Sondaje on-line

Sondaje on-line

Este stiut faptul ca aparitia intenetului a bulversat raporturile economice si a modificat notiunea de comunicare. Datorita ariei de acoperire din ce in ce mai mare si a volumului imens de informatii putem adapta metodele clasice de cercetare pentru a deveni utilizabile in mediul electronic. Internetul ofera oportunitati metodologice unice ce pot fi privite prin doua prisme:

Internetul ca sursa de documentare. Organizat sub forma de retea, permite accesul in timp foarte scurt la o cantitate imensa de informatii.

Internetul ca mediu de culegere de date. Apare ca o alternativa la metodele traditionale de culegere a datelor prin observare totala sau selectiva .

Aceast articol isi propune sa analizeze aspectele negative si pozitive privind culegerea de date prin intermediul sondajelor on-line.

In societatea moderna nevoie acuta a unui volum mult mai mare de informatii actuale face ca sursele administrative si studiile realizate pe baza unor cercetari exhaustive sa fie total insuficiente. Deoarece utilizarea sondajelor permite obtinerea in timp scurt a unor informatii complexe a facut ca aceasta metoda sa patrunda in toate domeniile de activitate.

Saltul tehnologic major si extinderea internetului ca mediu de comunicare a determinat adaptarea metodelor clasice de culegere a datelor. Astfel, sondajele on-line au devenit tot mai utilizate.

Efectuarea unui sondaj on-line presupune, ca si in cazul unui sondaj clasic, un lant de lucrari complexe ce imbraca forme specifice. Astfel, ca si in cazul sondajelor obisnuite, respondentii trebuie sa fie asigurati ca datele pe care le ofera la completarea unui chestionar sunt confidentiale. In cazul unui sondaj online, pericolul ca acestea sa fie interceptate este mai mare, astfel incat organizatorii unui astfel de sondaj trebuie sa fie mai atenti atunci cand il protejeaza. Se recomanda criptarea datelor si de asemenea existenta unui firewall pentru serverul care le pastreaza in memorie.

Modalitati de realizare a sondajelor on-line

Se distind mai multe tipuri de sondaje on-line, diferentiate in functie de suportul prin care se asigura chestionarul.

Prima metoda este cea a chestionarului atasat la un e-mail. Schema de realizare a unui sondaj on-line dupa acest procedeu este prezentata in figura nr. 1.

Fig. 1. Schema de realizare a unui sondaj on-line prin atasarea chestionarului la un e-mail

Principalul avantaj al acestei metode consta in rapiditatea ei. Un alt avantaj este costul foarte redus pentru respondent. deoarece chestionarul se poate completa fara a fi conectat. Aceasta remarca este valabila in special atunci cand unitatea observata este o persoana particulara si nu o institutie. S-a constat ca daca ancheta abordeaza teme de interes general concentrate intr-un numar limitat de intrebari proportia de raspuns este ridicata.

Principala dificultate a acestei metode este colectarea adreselor respondentolor. Trebuie tinut cont si de faptul ca primirea unor intrebari cu caracter profesional pe o adresa privata poate pune probleme legate de violarea spatiului privat, existand riscul respimgerii anchetei.

Chiar daca manevrabilitatea unui astfel de chestionar nu este foarte buna se considera ca acest procedeu este usor adaptabil pentru intrebarile deschise. Studiile comparative efectuate ("L'administration des enquêtes par Internet" Gal GUEGUEN - ERFI - Universit Montpellier I, IXème Confrence de l'AIMS si "Web versus Mail Questionnaire for an Institutional Survey" Katja Lozar Manfreda, Vasja Vehovar & Zenel Batagelj - International Conference on Survey Research Methods, Latimer Conference Centre, May 2001) au aratat ca rata raspunsurilor este ridicata, mergand panp la 60%, daca este vorba de un numar mic de intrebari iar chestionarul aeste expediat la adrese profesionale. In consecinta metoda se poate utiliza in special pentru anchete scurte efectuate pe esantioane mari.

A doua metoda se situeaza intre metoda chestionarului prin e-mail si cea bazata pe utilizarea unui sistem CATI (Computer Assisted Personal Interview) si este o varianta ameliorata a primei metode. Ea consta in a trimite un chestionar atasat la e-mail asociat cu un program minimal care sa permita ulterior incarcarea automata a bazei de date.

Cea de a treia metoda consta in plasarea chestionarului pe o pagina HTLM. Schema de realizare este prezentata in figura nr. 2.

Participantii la sondaj pot fi avertizati intr-o maniera mai mult sau mai putin activa. Avantajul major consta in posibilitatea integrarii unor functii interactive in chestionar. Dezavantajul fata de metodele precedente consta in prelungirea timpului de raspuns.

In mod curent se folosesc trei modalitati de a informa populatia vizata de existenta chestionarului:

Trimiterea de mesaje electronice la adrese selectionate prin care se realizeaza prezentarea cercetarii si se adreseaza invitatia de a vizita pagina HTLM ce gazduieste chestionarul;

Inscrierea in liste de difuzare orientate in general pe teme precise. In acest fel indivizii sunt informati de adresa unde se afla chestionarul. Contactul este mai greu de realizat si proportia de raspuns este afectata;

Se plaseaza pe o pagina frecvent vizitata invitatia de a raspunde la chestionar. Exista insa riscul antrenarii unui cost din partea respondentului care diminueaza eficienta metodei. Pe de alta parte, daca studiul este orientat catre o anumita populatie tinta este posibil ca respondentii sa provina din persoane ce nu sunt vizate. Ulterior se pot selecta din esantion doar inidivizii ce indeplinesc conditiile demo-economice.

