Dictionar de sinonime - litera U

Dictionar de sinonime - litera U - esinonime.com

ubicuitate s v OMNIPREZENTA.

ucaz s. v DECRET DISPOZITIE. HOTA RARE. ORDIN. ORDONANTA. PORUNCA.

UCENC s. 1. (Ban.) sagart. (O calfa si un ~.) discipol, elev, invatacel, (livr.) cirac, (inv.) scolar. (~ al unui maestru.) (BIS.) apostol. (~ ii lui Iisus.)

ucenic s v ELEV. SCOLAR.

UCIDE vb. a asasina, a omori, a suprima, (rar) a masacra, (inv. si pop.) a prapadi, a sfirsi, (pop.) a dovedi, a gati, a rapune, (inv. si rcg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a matrasi, a prada, (Mold.) a stropsi, (inv.) a cumpli, a pierde, a savarsi, a seca, a strica, (inv si pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curata, a lichida, (arg.) a mierli. (A ~ pe cineva.)

ucide vb. v DISTRUGE. NIMICI. OMORI. SINUCIDE.

UCDERE s. 1. asasinare, omorare, suprimare, (rar) ucis, (pop.) rapunere, (inv.) ucigatra, (fam. fig.) achitare, lichidare. (~ unei persoane.) 2. asasinat, crima, moarte, omor, omorare, omucidere, (livr.) homicd, (inv.) desugubna, omucd, singi, ucigatra. (Condamnat pentru ~.)

ucign s. v. AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

UCIGAS s., adj. s., adj. asasin, criminal, omorator, (livr.) homicd, (rar) omucigs, ucigator, (inv.) criminalist, omucd, razboinic, sugubat. (~ a fost prins.) 2. adj. omorator, ucigator, (inv.) pierzator. (Arma~.)

uclga-1-creea s. v AGHIUTA. ALCOR. DEMON DIAVOL. DRAC INCORNORATUL NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

utiga I toaca s. v AGHIUTA ALCOR. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL NAIBA. NECURATUL SATANA TARTOR.

UCIGATOR adj. mortal, (livr.) letal, (inv.) mortifr. (Lovitura ~.) omorator, ucigas, (inv.) pierzator. (Arma ~.) distrugator, nimicitor, omorator. (Substanta ~.)

ucigator s. v CALAU. GADE.

ucigator s., adj v. ASASIN. CRIMINAL. OMORATOR. UCIGAS.

ucigatra s. v ASASINARE. ASASINAT. CRIMA. MOARTE. OMOR. OMORARE. OMUCIDERE. SUPRIMARE. UCIDERE.

UCS adj. asasinat, omorit, suprimat, (pop.) rapus, (fam. fig.)achitat, lichidat. (Persoana~.) ucis s. v. ASASINARE OMORARE. SUPRIMARE. UCIDERE.

ucli s v ALBISOARA OBLET. SOREAN. UCRAINEAN s. adj. l.s. rutean, (Mold. si Bucov.) rusnc. adj. rutean, (inv.) maloro-sin, malorosiensc.

UCRAINEANA s. ruteanca, ucraineanca, (pop.) rsca, (inv.) malorosinca.

UCRAINEANCA s. ruteanca, ucraineana, (pop.) rsca, (inv.) malorosinca.

UD adj., s adj. jilav, reavan, umed, (rar) umcd s, (reg.) puhav, reven s, (prin Transilv.) m tov. (Un loc, un teren ~.) 2 adj. inlacrimat, umed, umezit, (inv si reg.) lacram s. (Cu ochii ~.) 3. adj. asudat, innadusit, nadusit, transpirat, (prin Olt.) naboft. (Om foarte ~ din cauza caldurii.) . s. urina. (Basica ~ )

UDA vb. 1. a inmuia, a muia, a umezi, (pop.) a intinge. (Isi ~ degetele In apa.) (fam. pop.) a boteza. (I a ~ ploaia.) . a (se) stropi, (Ban.) a (se) prasni. (A ~ florile, gradina.) a scalda, a spala (Marea ~ (armul.) 5 a umezi, (inv. si pop.) a roura. (Lacrimile ii ~ fata.) 6. a (se) inlacrima, a (se) umezi. (Ochii i s-au~.) . a se urina. (Copilul s-a ~ pe el.)

UDARE s. 1. stropire, stropit, udat, umezirc, umezit. (~ rufelor pentru calcat.) 2, stropire, stropit, udat, udatura. (~ florilor.)

UDAT s. 1. stropire, stropit, udare, umczire, umezit. (~ rufelor pentru calcat.) stropire, stropit, udare, udatura. (~ florilor.)

udatore s. v STROPITOARE.

UDATURA s. 1. stropire, stropit, udare, udat. (~ florilor.) jilaveala, reveneala, umezeala, umiditate, (pop.) udela, (Olt.) crihla. (~ unui teren.) 3. aparaie, aparie, balta, baltoaca, lacaraie, lacarie, (pop.) udela. (Era o ~ pe jos!) (reg.) sorbitura. (A min-cat si el ceva ~.)

udatura s. v. BAUTURA.

udela s v. APARAIE. APARIE. BALTA. BALTOACA. BAUTURA. JILAVEALA. LACARAIE. LACARIE. REVENEALA. UDATURA. UMEZEALA. UMIDITATE.

ndi vb. v. RAMANE.

UDOMTRU s. (MET.) pluviomclru.

UGER s. (ANAT.) mamela, tita. (~ la mamifere.)

ugtai s. v. GALBEN.

ugil vb. v. INGALBENI. OFILI. PALI. TRECE. USCA. VESTEJI.

ugllt adj. v. GALBEN. INGALBENIT. OFILIT PALIT. TRECUT USCAT. VESTED. VESTEJIT.

ugn vb. v. CRUCI. MINUNA. UIMI. ULUI.

UGU vb. a ginguri. (Turturelele ~.)

UGURE s. gangurire, gangurit, uguit. (~ porumbelului.)

UGUT s. gangurire, gangurit, uguire. (~ porumbeilor.)

ui vb. v CHIOTI. CHIUI. HAULI. STRIGA TIPA

uiga s. v. CLONDIR. STICLA.

ica s v BADE. NENE. SORECAR. UNCHI. uiegr s v BLIDAR.

IMA s. (MED.) scurta, (reg.) mima, (Mold.) bosolca.

ima s. v. SCROFULA. ulmaeela s. v. AMETEALA BUIMACEALA. BUIMACIRE. NAUCEALA. NAUCIRE. PERPLEXITATE. ZAPACEALA

uimac vb. v AMETI. BUIMACI. NAUCI. ZAPACI.

uimela s. v. MINUNARE. STUPEFIERE. SURPRINDERE. UIMIRE. ULUIALA. ULUIRE.

UIM vb. 1. a minuna, a stupefia, a surprinde, a ului. (Ce-mi spui tu pur si simplu ma ~.) . a ului, (fig.) a speria. (iV-a ~ cu inteligenta lui.) . a nauci, a stupefia, a ului. (Vestea aflata l-a ~.) . a se cruci, a se minuna, a se ului, (pop.) a se incruci, (reg.) a se ugni, (Transilv. si Ban.) a se pocozi, (inv.) a se ciudi, a se divi. (Se ~ de ce aude.)

UIMRE s. minunare, stupefiere, surprindere, uluiala, uluire, (inv.) minune, uimala. (~ cuiva in fata unui lucru neasteptat.) perplexitate, stupefactie, stupoare, surprindere, surpriza, uluiala, uluire. (A avut un moment de adevarata ~.)

UIMT adj crucit, minunat, perplex, stupefiat, surprins, uluit. (A ramas ~ de cele auzite.) 2. nauc, naucit, perplex, stupefiat, uluit. (0 figura ~.)

UIMITOR adj. 1. stupefiant, surprinzator, uluitor. (S-a tntimplat un lucru ~ .) . frapant, izbitor, surprinzator, socant, (Hvr.) sesizant. (0 asemanare ~.) 3. ametitor, naucitor, uluitor, (pop.) zapacitor. (Un ritm~.) 4. colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiantalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfarsit, nespus, teribil, uluitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig. ) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

inas. v. LELE. LELITA. MATUSA TANTI TATA.

UITA vb. 1.1. (Olt. si Ban.) a zauita. (Am ~ ce doream sa-fi spun.) 2. a neglija, a omite, (latinism rar) a pretera. (N-a ~ nimic din ce stia ca i-ar face placere.) a lasa. (Si-a~ ochelarii acasa.) II. 1. a privi, a scruta, (inv.) a cerca. (Se~ in zare.) 2. a se privi, (pop.) a se cauta. (Se ~ in oglinda.) 3. a privi, a vedea, (Olt. si Ban.) a se zauita. (Vino sa te ~ ce-am cumparat.)

UITARE s. neglijare, omitere, uitat, (inv.) negrijre. (~ unui amanunt semnificativ.) uitare s. v. INEXISTENTA. NEANT. NEFIINTA. NIMIC

UITAT adj. (inv.) nepomenit. (Lucruri~.) uitat adj. v. INDELUNG. INDELUNGAT. UITAT s. neglijare, omitere, uitare, (inv.) negrijre. (~ unui amanunt semnificativ.) uitacis adj. v. UITUC. uitatr s. v. PRIVITOR. SPECTATOR.

UITATURA s.l ochire, privire. (Dintr-o ~.} . cautatura, privire, (inv.) privela, priveliste, privitra. (Avea o ~ blajina.)

UITE interj, iata !, vezi ! (pop.) ia !, iaca ian , (inv. si reg.) ni , (Mold. si Bucov.) nga (~ ', se apropie de noi.)

uitt adj. v. ABSENT DI STRAT. NEATENT.

UITUC adj. (rar) uitacis. (Om~.)

UITUCELA s. (rar) uitucc. (~ unui om.)

uituce s. v. UITUCELA.

UIUM s. (Mold.) vama. (~ se lua la moara pentru macinat.)

JBA s. strapazan, (pop.) opac, (reg.) scar-ms. (~ a unei lotci.)

Uju vb. v. CLIPOCI. MURMURA. SUNA. SUSURA. SOPOTI. SOPTI. SUSOTI.

ujujt adj. v. USCAT.

ULCEA s ulcica, (reg.) bobca, (prin Munt.) bolca. (~ de lut.)

ULCELCSA s. ulceluta, ulcicuta.

ULCELCTA s. ulcelusa, ulcicuta.

ULCCA s. 1. ulcea, (reg.) bobca, (prin Munt.) bolca. (~ de lut.) olita, (Ban. si Transilv.) olcta. (~ emailata.)

ULCICUTA s. ulcelusa, ulceluta.

ULEI s. 1. untdelemn, (inv. si pop.) oloi, (inv. si reg.) olu, (Ban.) zaitn. (~ de floarea-soarelui.) . ulei de ricin = ricina. unt (~ de migdale.)

ulei s v STUP.

