Alcatuieste rezumatul unei nuvele istorice studiate

Alcatuieste rezumatul unei nuvele istorice studiate.

in alcatuirea lui, vei avea in vedere urmatoarele repere:

rezumatul inseamna versiunea prescurtata si condensata a textului original;

el este alcatuit numai din idei principale si secundare;

rezumatul trebuie sa respecte ordinea intamplarilor din textul original;

el nu trebuie sa cuprinda comentarii sau interpretari ale celui care rezuma;

de obicei, rezumatul nu contine citate.

Nuvela Alexandru Lapusneanul - opera fundamentala a lui Costache Negruzzi - a aparut in primul numar al " Daciei literare ' (1840) si reprezinta o ilustrare a programului initiat de Mihail Kogalniceanu in Introduci ie Nuvela a reprezentat un model pentru scriitori ca: Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Odobescu sau Bogdan Petriceicu-Hasdeu.

Nuvela are o compozitie riguroasa. Fiecare dintre cele patru capitole este precedat de cate un moto, care esentializeaza faptele relatate:

I. - "Daca voi nu ma vreti, eu va vreul' - simbolizeaza vointa
domnitorului de a recastiga tronul cu orice pret;

II. - "Ai sa dai sama, Doamna!' - contine avertismentul adresat
doamnei Ruxanda de vaduva unuia dintre boierii ucisi de catre
Lapusneanul;

III. - "Capul lui Motoc vrem!' - sunt chiar cuvintele multimii
care-l acuza pe vornic de faradelegile domnitorului;

IV. - "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu ' - reprezinta
amenintarea rostita de Lapusneanul la adresa celor care-l calugarisera.

Cele patru capitole pot fi socotite componentele subiectului: expozitia, intriga, punctul culminant si deznodamantul.

Alexandru Lapusneanul revine in Moldova la a doua domnie (1564-l569), dupa ce pierduse tronul in urma tradarii boierilor. Aceiasi boieri il intampina acum la granita: vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Ei vor sa-l convinga sa renunte la tron, pentru ca norodul nu-l vrea.

Manios, Lapusneanul raspunde ca isi va urma drumul. Speriat de amenintarile lui, Motoc ii cade in genunchi si-l roaga pe domn sa-l crute. Ajuns la tron, Lapusneanul trece la pedepsirea boierilor, luandu-le averile si taindu-le capul. Doamna Ruxanda, sotia lui Lapusneanul, inspaimantata de cruzimea sotului ei, il roaga sa inceteze cu omorurile, fiind impresionata de cuvintele vaduvei unui boier ucis. Alexandru-Voda ii promite "un leac de frica'.

Domnul da de stire boierilor sa se intalneasca la slujba de la Mitropolie, dupa care ii invita sa pranzeasca la curte, pentru a se impaca.

Spre sfarsitul ospatului insa, slujitorii scot jungherele si-i omoara pe toti boierii.

Lapusneanul pune apoi sa se reteze capetele celor ucisi si le asaza sub forma de piramida. Chemata sa vada leacul de frica promis, doamna Ruxanda lesina.

Auzind larma la curte, norodul se strange la portile cetatii. Pentru ca multimea incepe sa strige numele lui Motoc, Lapusneanul profita de aceasta situatie si-l da pe vornic in mainile oamenilor scapand de un intrigant periculos.

Timp de patru ani, Lapusneanul isi respecta promisiunea facuta doamnei Ruxanda si nu mai ucide niciun boier. Se simte amenintat de boierii Spancioc si Stroici, pe care nu reusise sa-i prinda. Se muta in cetatea Hotinului "unde se imbolnaveste de lingoare'. 11 cheama pe mitropolitul Teofan ca sa-l calugareasca, avand mustrari pentru cruzimile infaptuite. Lapusneanul lesina, apoi, trezindu-se si vazandu-se imbracat in rasa calugareasca, se manie si-i ameninta pe cei prezenti cu moartea, inclusiv pe sotia si pe fiul sau.

La sfatul lui Spancioc, venit pentru a se razbuna, doamna Ruxanda ii pune sotului ei otrava in bautura. Domnitorul moare in chinuri groaznice.