Avantajul major al metodei consta in supletea functionarii chestionarului data de posibilitatea integrarii functiilor interactive. Aceste functii permit:

Inregistrarea timpului de raspuns;

Gestionarea intrebarilor filtru;

Afisarea unei secvente de intrebari dupa ce s-a raspuns la secventa precedenta. In felul acesta respondentul nu poate vedea ce intrebari urmeaza si, totodata este obligat sa respecte ordinea de completare;

Explicarea termenilor prin prezentarea definitiilor unor notiuni ce pot cauza confuzie respondentului.

Verificarea raspunsurilor. Aceasta operatie vizeaza doua aspecte. In primul rand presupune testarea valorilor completate pentru a verifica daca apartin multimii valorilor posibile. In al doilea rand se poate realiza un control astfel incat respondentul sa nu poata valida chestionarul daca nu a raspuns la toate intrebarile. Totusi se recomanda ca respondentul sa nu fie obligat sa dea raspuns la intrebarile delicate sau la cele care tin de identificarea lui ca persoana.

Dotarea chestionarelor cu un continut multimedia. Astfel acestea vor fi mult mai atractive decat chestionarele administrate prin metode traditionale.

Se poate spune ca in aceste coditii chestionarul devine un instrument inteligent.

Fig. 2. Schema de realizare a unui sondaj on-line prin plasarea chestionarului pe o pagina HTLM

Aceasta metoda insa prezinta si cateva dezavantaje.

Datorita faptului ca nu exista practic un contact direct intre respondent si organizatorul sondajului va exista o prelungire a timpului de raspuns. Astfel intervalul de timp parcurs de la redactarea chestionarului pana la formarea bazei de date este mult mai mare decat cel necesar in cazul unui sondaj clasic sau chiar a unui sondaj prin e-mail.

Tot din lipsa contactului direct s-a constatat ca rata de raspuns este mult mai mica. In lucrarea "Web versus Mail Questionnaire for an Institutional Survey" Katja Lozar Manfreda, Vasja Vehovar & Zenel Batagelj - International Conference on Survey Research Methods, Latimer Conference Centre, May 2001, autorii au aratat ca prin plasarea chestionarului pe o pagina HTLM si expedierea unor invitatii prin e-mail populatiei vizate rata de raspuns obtinuta a fost de doar 27%. Aceasta rata poate fi imbunatatita prin relansarea invitatiilor.

Intr-o oarecare masura acest tip de sondaj poate fi comparat cu esantionarea pe baza metodei voluntariatului prin plasarea unui chestionar in diferite publicatii. Estimatorii obtinuti prin aceasta metoda sunt deplasati deoarece persoanele ce raspund voluntar la chestionare sunt in mod deosebit preocupati de subiectul studiului. Restul populatiei, din care voluntarii reprezinta un subesantion, nu sunt preocupati de subiectul studiului sau nu considera necesar sa raspunda. In aceste conditii este foarte posibil ca rezultatele obtinute printr-un astfel de sondaj sa nu fie reprezentative pentru populatia vizata.

Suplimentar, deplasarea estimatorilor obtinuti din sondajele on-line realizate prin plasarea chestionarului pe o pagina HTLM, este influentata si de gradul de penetrare internetului in populatia ce face obiectul cercetarii.

Concluzii

Sondajele pe Internet prezinta diverse avantaje: compania care organizeaza sondajul este scutita de cheltuielile cu operatori, erorile umane sunt reduse si, de asemenea, sondajul poate fi efectuat pe o suprafata mult mai mare (care ar putea impune probleme unui sondaj efectuat cu operatori). Cu toate acestea, este nevoie de multa atentie, pentru a elimina erorile posibile.

Cele mai probabile erori care pot aparea in cazul unui astfel de sondaj sunt cele de reprezentativitate. Trebuie sa se ia in considerare ca numai anumite categorii sociale au acces la Internet in mod regulat si faptul ca chiar si in gospodariile care au parte de acest acces, nu toti membrii il folosesc (in cazul unei familii, este mult mai probabil ca Internetul sa fie folosit de copil decat de parinti). Astfel, trebuie sa stabilim dinainte populatia tinta a studiului si sa ne asiguram ca este reprezentata suficient de bine printre utilizatorii de Internet.

De asemenea trebuie sa existe atentie la felul in care chestionarul este prezentat. Chiar si in cazul sondajelor clasice, in momentul in care respondentul are impresia ca participarea impune prea mult timp sau efort, devine reticent. Numai ca, spre deosebire de sondajul clasic, sondajul pe Internet nu beneficiaza de un operator care ar putea exercita o putere de convingere in cazul respondentilor nehotarati. De aceea chestionarul trebuie prezentat intr-un mod cat mai atragator, iar lungimea lui trebuie sa fie relativ redusa, pentru a evita intreruperile.