ULEIOS adj. gras, onctuos, unsuros. (Materie ~ )

ulicioara s v STRADELA. STRADUTA.

ullcs s. v COROI ULIU.

uligie s.v ACVILA ERETE. IEPURAR. PAJURA

ullgii s v GAIE.

ulisr s. v. COROI. ULIU.

ulitr s v DERBEDEU. GOLAN, HAIMANA. VAGABOND.

ulitrnic s. v. DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA VAGABOND.

ulita s. v STRADA

ULIU s. 1. (ORNIT.; Accipiter) crete, (reg.) gie, harau. 2. (ORNIT.; Accipiter nisus) coroi, (pop.) pasarr, ulis, ulisr, ulit. . (ORNIT.; Aslur palumbarius) erete, (reg.) cobat, gainar, harau, porumbar. (ORNIT.) uliu-de-treslie (Circus aeruginosus) = (reg.) sorecr 5. uliul-si-porumbeii = closca-cu-pui, puia gaia, (reg.) puisorii (pi. art.), baba-gia, mama gia. (Jocul de copii numit ~.)

uliu-lncaltit s. v. SORECAR.

uliu-mre s v. SORECAR.

uliul soparlelor s v. SORECAR.

ulit s v. COROI. ULIU.

ULM s. (BOT.; Vlmus carpinifolia) (inv.) sleau.

ulm s. v. VELN1S. VANJ. ulm vb. v. ADULMECA. MIROSI. ULTERIOR adj. posterior. (La o dala ~.> ulterioritte s. v. POSTERIORITATE. ULTIM adj. 1 final. (Scopul ~ ; etapa ~.> . suprem. (Cu un ~ efort. . . )

ULTRAABUNDNT adj. supraabundent, (livr.) pletoric.

ULTRAGIA vb. a insulta, a jigni, a ofensa, (livr.) a invectiva, a vexa, (pop.) a sudui, (fig.) a atinge, a rani, (livr. fig.) a leza. (I -a~ pe nedrept.)

ULTRAGIAT adj. insultat, jignit, ofensat, (livr.) vexat, (fig.) atins, ranit, (livr. fig.) lezat. (Om~.)

ULTRAGIERE s. insultare, jignire, ofen-sare, (livr.) vexare, (fig.) ranire, (livr. fig.) lezare. (~ cuiva cu vorbe grele.)

ultraj s. v. AFRONT. INJURIE. INSULTA. JIGNIRE. OCARA. OFENSA. RUSINE. UMILINTA.

ULTRAMARN s. albastreala, (reg.) vine-tela, (Transilv.) rnierila, (Mold. si Bucov.) sinela. (~ pentru rufe.)

ULTRAMICROSCP s. superrnicroscop.

ULTRASENSBIL adj. 1. superscnsibil. (Instrument de precizie ~.) . suprasensibil. (Material foto~.)

ULTRASNIC adj. (FIZ.) (rar) ultrasonr. (Vibratii ~.)

ultrasonr adj.v. ULTRASNIC.

ULUC s. 1 adapatoare, jgheab, troaca, (pop.) teica, (inv. si reg.) scoc, (reg.) rnlda, valau, (Bucov. si Transilv.) halau, (Munt., Olt. si Ban.) piua. (~ pentru adapatul oitelor.) (reg.) spot. (~ la streasina casei.) jgheab, laptoc, scoc, (pop.) burlan, (prin Ban.) ton, (Olt. si Transilv.) valau. (~ la moara.) jilip, scoc, (reg.) riz, rol. (~ pentru deplasarea in panta a lemnelor, in exploatari.) 5 (TEUN.) nut. (~ la o piesa de lemn.)

uluer s. v. SULA.

ulucs s. v. PISCOAIE. VRANA.

ULUCA s. 1. (inv. si reg.) stobr, (Olt. si Munt.) stacheta. (Gard de ~i.) . gard, imprejmuire, ingraditura, ocol, (inv. si reg.) ograda, stobr, (reg.) tircl, (Mold. si Bucov.) zaplz, (inv.) cuprins. (Si-a ridicat o ~ in jurul curtii.)

ULU vb. 1. a minuna, a stupefia, a surprinde, a uimi. (Ce-mi spui tu pur si simp u ma ~.) 2 a uimi, (fig.) a speria. (M-a ~ cu inteligenta lui.) . a nauci, a stupefia, a uimi, (Vestea aflata l-a ~.) . a se cruci, a se minuna, a se uimi, (pop.) a se incruci, (reg.) a se ugni, (Transilv. si Ban.) a se pocozi, (inv.) a se ciudi, a se divi. (Se ~ de ce aude.)

ului vb. v. AMETI. BUIMACI. DARAPANA. DARAMA. FASTACI. INTIMIDA. INCURCA. NARUI. NAUCI. PRABUSI. PRAVALI. RISIPI. SURPA. ZAPACI.

ULUIALA s. 1. minunare, stupeficre, surprindere, uimire, uluire, (inv.) minune, uimela. (~ cuioa in fata unui lucru neasteptat.) perplexitate, stupefactie, stupoare, surprindere, surpriza, uimire, uluire. (Spre ~ lui . . .)

uluiala s. v. AMETEALA. BUIMACEALA. BUIMACIRE. NAUCEALA. NAUCIRE. PERPLEXITATE. ZAPACEALA.

ULURE s. 1. minunare, stupefiere, surprindere, uimire, uluiala, (inv.) minune, uimela. (~ cuiva in fata unui lucru neasteptat.) perplexitate, stupefactie, stupoare, surprindere,

surpriza, uimire, uluiala. (A avut un moment d^e adevarata ~.)

uluire s. v. AMETEALA. BUIMACEALA. BUIMACIRE. NAUCEALA. NAUCIRE. PERPLEXITATE. ZAPACEALA.

ULUT adj. 1. crucit, minunat, perplex, stupefiat, surprins, uimit. (A ramas ~ de cele auzite.) , nauc, naucit, perplex, stupefiat, uimit. (O figura ~.)

uluit adj. V AMETIT. BUIMAC. BUIMACIT. NAUC. NAUCIT. TAMPIT. ZAPACIT.

ULUITOR adj. . stupefiant, surprinzator, uimitor. (S-a tnlimplat un lucru ~.) 2. ametitor, naucitor, uimitor, (pop.) zapacitor. (Un ritm ~.) colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiintalnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfirsit, nespus, teribil, uimitor, unic, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

UMAN adj. omenesc, (pop.) crestinesc. (Purtare ~.)

UMANST adj. umanistic. (Cui ura ~.)

UMANISTIC adj. 1 umanist. (Cultura ~.) modern. (Sectie ~ la un liceu.)

UMANITARISM s. umanitate. (~ lui era cunoscut.)

UMANITATE s. 1 lume, omenire, (inv. si reg.) omonime. (intreaga ~.) umanitarism. (~ lui era cunoscuta.)

umaniza vb. v. CIVILIZA.

umar s. v. MASEA. PORTMANTOU. UMERAS.

UMBLA vb. 1. a merge, (inv. si reg.) a pasa. (~ cam greu din cauza batrinetii.) a se deplasa, a se duce, a merge, a se misca, (pop.) a se purta. (~ putin prin gradina.) a (se) circula, a se deplasa, a (se) merge. (O artera pe care ~ multe vehicule; ~ singur, ncnsotit.) 4 a colinda, a cutreiera, a merge, a strabate. (~ prin munti si vai.) 5. a calatori, a voiaja, (rar) a drumui, (inv. ) a straniei. (A ~ prin mai toate tarile Europei.) 6. a colinda, a cutreiera, a hoinari, a peregrina, a rataci, a vagabonda, (livr.) a flana. (Pe unde n-a ~ ?) a merge, a purta. (Vara ~ cu o bluza subtire.) 8. a functiona, a merge. (Ceasornicul, motorul ~.) 9. a cauta, a incerca. (~ sa ma insele.) 10. a cauta, a cotrobai, a rascoli, a scormoni, a scotoci, (pop.) a scociori, (inv. si reg.) a seo-doli, a scorbeli, (reg.) a bodicai, a corlesi, a cotili, a hojbai, a scobirlai, (Mold.) a bircii, (Bucov.) a boltai, (prin Olt.) a nuldusi, (prin Ban.) a burfai, (Ban.) a cobarlui, (Mold. si Bucov.) a cociobai, (Munt.) a seofcli, (inv.) a scorteli. (A'u mai ~ prin lucrurile mele.) II. a (se) folosi, a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a utiliza, a uza. (~ cu tertipuri.)

UMBLARE s. umblat, umblatura, umblet. (Dupa multa ~, a reusit.)

UMBLAT adj. 1 calatorit, voiajat. (Om ~.) . batatorit, batut, circulat, frecventat. (Un drum ~.)

UMFLARE

UMBLAT s. umblare, umblatura, umblet. (Dupa mult ~, a reusit.)

UMBLART adj.! s. plimbaret, (inv.) plimbatret. (Marc ~ mai esti!)

umblatoare s. v. CLOSET. TOALETA. VECE

UMBLATURA s. 1 umblare, umblat, umblet. (Dupa multa ~, a reusit.) alergare, alergatura, fuga, goana, umblet, (reg.) strapt, (Ban.) prepurtre, (prin Transilv.) strpa. (Ceasuri de ~.)

UMBLET s. 1 umblare, umblat, umblatura. (Dupa mult ~, a reusit.) . alergare, alergatura, fuga, goana, umblatura, (rcg.) strapt, (Ban.) prepurtre. (prin Transilv.) strapa. (Ceasuri de ~ . . . ) . circulatie, mers, (pop.) purtare. (O poteca formata prin ~ oamenilor.) . calcatura, mers, miscare, pas, pasit, (rar) mersatra, (inv. si pop.) mersra. (Are un ~ saltaret.)

Umblet s. v. CALATORIE. COMPORTAMENT. COMPORTARE. CONDUITA. DEPLASARE. DRUM INTRIGA. MASINATIE. PURTARE. UNELTIRE. VOIAJ.

umbra-cucului s. v. SPARANGHEL.

umbra iepurelui s. v. SPARANGHEL.

umbra-nptii s. v. ZARNA.

UMBRAR s. (Olt.) sop. (Sedea sub un ~.)

imilirarul (lomiH'i s.'v. CRIiTISOARA.

UMBRA s. 1. (rar) umbris. (E canicula si sta la ~.) intunecime, intuneric, obscuritate. (~cle noptii se intind peste natura.) aparitie, aratare, duh, fantasma, fantoma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spirit, stafie, strigoi, vedenie, viziune, (inv. si pop.) nalucitra, nazaritra, (pop.) izma, moroi, (reg.) aratnie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoda, (Mold. si Bucov.) vdma, (inv.) vedere, zare. (O ~ in noapte.) 4. chip, imagine, spectru, vedenie, viziune. (~ mortii se arata.) 5 (BOT.) umbra-iepurelui (Asparagus tenuifolius ) = (reg.) sparanghel.

umbra s. v. AREST. INCHISOARE. OCNA. PENITENCIAR. PUSCARIE. TEMNITA. URMA.

nmbraviora s. v. LACR IMITA.

