reusit sa creeze in timp o multime de noi domenii care sa formeze practic noi vedete.

Vedetismul si-a facut cunoscuta prezenta in audiovizual prin domenii ca sport, muzica, filme, telenovele, stiri, emisiuni informative, emisiuni de divertisment, acest din urma domeniu fiind cel mai vast in audiovizualul privat. Crearea unei vedete este un proces destul de migalos si costisitor in acelasi timp.

Crearea unei vedete dintr-un anonim implica risc si costuri foarte ridicate pentru televiziunea angajata in aceasta tentativa.De ce? Ca sa se produca o vedeta este nevoie atat de intuitie si rabdare cat si de foarte mult timp.

Desi, aparent este o lume frumoasa, plina de beneficii, aceasta lume a vede- tismului are si dezavantaje, poate creea in timp si efecte negative asupra vip-urilor.

Din vedetism exagerat, neglijenta sau dorinta disperata de socializare la petreceri fitoase, multe vedete ajung sa-si pericliteze sau chiar sa-si      distruga cariera si viata din cauza viciilor capatate in timp, cum ar fi drogurile si alcoolul.

Asa cum am spus viata de vedeta poate fi considerata frumoasa de unii visatori sau obositoare si incerta de altii, mai realisti.De ce spunem incerta? Pentru ca odata ce au intreprins acest statut, vedetele trebuie sa-si schimbe in totaliate stilul de viata, comportamentul, atentia deosebita in tot ceea ce fac indiferent ca se afla in fata camerei sau in spatele ei. De ce? Raspunsul este simplu. Pentru ca lumea vedetelor poate fi considerata o lume expusa interpretarii, un spatiu "pus sub lupa".

Parerile, criticile, aprecierile publicului de consumator de media la adresa vedetelor sunt cele care guverneaza spatiul vedetismului.

Un fenomen aparut datorita tendintei neincetate a televiziunilor, a ziarelor si a radio-ului de a fabrica vedete, chiar si in cazul in care acestea nu exista este vedetismul exagerat. De ce apare acest fenomen? Din dorinta exagerata a audiovizualului de a castiga audienta si popularitate. Astfel, se creeaza acele "vedete false", vedete care au un comportament exagerat despre care se poate spune insa ca sunt lipsite de orice talent.

Aducand in discutie viata particulara a vedetelor, se poate concluziona faptul ca in totdeauna au existat divergente intre vedete si ziaristi, nemultumiri in legatura cu limitele impuse procese pe baza incalcarilor drepturilor legislative. De fapt, vedetele pot fi considerate niste "obiecte" ale marketing-ului, imaginea acestora fiind folosita din exces in publicitate.

Daca initial exista o diferenta intre jurnalele axate pe stiri de preferinta "de senzatie" si cele care propuneau analize si comentarii (pentru care obiectivitatea era valoarea suprema), la ora actuala, senzationalul, divertismentul, spectacolul si publicitatea au invadat toate canalele de comunicare de masa. Astfel, prin forta sa imobilizatoare, televiziunea poate determina instaurarea unei forme perverse de reactie.

BIBLIOGRAFIE

1) Madalina Balasescu - Manual de productie de Televiziune,

Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.

2) Calin Hentea       - 150 de ani de razboi mediatic,

Ed. Antet, 2000.

3) Corina Crisan, Lucian Danciu      - Manipularea Opiniei Publice prin

Televiziune, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

2000.

4) Daniela Zeca-Buzura      - Jurnalismul de televiziune,

Ed. Polirom, 2005.

5) Michael Palmer, D. Ruellan      - JURNALISTII vedete, scribi sau contopisti, Ed. Tritonic

6) Ziauddin Sardar, Borin Van Loon - CITE CEVA DESPRE Mass-media,

Ed. Curtea veche

7) Asa Briggs, Peter Burke      - MASS-MEDIA. O Istorie Sociala.

De la Gutenberg la Internet,

Ed. Polirom

8) Daniela Zeca-Buzura - TOTUL LA VEDERE. Televiziunea

dupa Big Brother, Ed. Polirom

9) Gustave Le Bon      - Psihologia multimilor, Ed. Antet,

Prahova, 2000.

10) H.P. Catahala       - Epoca dezinformarii, Ed. Militara,

Bucuresti, 1991.

11) J. Thomas Russel, W.R. Lane      - Manual de Publicitate, Ed. Teora,

Bucuresti, 2002.

12) Jean Louis Leutrat      - Cinematograful de-a lungul vremii,

Ed. Antet, 2000.

13) John Fiske, John Hartley      - Semnele televiziunii, Ed. Institutul

European, secolul XX.

14) Roger Silverstone      - Televiziunea in viata cotidiana, Ed. Polirom.

) Alison Jackson - Confidential, Ed. Taschen, 2008.

16) www.bravo.ro (07-ian-2008; 12:00)

17) www.ciao.ro (11-ian-2008; 16:20)

18) www.cosmopolitan.ro (24-ian-2008; 14:40)

19) www.eva.ro (29-ian-2008; 17:10)

20) www.jurnalul.ro (08-feb-2008; 19:00)

21) www.kudika.ro (14-feb-2008; 11:35)

22) www.popcorn.ro (21-feb-2008; 15:35)

23) www.revistafelicia.ro (27-feb-2008; 13:07)

24) Revista Ciao

25) Revista Story

26) Revista Soc

27) Ziarul Can-Can

28) Ziarul Cotidianul - Glorie si Televiziune

29) Ziarul Evenimentul Zilei

30) Ziarul Libertatea