UMBRELA s. (inv. si reg.) paraplu, (Mold.) cortl, (Bucov.) paraz l, (Ban. si Transilv.) ploir, (prin Olt.) vetrela, (inv., in Transilv.) cort. (~ de ploaie.)

umbreluta de-pa s. v BURICUL-APEI.

umbreluta de bal<a s. v. BURICUL-APEI.

UMBR vb. 1. (rar) a (se) adumbri. (Se ~ sub un stejar.) (fig.) a eclipsa, a intuneca. (I-a ~ pe loti cu verva sa.)

iimbricis adj. v. UMBRIT. UMBROS.

umbris s. v. UMBRA.

UMBRT adj. umbros, (rar) umbricis. (Un loc ~.)

UMBROS adj. umbrit, (rar) umbrici s. (Un loc ~.)

UMED adj. . jilav, reavan, ud, (rar) umeds, (reg.) puhav, reven s, (prin Transilv.) mtov. (Un loc, un teren ~.) 2 igrasios, (reg.) mucegait. (O casa ~; un perele ~.) verde. (Lemne ~ de foc.) (MET.) ploios, (fran-tuzism rar) pluvis, (inv. si reg.) plours,

(reg.) ploici s, plonte. (Vreme ~.) 5 inlacrimat, ud, umezit, (inv. si reg.) lacrams (Cu ochii ~.)

umeds adj. v. JILAV. REAVAN. UD UMED.

umerr s. v. PORTMANTOU. UMERAS.

UMERAS s. portmantou, (rar) umar, umerr. (Si-a pus hainele pe ~.)

umerii ftci s pi. v. POMETI. UMERII OBRAJILOR.

UMERII OBRAJILOR s. pi. (ANAT.) pometi (pi.), (rar) umerii fetei (pi.), (reg.) pumnii obrajilor (pi.), (inv.) mgule (pi.).

UMEZEALA s. I. (FIZ.) umiditate. (~ unui corp.) jilaveala, reveneala, udatura, umiditate, (pop.) udela, (Olt.) crihla. (~ unui teren.) igrasie, (rcg.) mucegaila, reveneala. (~ a peretilor.)

UMEZ vb. 1. a inmuia, a muia, a uda, (pop.) a intinge. (Isi ~ degetele in apa.) a (se) jilavi, (pop.) a (se) reveni. (Pamintul s-a~.> 3 a (se) inlacrima, a (se) uda. (Ochii i s-uu ~.) a uda, (inv. si pop.) a roura. (Lacrimile ii ~ fata.)

UMEZRE s. 1. stropire, stropit, udare, udat, umezit. (~ rufelor pentru calcat.) 2. inlacri-mare. (~ ochilor.)

UMEZT adj. 1. jilavit. (Sol ~.) inlacrimat, ud, umed, (inv. si reg.) lacrams. (Cu ochii ~.)

UMEZIT s. stropire, stropit, udare, udat, umezire. (~ rufelor pentru calcat.)

UMFLA vb. 1. a se dilata. (Un fluid se poale ~.) a se bulbuca, a (se) casca, a (se) holba, a (se) mari, a (se) zgai, (pop. si fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) bobosa, a (se) bolbosa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolovani, (Transilv.) a (se) zgaura, (Bnn.) a (se) zgamboia. (Ochii i s-au ~.) 3. a se buhai, a se puhavi, (reg.) a se bugezi. (Sa ~ tare la fata.) ■* (MED.) a se inflama, a se obrinti, a se tumefia, (reg.) a se boboti. (Bratul s-a ~.) 5. (MED. VET.) a se inflama, (pop.) a se bolovani. (Ugerul vacii s-a ~.) 6. a se infoia, a se rasfira, a se zbirii, (vestul Transilv.) a se sperii. (Penele paunului se ~.) 7. a creste, a se mari, a se ridica. (S-au ~ apele in matca lor.)

umfla vb. v. APUCA. EXAGERA. FALI. FUDULI. GROZAVI. INFATUA. IMPAUN A. INFUMURA. INGAMFA. INHATA. INSFACA. LAUDA. LUA. MANDRI. PRINDE. SEMETI.

UMFLARE s. 1 dilatare. (~ unui corp. ) bulbucare, cascare, holbare, marire, zgiire, zgait, (pop. si fam.) belre, bleojdre, (pop.) bobosre, boldre (~ ochilor.) (MED.) congestionare, inflamare, inflamatie, iritare, obrinteala, obrintire obrintit, obrintitura. (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) (MED.) inflamare, inflamatie, obrinteala, obrintire, obrintit, obrintitura, tumefactie, tumefiere, (reg.) bobotire. (~ unui tesut.) 5 crestere, marire, ridicare. (~ apelor in matca loc.)

umflare s. v. EXAGERARE. INHATARE INSFACARE. LUARE. PRINDERE.

UMFLAT adj. 1. dilatat. (Un fluid ~ ) (pop.) burict. (Parte ~ a unui obiect.) bombat. (O cutie de conserve ~.) corpolent, gras, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, voluminos, (pop.) trupes, (reg.) incalt. (O femeie ~.) 5. balonat. (Are ptntecele ~ ) 6 bulbucat, cascat, holbat, mare, marit, zglit, (rar) balaban s, (pop. si fam.) belit, bleojdt, (pop.) bobost, bolbost, boldit, (reg.) maciu-lit. (Cu ochii ~.) buhait, puhav, (reg.) bged, searbad, (Transilv.) pufai s. (Ofafa~.) 8 borcanat, gros, (reg.) borcan s. (Are nasul ~.) 9 (MED.) inflamat, tumefiat, (livr.) tumescnt, tumd, (reg.) bobotit. ( Un tesut ~.) 10. infoiat, rasfirat, zbarlit. (Pasare cu coada ~.) 11. infoiat, invoit. (Fusta ~ ) bufant, infoiat. (O croiala ~ la pantaloni.) 1 . crescut, mare. (Apele~ alB rtului.)

umflat adj. v. AFECTAT. ARTIFICIAL BOMBASTIC. CAUTAT. CONVENTIONAL. DECLAMATOR. EMFATIC. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. FALS. FACUT. GRANDILOCVENT. MANIERAT. MARE. NEFIRESC. NENATURAL. POMPOS. PRETENTIOS. RETORIC. RIDICAT. SCUMP.

UMFLATURA s. 1. (MED.) gilca. (ppp.) blfa, glma, (reg.) bublca, modlca, modovlca, momelca, trgan, vlca, (Mold.) bosolca. (O ~ laglt.) 2 (MED.) inflamatie, tumefac-tie, (livr.) tumescnta, (prin Transilv.) aprin sra, (prin Bucov.) badragnie. (O ~ evidenta <t tesutului.) 3 (FIZ.) ventru.

UMIDITATE s. 1. jilaveala, reveneala, uda-tura, umezeala, (pop.) udela, (Olt.) crihla. (~ unui teren.) 2 (FIZ.) umezeala. (~ unui corp.)

UMIDOMTRU s. (MET.) higrometru.

UML adj plecat, smerit, supus, umilit, (livr.) obsecvios, (inv.) smrnic, suplect (O persoana ~.) . smerit, (fam.) spasit. (Avea o figura ~.) 3 servil, slugarnic, supus, (livr.) obsecvios, (inv.) slugaresc, slugs. (O atitudine ~.) biet, neansemnat, obscur. (Un ~ amploiat.) 5 modest, neansemnat, simplu. (Definea o functie ~.) 6 modest, simplu, (inv. si pop.) prost, (inv.) prosttic. (De conditii ~.) saracacios, (rar) meschin, (fam.) calics. (O casa ~.) 8. mizerabil, sarac, saracacios. (Un interior

UMIL vb. 1. a se injosi, a se ploconi, (inv.) a se micsora, a se smeri, (fam.) a se caciuli, (fig.) a se cobori. (De ce va ~ in fata lui?) 2 a injosi, (inv.) a micsora, a rusina, a smeri, (inv. fig.) a mortifica. (De ce il ~ in acest hal?) . a (se) degrada, a (se) dezonora, a (se) injosi, (fig.) a (se) cobori, a (se) scobori. (Munca nu te ~.) . a se smeri, (inv.) a se mici, a se micsora, a se milcui, a se molcomi. (Te-ai ~ destul.) 5. a se pleca, a se smeri, a se supune. (Se ~ in fata divinitatii.)

umiliatine s v PLECARE. SMERENIE. SUPUNERE. UMILINTA.

UMILNTA s. 1. injosire, rusine. (Ce ~ a suportat!) afront, injurie, insulta, jignire, ocara, ofensa, rusine, (livr.) ultraj, vexatiune, (pop.) hula, sudalma, suduitra, (inv.) basau,

dosda, infruntare, necinste, obida, (fig.) atingere, (livr. fig. ) lezare. (O ~ adusa cuiva.) smerenie, (inv.) micsorare, mila, molcomre. (De o ~ excesiva.) smerenie, (inv.) smeri-cine, smerre, (fam.) spasela, spasenie. (Cu ~ ti saruta dreapta.) 5 plecare, smerenie, supunere, (inv.) plecat, umiliatine, umilittc. (~ in fata divinitatii.)

UMILRE s. 1. injosire, ploconeala, ploconire, (fam ) caciul re. (~ cuiva in fata . . .) 2. degradare, injosire, (inv ) degradtie (Munca nu e o ~ )

UMILT adj. degradat, injosit, (rar) scazut, (inv. si reg.) rusinat (Om ~ ) plecat, smerit, supus, umil, (livr.) obsecvios, (inv.) smrnic, suplect. (O atitudine, o privire ~.)

umilltte s. v. PLECARE. SMERENIE. SUPUNERE UMILINTA

UMILITOR adj degradant, dezonorant, injositor, rusinos (O situatie^.)

umnoj vb. v CRESTE. INMULTI MARI. RIDICA SPORI URCA.

nmore s. v. CARACTER. FIRE. NATURA. STRUCTURA. TEMPERAMENT.

UMOR s. 1 haz, veselie. (Om plin de ~.) duh, haz, spirit, (fig.) piper, sare. (Gluma plina de ~.)

UMORSTIC adj. hazliu,vesel. (Sceneta~.)

UMPLE vb. 1. (inv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. a incarca, (Transilv.) a tecarui. (A ~ carul cu fin.) 3. a indopa, a infunda. (A ~ soba cu lemne.) a astupa. (A ~ o gaura, un sant.) 5. a (se) impinzi, a (se) intesa, (fig.) a (se) impana (Ulitele s-au ~ de lume.) 6. a (se) acoperi, a (se) incarca, (prin nordul Munt ) a (se) puiezi. (Gradina s-a~ de flori.) a (se) minji, a (se) murdari, a (se) pata. (S-a ~ de noroi, de cerneala.) 8. a acoperi, a scalda. (O sudoare rece ii ~ trupul.) 9 a napadi, a podidi, (reg.) a bucsi, (inv.) a povedi. (L-a ~ slngele.) 10 a coplesi, a covirsi, a napadi, (fig.) a inunda. (Lacrimile o ~.)

umple vb. v. CONTAGIA. CONTAMINA. INFECTA. IMPLINI. MOLIPSI.

UMPLERE s. 1 incarcare, incarcat. (~ masinii cu marfa.) 2. umplut. (~ ardeilor cu carne.)

UMPLUT adj. incarcat, plin, (Transilv.) te-carut. (Pivnita ~ cu lemne.)

UMPLUT s. umplere. (~ ardeilor cu carne.)

UMPLUTURA s. incarcatura. (~ a unui cartus.)

UNANM adj general. (Parerea ~.)

UNANIMITATE s. 1 (inv.) conglasure. (S-a constatat ~ tn privinta . . .) totalitate. (A obtinut ~ voturilor.)

UNCHI s. (reg.) unchis, tata batrn, tata ms, (prin Ban. si Transilv.) matusi, (Mold.) mos, (Olt., Ban. si Transilv.) ica. (~ul Petre, fratele mamei.)

unchis s. v BATRAN. MOS. MOSNEAG. UNCHI,

unda vb v. CLOCOTI FIERBE.

UNDAMTRU s. (FIZ.) frccventmetru.

UNDA s. 1 talaz, val. (~ee marii.) 2 adiere, boare, pala, suflare, suflu, (rar) scutur,

(Olt.) revenela. (Nu se simtea nici o ~ de vani.)

undatra s v INUNDARE INUNDATIE. INEC. POTOP. REVARSARE.

UNDE adv., conj. 1. adv incotro. (~ te duci?) . conj (prin Transilv.) inde. (Sa se duca ~, stie )

tinde conj. v. DACA. DEOARECE. FIINDCA INTRUClT

UNDEVA adv (pop.) incotrov, (inv. si reg ) oarende, (inv ) undevsi. (A plecat ~.) undevsi adv. v UNDEVA. undez vb. v. CLOCOTI. FIERBE. unds adj. v. UNDUIOS. UNDU vb. 1. a (se) invalura, a (se) ondula. (VIntui ~ luciul apei.) 2. a (se) cuta, a (se) increti, a tremura, (glumet) a (se) zbarli. (Suprafata apei se ~ de vint.) 3 (ig.) a raura. (Parul li ~.)

UNDUIS adj. ondulat, ondulatoriu, unduitor, (inv.) ondulos. (Suprafata ~ a unei ape.) invalurat, valurat, valuros. (O apa ~.) (inv.) und s, unduit. (Miscari ~.) 4. armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, (rar) unduit, (fig.) dulce, mladios, simfonic. (Naratiunea ~ a romanului.)

UNDURE s. invalurare, ondulare. (~ suprafetei unei ape.)

unduit adj. v. ARMONIOS. MELODIC.

MELODIOS. MUZICAL. SONOR UNDUIOS

UNDUITOR adj. ondulat, ondulatoriu, un-

duios, (inv.) ondulos. (Suprafata ~ a unei

ape.)

UNEALTA s. instrument, scula, ustensila, (inv. si reg.) sarsm, (reg.) sculeta, (Mold., Bucov. si Ban.) halat, (inv.) cine, dichis. (~ pentru dulgherie.)

unealta s. v. INSTRUMENT. LUCRU. OBIECT.

UNELTI vb. a complota, a conjura, a conspira, (inv.) a intriga, a masina, a maiestri, a mreji, a zavistui, (fig.) a lucra, a tese, a urzi, (inv. fig ) a impleti. (A ~ impotriva cuiva.)

unelti vb v. AFLA. CONCEPE CREA DESCOPERI. ELABORA. FACE. GASI. GANDI. IMAGINA. INVENTA. NASCOCI PLANUI. PLASMUI. PROIECTA. REALIZA. SCORNI

UNELTRE s. 1 complot, conjuratie,conspiratie, intriga, masinatie, (livr.) cabala, (inv. si pop.) mestesug, mcstesugre, (inv.) maiestrie, (fig.) lucratura, urzeala. (O ~ de curte impotriva suveranului.) intriga, masinatie, (livr ) cabala, (inv. si reg.) marghiole, (Munt si Olt.) scoala, (Bucov. si Transilv.) scort, (inv.) marafet, thna, tocmeala, umblet, zavistie, (fam.) tertip, (fig.) manevra, manopera, urzeala, (fig. rar) mreaja, retea, trama, tesatura, (fam. fig.) mincatore, panglicarc, sforarie. (Umbla cu iot felul de ~i.)

uneltitr adj., s. v. INTRIGANT. uneltitr s. v COMPLOTIST. CONSPIRATOR.

UNEORI adv cateodata, (inv.) a rea. (Se ducea <v pe la el.)

UNGAR adj. maghiar, unguresc. (Statul ~.)

UNGATR s. (TEHN.) gresor, (~ automat.)

UNGE vb. 1. (TEHN.) a gresa, a lubrifia. (A ~ piesele unei masini.) 2. a intinde. (~ untul pe pline.) 3 a (se) manji. (S-a ~ cu namol, la mare.) . a da. (Isi ~ piciorul cu alifie.) 5 a mirui, (inv.) a pomazui. (L-a ~ episcop.) 6. a inscauna, a introna, a investi* a numi, a proclama, a pune (inv.) a prochema, a propovadui, a striga, a vesti. (L-au ~ domnitor.)

unge vb. v. LIPI. MITUL SPOI. SPERTUI. VARUL

UNGERE s 1. (TEHN.) gresaj, gresare, lubrifiere. (~ pieselor unei masini.) intindere, uns. (~ untului pe pline.) miruire, miruit, (inv.) pomaznie, pomazure. (~ unui episcop.) 4. inscaunare, intronare, investire, proclamare. (Dupa ~ domnitorului.)

ungere s. v. LIPIRE. MITUIALA. MITUIRE SPERTUIALA.

UNGHER s. colt, cotlon, unghi, (reg.) corn, cot, (Olt.si Transilv.) unght. (Se afla in ~ cel mai ascuns al odaii.)

unght s v COLT COTLON UNGHER UNGHI

UNGHI s 1 (GEOM.) unghi obtuz = (inv.> unghi tampt colt, cotlon, ungher, (reg.) corn, cot, (Olt si Transilv.) unght. (intr-un ~ al odaii.) 3 pozitie. (Il privea din toate ~urile.) 4 (IST.) judecie, parte. (~ era o unitate administrativ-teritoriala.)

unghia caprei s. v BURETE GALBEN

unghls-gauii s v. CORONISTE.

unghia rsului s. v SPIN

UNGHIE s. 1. (ANAT.) copita. (~ calului.) (MED.) unghie incarnata = onixis. . (BOT.) unghia-pasarii (Viola declinata) = (reg ) micsunele-de mnte (pi.), pansclute de munte (pi.), trei frti, trei-frati patti.

unghie s. v GHEARA

UNGHIORA s (ANAT.) unghisoara. unghiuta.

UNGHISOARA s. (ANAT.) unghioara, unghiuta.

unghi ttmpt s. v. UNGHI OBTUZ.

UNGHIULAR adj. (MAT.) angular, (rar) anguls. (Figura ~.) colturos. (O curte ~.)

UNGHIULTA s. (ANAT.) unghioara, un. ghisoara

UNGUENT s. (FARM.) alifie, crema, pomada, (livr.) linimnt, (pop.) unsoare, (reg.) ip, (Transilv. si Mold.) ir, (inv.) mehlm. (~ de uz extern.)

UNGUR s. maghiar.

uugurs s v VORONIC.

ungurean s. v. ARDELEAN. TRANSILVANEAN.

unuurenc s. v. RODUL-PAMANTULUI.

UNGUREASCA s. art. breaza (art.), de doi (~ este un dans popular.)

ungurenii adj. v MAGHIARIZAT.

UNGURESC adj. maghiar, ungar. (Stalul ~.)

ungurfem s. v. MAGHIARISM.

UNGUROAICA s. maghiara.

unguroaica s. v. NARCISA

unguroie s. v. NARCISA.

UN adj. uriicolor, (pop.) sadea (invar.) (O tesatura ~.)

UN vb. 1. a (se) imbina, a (se) impreuna, a (se) lega, a (se) reuni. (A ~ elementele intr-un lot.) 2. a asambla, a fixa, a imbina, a Impreuna, a monta, a reuni. (A ~ elementele componente ale unui sistem.) . a (se) combina, a (se) imbina, a (se) impreuna, a (se) ingemana. (A ~ intr-un anumit fel piesele.) . a imbina, a incheia, a prinde. (A ~ capelele blrnelor.) 5 (TEHN.) a se agrega, a se alipi, a se reuni. (Pulberile se ~ intr-o combinatie noua.) (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda. (Doua elemente ale vorbirii se pot ~.) 7. a (se) reuni, a (se) unifica. (A ~ provinciile Intr-o singura fara.) 8 a se contopi, a fuziona. (Doua partide care se ~.) 9. a se asocia, a se grupa, a se insoti, a se intovarasi, (inv. si pop.) a se prinde, (reg.) a se ortaci, (Mold. si Tran silv.) a se insambra, (prin Transilv.) a se soti, (inv.) a intra. (Vino sa te ~ cu mine.) 10 a a se casatori, a se lega, (pop.) a se insoti, a se lua. (Cind s-au ~ ?) 11. a (se) imbina, a (se) impleti, (fig.) a (se) conjuga. (A ~ in mod armonios diverse preocupari.)

uni vb. v. CONVENI. INTELEGE. INVOI.

uniat adj.,.s. v. GRECO-CATOLIC. UNIT.

UNIC adj. 1 singur, (inv.) singuratic. (~ la

parinti; a mai ramas un ~ exemplar.)

(BOT.) singur, solitar. (Flori ~ ; frunze ~.)

incomparabil, inegalabil, neasemanat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neantrecut, (rar) neajuns, (inv.)neurmt. (O voce ~ ; insusiri~ )

colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiintilnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfirsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, urias, (livr.) mirbil, (inv.) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

UNICELULR adj. (BIOL.) monocelular {Organism ~.)

unicine s. v. UNIRE,

UNICOLR adj. uni, (pop.) sadea (invar.) (Tesatura ~.)

UNICRD adj. (MUZ.) monocord. (Instrument ~.)

UNICORN s. inorog, licorn. (~ este un animal fabulos.)

UNIFICA vb. a (se) reuni, a (se) uni. (A ~ provinciile intr-o singura tara.)

UNIFICARE s. reunire, unire. (~ tuturor provinciilor.)

UNIFICAT adj. reunit, unit. (Pe teritoriile ~.)

UNIFLR adj. (BOT.) rnonoflor. (Planta ~.)

UNIFORM adj. 1 constant, invariabil, ne -schimbat. ( Viteza ~.) regulat (O respiratiei ) anost, banal, monoton, placid, plictisitor,

(fig.) searbad, (livr fig.) tern. . (O viata ~.) inexpresiv, monoton, neexpresiv, (fig.) monocord, plat. (Stil ~.)

UNIFORMA s. tinuta. (Ofiter in ~ de parada.)

UNIFORMITATE s. 1 constanta, invariabilitate. (~ vitezei de deplasare.) monotonie. (~ vietii cuiva.)

UNIFORMIZA vb. a omogeniza. (A ~ un amestec.)

UNIFORMIZARE s. omogenizare. (~ unui amestec.)

UNILATERAL adj', limitat, marginit. (O interpretare ~.) ..UNILNGV adj. monolingv. (Dictionar ~.) UNME s. (MAT.) unitate. UNIPETL adj. (BOT.) monopctal. (Flori ~.)

UNRE s. 1. asamblare, fixare, imbinare, impreunare, montaj, montare, reunire. (~ elementelor unui sistem.) combinare, combinatie, imbinare, impreunare, ingemanare. (O ~ de elemente.) imbinare, prindere. (~ celor doua capete ale blrnei.) (LING V., BIOL., TEHN.) aglutinare, alipire, lipire, reunire, sudare. (Proces de ~ a doua cuvinte; ~ a unor microorganisme.) 5 reunire, unificare. (~ tuturor provinciilor.) 6 contopire, fuzionare, fuziune. (~ unor organizatii.) impreunare, jonctiune. (~ a doua unitati militare.) 8 casatorie, (pop.) insotire, luare. (Dupa ~ lor. . .) 9 imbinare, impletire, (fig. ) conjugare. (~ armo-nioasa a unor preocupari.) 10. acord, armonie, impaciuire, intelegere, pace, (livr.) concert, concordie, (pop.) potriveala. (~ ce domnea intre ei.) 11 (inv.) unicine. (O strtnsa ~ exista intre ei.)

UNISEMNTIC adj. (LINGV.) monose-mantic. (Cuvint ~.)

UNISEPL adj. (BOT.) monoscpal. (Floare ~.)

unisexul adj. v. MONOSEXUAT. UNISE XUAT.

UNISEXUT adj. (BOT.) monosexuat, (rar) unisexul. (Plante, flori ~.)

unisilb adj. v MONOSILAB. MONOSILABIC.

unisilbicadj. v. MONOSILAB. MONOSILABIC.

UNISONNTA s. (MUZ.) acord, armonie, consonanta.

UNT adj., s. 1. adj. imbinat, impreunat, ingemanat, reunit. (Elementele ~ ale unui tot.) adj. (LINGV., BIOL., TEHN.) aglu , tinat, alipit, lipit, reunit, sudat. (Cuvinte ~ ; microorganisme ~.) . adj. reunit, unificat. (Pe teritoriile ~.) 4. adj. (fig.) conjugat. (Eforturi ~.) 5. adj. infratit, solidar. (Lupta ~ a popoarelor.) 6. adj., s. (BIS.) greco-catolic, (rar) uniat.

UNITAR adj. 1 omogen, (fig.) inchegat, monolitic, sudat. (O echipa~ ; un ansamblu~.) indisolubil, inseparabil, nedespartit, nese parabil, organic. (Un tot ~.)

UNITATE s. 1 (MAT.) unime. (rar) indivizibilitate. (~ unui lot.) omogenitate.

L

i

(~ unei echipe.) . coeziune, legatura, solidaritate. (~ existenta tntre noi.) 5 fratie, infratire, solidaritate. (~ muncitorilor din intreaga lume.) 6. conformitate, identitate (~ de opinii.) 7. intreprindere, (iesit din uz) stabiliment. (O ~ tipografica.) 8 institutie, (inv.) asezamant, stabiliment, tocmeala. (~ publica.)

UNIVERS s. cosmos, lume, macrocosm. (Fenomenele fizice din ~.) 2 faptura, fire, lume, natura. (Ctntecul se raspindea peste intregul ~.)

UNIVERSAL adj 1 mondial (La scara ~.) 2 general, obstesc. (Pace ~.) cuprinzator, enciclopedic, vast. (Cunostinte ~ ; spirit ~.)

UNIVERSALISM s. universalitate. (~ preocuparilor sale.)

UNIVERSALITATE s. 1. generalitate. (~ unui concept.) S. universalism, (~ preocuparilor sale-) 3, (JUR.) totalitate. (Lasa cuioa prin testament ~ bunurilor sale.)

universaliza vb. v. GENERALIZA.

UNS adj. 1. (TEHN.) gresat. (Motor ~.)

2 gras, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect ~.)

intins. (Untul era ~ pe pline.)

UNS s. intindere, ungere. (~ untului pe pline.)

UNSOARE s. grasime. (~ de gatit.)

unsoare s. v. ALIFIE. CREMA. POMADA. UNGUENT.

UNSUROS adj. 1. gras, onctuos, uleios. (Materie ~.) gras, uns, (rar) onctuos. (Un obiect ~.) , cleios, lipicios, naclaios. (~ la atingere.)

UNT s. 1 ulei. (~ de migdale.) (BOT.) untul-vacii (Orchis morio) - (reg.) bujorel, gemanrita, poranci, sculatore, untis r, (Mold.) por inic.

UNTDELEMN s. ulei, (inv. si pop.) oloi, (inv. si reg.) olu, (Ban.) zaitn. (~ de floarea-soarelui.)

untdelemnul adj. v. CHIHLIMBARIU. GALBUI.

UNTISR s. (BOT.) 1 (Ranunculus ficaria) griusor, salatea, (reg.) salage, calce mca, salata-de-clmp, scanteiuta g lbena, (Munt.) scorbutarta. 2. (Ficaria verna) (reg.) rarunchi.

untisr s. v. UNTUL-VACII.

LTNTS adj gras. (Lapte ~.)

untul-vicii s. v. PORINIC. SALEP.

untura s. v. MUC.

UNUL pron. careva, cineva, oarecare, vreunul, (pop.) cinevsilea, (inv. si reg.) oarecine, oaresicne, (inv.) cinevsi, nestne. (~ dintre ei a tntlrziat.)

upova vb. v. NADAJDUI. SPERA.

upovainta s. v. NADEJDE. SPERANTA.

RA interj, traiasca !, vivat !

UR vb. 1. a da. (I-a ~ "buna seara'.) 2. a dori, a pofti, (inv.) a prii. (Iti ~ mult bine.)

ur vb. v. BINECUVANTA. BLAGOSLOVI.

URAGAN s. (MET.) ciclon, taifun. (~ bate mai ales tn regiunile tropicale.)

URLB s. pi. aclamatii (pi.), osanale (pi.), ovatii (pi.), (rar) vivat. (Multimea ti tnttm-pina cu ~.)

URANINT s. (MIN.) pehblenda.

URANSC s. (BIS.) baldachin, oranist, (pop.) polog, (Transilv. si Ban.) cerne. (Episcopul statea sub ~.)

URARE s. urat.

URAT s. urare.

URA s. animozitate, discordie, dusmanie, invrajbire, ostilitate, pornire, vrajba, vrajmasie, zazanie, (livr.) inimicitie, (inv. si pop.) price, (pop. si fam.) dihonie, (pop.) pica, (inv. si reg.) cearta, pizma, pizmure, scarba, (Mold.) p xie, (inv.) mozavire, neprietene, patos, scndala, sfada, uracine, vrajbe, (latinism rar) rancore. (Ce e ~ asta nelmbllnzita intre voi?)

ura s. v. PALMA-PAMANTULUI.

uraciune s. v. BINECUVANTA RE. BLAGOSLOVIRE.

URATOR s. colindator, (pop.) pitarau, (reg.) colindrt. (~ de Anul nou.)

URBAN adj. orasenesc, (livr.) citadin, (inv. si reg.) targovt. (Populatie ~.)

urban adj. v. BINECRESCUT. CIVILIZAT. MANIERAT. POLITICOS.

URBANSM s. urbanistica. (Probleme dc~.)

urbanism s. v. CUVIINTA. DECENTA. POLITETE. RESPECT.

URBANSTIC adj. edilitar. (Constructii ~.)

URBANSTICA s. urbanism. (Probleme de

urbanitate s. v. CUVIINTA. DECENTA. POLITETE. RESPECT.

URBANIZ vb. a (se) oraseniza, (rar) a (se) citadiniza, a (se) targoveti.

URBANIZARE s. orasenizare, (rar) citadi-nizre. (~ unei populatii.)

URBANIZAT adj. orasenizat. (Populatie ~.)

urbriu s. v. CADASTRU. CARTE FUNCIARA. CARTE FUNDUARA.

urbe s. v. ORAS.

URCA vb. 1. a escalada, a sui. (A piscurile Alpilor.) 2 a (se) ridica, a (se) salta, a (se) sui. (A ~ sacul in caruta; ti ~ pe genunchi.) 3 a (se) pune, a (se) sui. (Il ~ pe cal.) 4. a se catara, a se cocota, a se ridica, a se sui. (pop.) a se aburca, a se tutuia, (reg.) a se bu-rica, a se cucuia, a se gaibara, a se popota, a se zgaibara, (prin Transilv.) a se pupuia, (prin Olt.) a se suliga. (S-a ~ in copac.) 5. a (se) inalta, a (se) ridica, a (se) sui. (Se ~ in inaltul cerului.) 6 a creste, a se inalta, a se ridica. (Vita a ~ mult de la pamtnt.) 7. a creste, a (se) extinde, a (se) largi, a (se) mari, a (se) ridica, a spori. (Suprafetele cultivate s-au ~ la . . .) 8. a creste, a se inmulti, a se mari, a se ridica, a spori, (inv.) a se multi, a prisosi, a se umnoji. (S-a ~ numarul participantilor.) 9. a creste, a (se) majora, a (se) mari, a (se) ridica, a (se) scumpi, a spori, a tse) sui. (Au ~ prc(ul; preturile s-au ~.) a creste, a se mari, a se ridica, a se sui. (I s-a ~ temperatura.) a (se) inalta, a (se) ridica. (A ~ glasul, vocea )

URCARE s. 1. escaladare, suire. (~ Alpilor.) 2. ridicare, ridicat, saltare, saltat, suire, suit, urcat. (~ sacului tn caruta.) 3. catarare, coco-

tarc, ridicare, suire, urcat. (~ cuiva pe un zid.) inaltare, ridicare, suire, suit, urcat. (~ in vazduh.) 5. crestere, inaltare, ridicare. (~ viei pe araci.) 6. ascensiune, inaltare, ridicare, suire. (Miscare de ~ a aerului.) crestere, majorare, marire, ridicare, scumpire, sporire, suire. (~ preturilor.) crestere, marire, ridicare, suire. (~ temperaturii cuiva.) URCAT adj crescut, majorat, marit, ridicat, .sporit. (Preturi ~.)

URCAT s. 1. ridicare, ridicat, saltare, saltat, .suire, suit, urcare. (~ sacului in caruta.) 2. .catarare, cocotare, ridicare, suire, urcare. (~ cuiva pe un zid.) 3 inaltare, ridicare, suire, suit, ■urcare. (~ in vazduh.)

URCATOR adj. 1. agatator, catarator, suitor. (Planta ~.) 2. ascendent, suitor. (Ritm ~ al unor versuri.)

URCIOR s (reg.) cancu, (inv.) ciutura. (Pastreaza apa tn ~.)

URCIOR s. (MED.) (reg.) minegci. (~ la .ochi.)

URCS s. suis. (~ muntelui.) URDA-VACII s. (BOT.; Cardaria draba) (reg.) caprilma, hrnita. urda-veii s v HRENITA. URDIN vb. (MED.) (reg.) a trepada. urdinre s v DIAREE. URDINS s. (reg.) prtca, (~ la stup.) URDORE s. (Mold.) puchi, puchna. (Are ~ la ochi.)

URDURS adj. (Mold.) puchins, puchis. (Cu ochii ~ ) urednic s. v. DEMNITAR. URECHE s. 1 (ANAT.) auricula, pavilionul urechii, (rar) plnie, scoica. auz. (Are o ~ foarte sensibila.) toarta, veriga. (~ cercelului.) gaura, (prin Transilv.) toarta. (~ la acul de cusut.) 5 (BOT.) urechea-babei (Peziza aurantia) = urechiusa, (reg.) baba; urechea-iepurelui (Bupleurum rotundifolium) = (reg.) lautore, urechlnita, ureche-tatarsca ; urechea-jiorcului (Salvia verticillata) = (reg.)jles. ureche s. v. BRANHIE. MASEA. OPERCUL. urechea-bbei s v PITACU-DRACULUI. .ureclusa-prcului s. v. CINSTET. LAPTU-C.UL-OIL SALVIE. SALVIE AUSTRIACA, urechea-sorecelui s, v. INCHEIETOARE. MIOZOTIS. NU MA-UITA. OCHII-PASA JRUICII. VULTURICA.

urecheat s v ASIN IEPURE. MAGAR. URECHLNITA s. 1. (ENTOM.; Forficula .auricularia) (reg.) urechta, urechiusa. 2 (BOT.; Sempervivum tectomm) (reg.) prescurrita, pres-.curarle (pi ), prescurarta, prescurc, urechiusa, verzisora, iarba citei, iarba impar tului, iarba-tnului, iarba-urchii, iarba-de-ur .che, iarba grsa, tita-milului, varza-de-stnca. urechlnita s. v. CARCAIAC. PORTULACA RUJA. SCOLOPENDRA. URECHEA-IEPURELUI.

ureche tatarsca s v. URECHEA- IEPURELUI.

urechla s v ASIN MAGAR. urechta s v URECHLNITA

URECHIUSA s (BOT.; Peziza aurantia) urechea-babei, (reg.) baba.

urechiusa s v BURETE GALBEN. URECHLNITA. UREE s. (CHIM.) carbodiaraida. URETN s. (CHIM.) carbamat. (~ este o sare a acidului carbamic.) urznie s v PIEDIN

URGENT adj , adv. 1. adj grabnic, presant, (Transilv ) s rgos. (Treburi ~ il cheama in provincie.) 2. adv. grabnic, imediat, iute, indata, rapid, repede, (prin Transilv.) pripeste. (Vino ~ sa vezi.)

URGENTA vb. a accelera, a grabi, a iuti, a zori, (astazi rar) a pripi. (A ~ incheierea unei operatii.)

URGENTARE s. accelerare, grabire, iutire, zorire. (~ expedierii unei marfi.)

URGENTA s. graba, zor, (Transilv.) sorgo sela, (inv.) sirguila. (E mare ~ sa . . .)

URGE s. calamitate, catastrofa, dezastru, flagel, grozavie, napasta, nenorocire, pacoste, potop, prapad, pustiire, sinistru, (inv. si pop.) prapadnie, (pop.) blestem, mine, potopnie, topnie, (inv. si reg.) pusticsg, pustiit, sodm, (reg.) prapadela, (inv.) pierzare, pustiicine, (fig.) pirj l, plaga. (O adevarata ~ s-a abatut asupra lor.)

urgie s. v. EXIL. EXILARE. PRIBEGIE. SURGHIUN. SURGHIUNIRE.

URGIS vb. 1. a napastui, a nedreptati, a oropsi, a persecuta, a prigoni, (inv. si reg.) a strambatati, (inv.) a obidi, (grecism inv.) a catatrexi. (De ce ti ~ fara temei?) a asupri, a exploata, a impila, a impovara, a napastui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, (inv. si reg.) a bantui, (inv.) a obidi, a obijdui, a sili, a supara, a tiranist, a tirani, (fig.) a apasa, a despuia, a stoarce, a suge, (reg. fig.) a stoci, (inv. fig.) a calca. (A ~ masele).

urgisi vb. v. ALUNGA. DUSMANI. EXILA. GONI IZGONI INFURIA. MANIA. OSTRACIZA. PROSCRIE. SURGHIUNI. URI. VRAJMASI.

URGISRE s. 1. napastuire, nedreptatire, oropsire, persecutare, persecutie, (inv. si reg.) strlmbatatre, (inv.) abidre. (~ cuiva pe nedrept.) . asuprire, exploatare, impilare, napastuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecutie, prigoana, prigonire, (pop.) asuprela, silnicie, (inv.) avane, obida, obidre, obijdure, stransore, (fig.) apasare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)

URGIST adj., s. adj. napastuit, nedreptatit, oropsit, persecutat, (pop.) obidit. (Om ~. > 2. adj., s. asuprit, exploatat, impilat, napastuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, (pop.) obidit, (inv.) obijdut, (fig.) apasat, despuiat. (Masele ~ s au ridicai la lupta.)

urgisit adj., s. v. AFURISIT. BLESTEiNLAT. CAINOS. HAIN. INDRACIT. RAU. TICALOS URIAS s., adj. s. colos, gigant, titan, (reg.) tatar. (Un ~ din basme.) 2. s. aratare, colos, matahala, namila, (pop.) magaoie, (reg.) na-metnie, natarla, (Mold.) bahahie, (prin

Transilv.) mmita, (Olt.) sod m, (fam.) huid-ma. (Un ~ cit toate zilele.) . adj. colosal, enorm, fabulos, gigantic, imens, (inv. si reg.) namils, (inv.) uriessc, (fig.) astronomic. (De proportii~ ) 4. adj. colosal, extraordinar, gigantic, titanic. (Eforturi ~ ) 5. adj. colosal, enorm, exceptional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrait, neanchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiin-tilnit, nemaipomenit, nemaivazut, nesfirsit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, (livr.) mirbil, (inv ) mann, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.)

ric s. v. ACT. DOCUMENT. DOVADA. HARTIE. HRISOV IZVOR. INSCRIS. PIESA

URICR s. (IST.) diac, gramatic, logofat, pisar, scrib, scriitor. (~ in cancelariile din tarile romane.)

uriessc adj. v. COLOSAL. ENORM. FABULOS. GIGANTIC. IMENS. URIAS.

URINA vb. (FIZIOL.) 1. a iesi, (pop.) a se pisa. a se uda. (Copilul s-a ~ pe el.)

URINAR s. plosca, (analogic) rata. (~ in care urineaza bolnavii imobilizau la pat.)

URINARE s. (FIZIOL.) urinat, (livr.) mic-tinc, (pop.) pisare, pisat, pisatra.

URINAT s. (FIZIOL.) urinare, (livr.) mic tinc, (pop.) pisare, pisat, pisatra.

URN s. 1 (pop.) pisat, (fam.) pipi, (fam., in limbajul copiilor) pipilonca, pipil i. ud.

(Basica ~

URI vb. 1. a (se) dusmani, a (se) vrajmasi, (pop.) a (se) indusmani, (inv. si reg.) a (se) pizmui, (inv.) a (se) gilalui, a (se) imperechea, a (se) nenavidi, a (se) pizmi, a (se) urgisi. (Vecinii se ~ de moarte.) a se plictisi, a se satura, (rar) a se anosti, (Mold. si Bucov.) a se lehameti, (inv. si fam.) a se sastisi, (inv.) a se stenahorisi, a se supara, (fig. ) a i se acri. (I s-a ~ de moarte sa stea in epsa.)

URACIS adj. insociabil, morocanos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorit, taciturn, tacut, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchu, (inv. si reg.) mor s, sunducs, tacatr, (reg.) modori, mutc, mutart, (Olt.) dugs, (Mold.) paclist, (prin Transilv.) taca-ti, (Bucov. si Mold.) talmt, (fig.) inchis. (Om ~-)_r

URACINE s. 1. diformitate, hidosenie, po-ccala, slutenie, uratenie, (rar) slute, (pop.) haznie, (inv.) grozavie. (~ unui om.) . (concr.) hidosenie, monstru, monstruozitate, pocitanie, pocitura, schimonositura, slutenie, slutitura, uratenie, (pop.) haznie, ptca. stropsitra, (reg.) .znamnie, (Ban.) nahoda. (O ~ de om.)

uracine s. v. ANIMOZITATE. DISCORDIE. DUSMANIE. INVRAJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE, URA. VRAJBA. VRAJMASIE. ZAZANIE.

uri'tadj. v. GRAV. GREU. MALIGN. PERICULOS. PRIMJEDIOS. SERIOS.

UPJT adj., s. 1 adj. (arg.) nasol. (Ce fala ~ !) 2. adj. diform, hidos, had, monstruos, pocit. respingator, schimonosit, slut, stramb, (pop. si

fam.) bocciu, scalmb, scalimbait, (reg.) pi'cles, (Mold.) balcaz, (Mold. si Transilv ) pogan, (inv ) grozav, (fam ) sui. (O fiinta ~.) 3. adj deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, slut, slutit, stramb, strimbat, urltit, (reg.) stropsit, zgam boit, (Mold.) sontt. (O fata ~ din cauza . . .) 4. adj. inestetic. (Un aspect ~ ) 5. adj. inchis, innegurat, innorat, intunecat, intunecos, mo-horat, neguros, noros, piclos, plumbuit, plumburiu, posomorit, (inv.) ponegrit. (Un cer ~ de noiembrie.) 6 adj. mizerabil, pacatos, rau, ticalos. (Era o noapte~ de toamna.) adj. defavorabil, nefavorabil, nepotrivit, neprielnic, prost, rau, (inv. si pop.) nepriincis, (inv.) ne-priitr. (Intrecerea a avut loc pe o vreme ~.)

8. adj dezagreabil, dezgustator, displacut, dizgratios, gretos, greu, infect, imputit, neplacut, nesuferit, puturos, rau, respingator, scarbos, rau-mirositor, (livr.) fetid, miasmtic, pestilential, repugnant, repulsiv, (inv. si pop.) sefrnav, (inv ) scirbvnic, scarblnic (Un miros ~.)

9. adj. defavorabil, nefavorabil, neplacut, prost, rau. (A facut o ~ impresie.) 10. adj. blamabil, condamnabil, criticabil, neangaduit, nconorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, rusinos, vinovat, (livr.) reprehensbil, (inv.) ocrnic, ocaratr, rusinatr. (O fapta ~.) 11 s. plictiseala, (rar) anostela, (pop. si fam.) lehamite, (reg.) zale-zela, (inv. si fam.) plictis, sastisre, (inv.) plcsis, stenahore. (Simtea un ~ de moarte.)

urat s. v. AVERSIUNE DEZGUST. GREATA. INGRETOSARE. OROARE. REPULSIE. SCARBA. SILA

URATENIE s. 1. diformitate, hidosenie, po ceala, slutenie, uracine, (rar) slute, (pop.) haznie, (inv.) grozavie. (~ unui om.) (concr.) hidosenie, monstru, monstruozitate, pocitanie, pocitura, schimonositura, slutenie, slutitura, uricine, (pop.) haznie. ptca, stropsitra, (reg.) znamnie, (Ban.) nahoda. (O ~ de om.)

URAT vb. a (se) deforma, a (se) desfigura, a (se) poci, a (se) schimonosi, a (se) sluti, a (se) strimba, (pop si fam.) a (se) scalambaia, a (se) scofalci, (pop.) a (se) hazi, (Mold. si Bucov.) a (se) sonti, (inv.) a (se) grozavi. (S a ~ de tot in urma accidentului.)

URATRE s. deformare, deformatie, desfigurare, pocire, schimonoseala, schimonosire, slutire, strambare. (~ a fetei unei persoane.) URATT adj. deformat, desfigurat, pocii, schimonosit, slut, slutit, stramb, strambat, urit, (reg.) stropsit, zgimbot, (Mold.) sontt. (O fata ~ de ura.)

URLA vb. 1. (Transilv.) a bauna. (Ciinii, lupii ~.) a striga, a tipa, a zbiera, (inv. si reg.) a toi, (inv.) a chema. (~ cil ii tinea gura.)

3. a racni, a striga, a tipa, a zbiera, (reg.) a tivii, (Transilv.) a puhai, (Transilv. si Maram.) a tipoti, (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.)

a racni, a striga, a tipa, a vocifera, a zbiera. (Ia nu mai ~, ca te aud!) 5. a racni, a se rasti, a striga, a tipa, a zbiera, (pop.) a se otari, a se stropsi, (inv. si reg.) a se rapst, (reg.) a se rabotoi, a se racamati, a se ragadui, a se rascocora, a se razboti, (prin Transilv.) a

se aspri, (Transilv. si Ban.) a se nascocori, (prin Olt. si Munt.) a se raboli, (inv.) a se marecuvanta, (fam.) a se burzului, a se ratoi, a se zborsi. (Ce ~ asa la mine?)

urla vb. v. TUNA

urla s v BRANHIE

urlatore s v CASCADA. CATARACTA. CADERE DE APA.

URLET s. 1. strigat, tipat, zbieret, (inv.) chemare, vreva. (inceteaza cu ~ee.') 2. racnet, strigat, tipat, zbieraftura, zbieret, (rar) strigare, strigatra, tipatra, (inv. si reg.) rac-nitra. (~ de durere; ce slnt ~ astea?)

urll s. v. BURLAN.

URLP s. (BOT.) (reg.) chirluca, cocosl, corlt, ghirt c.

urm s. v. MOJDREAN.

URMA vb. 1 (inv.) a slcdi. (L-au ~ cu totii.) 2. a insoti, a intovarasi. (Te~ oriunde vei pleca.) a se perinda, a se scurge, a se succeda, (inv. si pop.) a se petrece. (Masinile ~ unele dupa altele.) a continua, a relua. (Si-a ~ drumul.) 5 a fi; a trebui. (Cand va ~ sa plec 6. a se insira, a se insirui, a se perinda, a se rindui, a se succeda. (Zilele ~ unele dupa altele.) . a-i succeda. (I-a ~ in functie.) 8. a face, a studia. (~ medicina.)

9. a frecventa. (~ cursurile universitare.)

10. a insemna, a reiesi, a rezulta, (fig.) a se desprinde. (De aici nu ~ ca . . .) II a decurge, a proveni, a reiesi, a rezulta, (pop.) a purcede, a veni, (inv.) a curge. (O consecinta care ~ din alta.) 12. a asculta, a se conforma, a se supune. (~ ordinele cuiva.) 13. a respecta. (A ~ prescriptiile medicului.)

URMARE s. 1 continuare. (~, in numarul viitor.) succedare. (~ cuiva in functie.)

3. frecventare. (~ unei forme de tnvatamnt.)

consecinta, efect, repercusiune, rezultat, (inv.) urma, (fig.) rod. (O ~ pozitiva ce decurge de aici.)

URMAS s. 1. coborator, descendent, odrasla, progenitura, scoboritor, vita, vlastar, (pop. si fam.) prasla, (inv. si reg.) ramasita, (prin Transilv.) porodta, (inv ) marad c, rod, samnta, semintnie, semintie, urmator. (~ de domn.) (la pi.) descendenti (pi.), posteritate, (inv.) maradc. (Ce vor zice ~ nostri?) 3 (JUR.) mostenitor, succesor, (livr.) crede, (inv. si reg.) mosnen, mosten, (inv.) clironm, mosn, ocins, ocinat riu, urmator. (Averea a revenit unicului ~.) 4 succesor (~ la tron,) 5 continuator, succesor, (inv.) urmator. (~ lui la catedra.)

URMASA s (JUR.) mostenitoare, succesoare, (inv ) mosnca. urmitie s v MEZIN. PRASLEA URMA s intiparire, tipar, (fig ) amprenta. (Picioarele lasau ~ adinei in noroi.) 2. dara, (reg.) sarampi, (rar fig.) brazda. (O ~ de stn-ge.) 3. ramasita, relicva, vestigiu (~e ale trecutului.) 4 semn. (N-a lasat nici o ~ a trecerii sale pe aici.) 5. (MED.) cicatrice, semn, (rar) rana, stigmat, (inv. si reg ) belezna, (prin nord-estul Olt pupaza. (I a ramas o ~ de la

plaga.) 6 (fig.) umbra. (A'ici o ~ de tristele.) final, sfarsit. (De ce ai venit abia la ~ ?> urma s v CONSECINTA EFECT. REPERCUSIUNE. REZULTAT. URMARE.

URMAR vb. 1. a fugari, a haitui, (rar) a prigoni, (inv. si reg.) a pripi, (prin Transilv.) a pauga, a poteri. (L-a ~ pana ia Vaslui.) . a iscodi, a observa, a pandi, a spiona, (inv. si pop.) a priveghea, (pop.) a cerca, (inv. si reg.) a acera, a pazi. (Ii ~ din umbra.) 3. a observa, a supraveghea. (Ii~ toate micsarile.) 4. a chinui, a framanta, a obseda, a persecuta, a preocupa, a tortura, (fig ) a roade, a tiraniza. (Il ~ un gind.) 5. a privi, a vedea, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 6. a asculta, a audia. (~ cu atentie expunerea.) 7 a analiza, a cerceta, a examina, a investiga, a studia, (livr.) a considera, (inv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (inv. fig.) ascarma-na. (A ~ cauzele unui fenomen.) 8. a analiza, a cerceta, a examina, a masura, a observa, a scruta, a studia, (pop.) a iscodi, (inv. si reg.) a oglindi, (inv.) a cerca, a ispiti, (Il ~ cu atentie.) 9. a aspira, a dori, a jindui, a nazui, a pofti, a pretinde, a ravni, a tinde, a tinti, a visa, a viza, (rar) a starui, (inv. si reg.) a nasli, (reg.) a naduli, (prin Transilv. si Mold.) a barani, (inv.) a atinti, a bete, a jelui, a nadajdui. (Nu ~ sa fie un geniu.)

URMARREs. l fugarire, haituiala, haituire. (~ cuiva pentru a-l prinde.) supraveghere (Pus sub ~.)

URMART adj. chinuit, framantat, obsedat, persecutat, torturat. (~ de o idee.)

URMATOR adj. (inv.) venitr. (Ziua ~.) urmator s. v. COBORATOR. CONTINUATOR. DESCENDENT. MOSTENITOR. ODRASLA. PROGENITURA. SCOBORATOR. SUCCESOR. URMAS. VITA. VLASTAR. URNA C1NERRA s. cenusar. URN vb. a (se) clatina, a (se) clinti, a (se) deplasa, a (se) misca, a (se) muta, (inv. si pop.) a (se) sminti, (inv. si reg.) a (se) clati, (Mold. si Transilv.) a (se) visca. (N a piiit ~ piatra de la locul ei.)

URNRE s. clatinare, clintire, deplasare, miscare, mutare, (inv. si reg.) clatre. (~ din loc a unui bolovan.)

UROCORDT s. (ZOOL.) tunicicr. URODL s. (ZOOL.) caudat. (Salamandra este un ~.)

UROTROPNA s. (FARM.) hexametilente tramina.

URS s. (ZOOL.) urs alb (Ursus maritinms) = urs polar ; urs polar (Ursus maritimus) = urs alb.

urs s. v. BOT. BULZ. COCOLOS. MENGHINA ursa-mare s. v. CARULMARE. ursa-moa s v CARUL MIC. ursa s v DESTIN. FATALITATE. MENIRE NOROC PREDESTINARE. SOARTA URSITA. ZODIE.

ursela s. v. DESTIN. FATALITATE. MENIRE. NOROC. PREDESTINARE. SOARTA. URSITA. ZODIE.

URS vl>. 1. a da, a destina, a harazi, a hotari, a meni, a orindui, a predestina, a rindui, a sorti, (rar) a predetermina, a preursi, (pop.) a noroci, a scrie, a soroci, (inv.) a tocmi, (fig.) a rezerva. (Ce ne-a ~ soarta?) . a destina, a face, a harazi, a meni, a predestina, a sorti. (Stnt ~ sa fie ferici/i.) 3. a descinta, a face, a fermeca, a meni, a vraji, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconL a boscorodi, a riyrri, (prin Transilv.) a pohibi. (A i ~ cuiva cu ulcica.)

URSlTA s. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soarta, zodie, (rar) .predetermi-ntic, (inv. si pop.) strste, (pop.) data, facut, noroccla, norocire, ori'nda, parte, rinduila, scrisa, soroc, (inv. si reg.) sorocre, (reg.) ursa, ursela, (inv.) predestintie, preursre, preursta, triste, ursitoare, (grecism inv.) prooriz rns, ('ig.) stea. (Asa i a fost***.)

ursita s. v. URSITOARE.

URSITOARE s. (pop.) ursita. (Dupa credintele populare, ~ele sint trei zinc.)

ursitoare s. v. DESTIN. FATALITATE. MENIRE. NOROC. PREDESTINARE. SOARTA. URSITA. ZODIE.

URSOAICA s. (ZOOL.) (pop.) ursoie. (~ e femela ursului.)

ursoie s. v. CAMPADURA. CAMIN. COS. HORN. SCARA. URSOAICA.

URSUZ adj. 1 insociabil, morocanos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorit, taciturn, tacut, uracios, (livr.)hirst, (pop.) sanchu, (inv. si reg.) mors, sunducs, tacatr, (reg.) modor i, mutc, mutart, (Olt.) dugs, (Mold.) paclist, (prin Transilv.) tacat i, (Bucov. si Mold.) talmt, (fig. ) inchis. (Om ~.) 2. morocanos, posac, rautacios, (fig.) acru. (Vorbea cu ton ~.)

URSUZENIE s. morocaneala, posacie, poso-moreala, ursuzlac, (rar) posacela. (~ unui om prost dispus.)

URSUZLAC s. morocaneala, posacie, poso moreala, ursuzenie, (rar) posacela. (~ unui om prost dispus.)

ursuzlac s. v. GHINION. NENOROC. NESANSA.

ursinc s. v. CATIFEA. VELUR.

URTICANT adj. urzicator, usturator. (Plante

~J

URTICRIE s. (MED.) (pop.) blnda. (~ pe piele.)

uruic s. v. PIEDIN.

URZEALA s. 1 textura, tesatura. (O stofa cu ~ deasa.) (reg.) tera. (~ unei tesaturi.)

urzeala s. v. ALCATUIRE. COMPLOT. COMPOZITIE. CONJURATIE. CONSPIRATIE. ECONOMIE. INTRIGA. MASINATIE. ORGANIZARE. ORGANIZATIE. STRUCTURA. UNELTIRE.

urzi vb. v. AFLA. ALCATUI. COMPLOTA. CONCEPE. CONJURA. CONSPIRA. CONSTITUI. CREA. CTITORI. DESCOPERI. ELABORA. FACE. FUNDA GASI. GANDI.

IMAGINA. INSTITUI. INVENTA. INFIINTA. INTEMEIA. INTOCMI. NASCOCI. ORGANIZA. PLANUI. PLASMUI PROIECTA. REALIZA. SCORNI. TICLUI. UNELTI.

URZICA vb. a .(se) basica, (pop.) a (se) piersica, (Mold., Bucov. si Transilv.) a (se) cosi. (S a ~ pe mina.)

urzica vb v. IRONIZA. PERSIFLA. ZE-FLMISI.

URZICR s. (ORNIT.; Saxicota rubelra) maracinar.

urzlcr s. v. BASTARD. COPIL DIN FLORI. FLUTURE-ROSU.

urzlea-rtei s. v. MACRISUL CALULUI. STEVIE.

URZICAT adj. basicat, (livr.) vezict. (/'iele

URZCA s. (BOT.) urzica mica (Urtica urens) = (reg.) oiese, urzice, urzica craiasca, urzica iute; urzica moarta - a) (Lamium pur-pureum) sugel, (reg.) tiganca ; b) (Lamium album) sugel alb, (reg.) fata-mtei, urzica alba, urzica creata,

urzica alba s. v. SUGEL ALB. URZICA MOARTA.

urzica craiasca s. V. URZICA MICA.

urzica creata s. v. SUGEL ALB. URZICA MOARTA.

urzica Iute s. v. URZICA MICA.

urzica moarta s. v. PARACHERNITA.

urzica-neagra s. v. BUBERIC.

URZICATOR adj. urticant, usturator. (Plante ~.)

URZICE s. (BOT.) urzicuta.

urzice s. v. URZICA MICA.

urzici s. pi. v. MIREASA.

URZICUTA s. (BOT.) 1. urzieca. (VBr-bena) verbina, (frantuzism) vervna.

urzre s. v. INVENTARE. NASCOCIRE. PLASMUIRE. SCORNIRE. TICLUIRE.

URZITOR s. (TEXT.) (reg.) urzi. (Cu ~ se urzeste tortul.)

urzitor s. v. COMPLOTIST. CONSPIRATOR. CTITOR. FONDATOR. INTEMEIETOR.

urzi s. v. URZITOR.

USCA vb. 1. a se zbici, a se zvanta, (inv. si reg.) a se praji. (Rufele s-au ~.) 2. a deshidrata. (A ~ legume.) a (se) ingalbeni, a (se) ofili, a pali, a (se) trece, a (se) vesteji, (astazi rar) a tanji, (pop.) a (se) galbeni, (inv. si reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pahavi, (prin Mold.) a (se) probajeni, (prin Mold. si Transilv.) a (se) probozi, (Mold. si Bucov.) a (se) ugili. (O planta care s-a ~.)

usca vb. v. ATROFIA. CALICI. DEGENERA. RUINA. SARACI. SCAPATA. SECA.

USCARE s. 1 zbicire, zvantare. (~ rufelor.) deshidratare, uscat. (~ legumelor.) secare. (~ ptrlului.) . ingalbenire, ofilire, palirc, vestejire, (pop.) galbenre. (~ plantelor.)

uscat adj. v. ATROFIAT. DEGENERAT.

USCAT adj., s. adj. zbicit, zvantat. (Rufe ~.) 2. adj. (reg.) ujujt. (Vreascuri ~.) adj. deshidratat. (Legume, fructe ~.) 4. adj. (pop.) sec. (Are gura ~ de sete.) 5 adj. sec, secat, (inv. si reg.) sterp. (Albia ~ a unui i

rau.) 6, adj. arid, sec, (rar) secetos, (inv. si reg.) secatu, (inv.) secatv. (Un teren ~.) 7. adj. secetos, (livr.) aric, (inv.) sec. (Vreme calda si ~.) 8. adj. (rar) sec. (Un er ~.) 9. adj. sec. (Tuse ~.) 10. adj. galben, ingalbenit, ofilit, palit, trecut, vested, vestejit, (pop.) galbent, (reg.) pihavt, (Mold. si Bucov.) ugilit. (O planta, o floare ~.) 11. adj mort, vested. (Frunza ~.) 12. adj. costeliv, jigarit, pipernicit, pirpiriu, prapadit, prizarit, rapciugos, sfrijit, slab, slabanog, uscativ, (rar) uscaci s, (inv.) mt'rsav, rau, sec, secatu, secatv, (reg.) ogarjt, (Mold si Transilv.) pogarjt. (Vila ~.) 13. adj intarit, tare. (Pline ~.) 1 . adj. rece, tare, vechi. (Un coltuc ~ de pline.) 15. s pamant, (inv ) tarie. (Portiune de ~ in mijlocul marii; a cobortt din corabie pe ~.)

USCAT s. deshidratare, uscare. (~ legumelor.)

uscacis adj. v. COSTELIV. JIGARIT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRAPADIT. PRIZARIT. RAPCIUGOS. SFRIJIT. SLAB. SLABANOG. USCAT. USCATIV.

USCACIUNE s. 1. seceta, (inv. si pop.) seca cinc, (inv. si reg.) neploure, (inv.) secette, sete, setecine. (Era o ~ cumplita.) . ariditate. (~ solului.)

uscatore s. v. USCATORIE. USCATORE s. (pop.) uscatore. USCATURA s. 1 (mai ales la pi.) gatej, surcea, surcica, vreasc, (inv. si reg.) tars, (reg.) rncota, rscota, (prin Bucov.) clenci, (prin Transilv.) habadc, pgmete (pi.), (prin Munt ) rburi (pi.), (prin Bucov.) slnita, (prin Transilv.) sfargci, (Ban.) sba, (inv.) sormfnt. (Face focul cu niste ~.) (inv.) secatura. (Curata copacul de ~i.)

USCATE s. minciuna, minciunea, minciu-nica, scovarda, uscatica, (Transilv. si Ban.) pncova, (prin Ban. si sud vestui Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pi.). (A mlncat o ~.) USCTCA s minciuna, minciunea, minciu-nica, scovarda, uscatea, (Transilv. si Ban.) pncova, (prin Ban. si sud vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pi.). (A mlncat o ~.) USCATV adj. slab, slabanog, slabit, tras, (rar) slabanogt, (pop.) pierit, (reg.) mrcav, mrced, (inv.) misel, (fig.) supt. (O fata ~.) 2. costeliv, jigarit, pipernicit, pirpiriu, prapadit, prizarit, rapciugos, sfrijit, slab, slabanog, uscat, (rar) uscaci s, (inv. si reg.) mi'rsav, rau, sec. secatu, secat v, (reg.) ogarjt,(Mold. si Transilv.) pogarjt. (Vita ~.)

SN s. (reg.) slai. (~ la luntre.) sna s v BUZA. GURA. MARGINE. ustv s v INDICATIE. PRESCRIPTIE. REGULA.

USTENSLA s instrument, scula, unealta, (inv si reg.) sarsm, (reg ) sculeta, (Mold., Bucov. si Ban.) halat, (inv.) cine, dichis. (~ pentru dulgherie.)

USTURATOR adj 1 iute, intepator, picant, piperat, piscator. (Gust ~ al unei mlncari.) urticant, urzicator. (Plante ~.)

usturator adj. v. BATJOCORITOR. EPI-GRAMATIC. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. MARE. RIDICAT. SARCASTIC. SATIRIC. SCUMP. USTURATURA s. usturime. (~ urzicii.) USTURME s. 1 (MED.) arsura, (reg.) jig, jigaric. (Simte ~ gastrice.) usturatra. (~ urzicii.)

USTUROI s. (BOT.) 1 (Allium satioum) (Transilv.) ai. usturoi salbatic (Allium vi-neale) = pur, (reg ) samursla. usturoi s v HREAN.

usturoide lic s v. IARBA-USTUROASA.

USTUROTA s. (BOT.; Alliaria officinalis)

(reg.) aisr, vindecatoare, vindecta, voinicica,

frunza-voincului, iarba-de-bole, iarba-de-lin-

gore.

USC s. (reg.) suc, (prin Ban.) mustareta. ( ~ lane ovinelor.) usc s. v. SE BUM.

USR s. (IST.) portar. (~ era insarcinat cu paza curftt domnesti.) usr s. v. PORTAR.

SA s. 1. poarta, prag, (Dobr.) tocat. (A iesit in ~.) 2. intrare. (Ne asteptau cu totii la ~.)

usa s. v. CHINGA. PILOR. STINGHIE. USIER s. (inv.) aprod. (~ ol unei institu-Ui.) _f _

USTA s. usulita. usor adj. v. FLUENT. USOR adj., adv. 1. adj. subtire, (inv.) sprinten. (O haina ~ de vara.) 2. adj. comod, lejer. (Poarta un capod ~.) adj. rar, subtire, transparent, (inv.) usre. (O ceata ~.) 4. adj domol, lin, (inv.) usre, (fig.) blind, dulce, molatic. (O panta ~.) 5 adj. blind, calm, domol, lin, linistit, moderat, molcom, potolit. (Vant ~ ; ploaie ~.) 6. adj. mic, slab (O ~ furtuna de praf.) 7. adj. accesibil, elementar, simplu. (Cunostinte cit mai ~ pentru cei mici.) 8 adj. facil, nccomplicat, nedificil, simplu. (O problema ~ la matematica.) 9. adv comod, facil, lesne. (Rezolva ~ problema.) 18. adj. comod, facil, lesnicios. (Ocale de rezolvare~.) 11 adv. comod, indemana, lesne. (Ii e mai ~ sa spuna ca . . .) adj. comod, linistit, tihnit. (O viata ~.) adj. (MED.) benign, curabil, vindecabil. (Forma ~ a unei boli.) adj. mic, neimportant, neansemnat. (O greseala ~ de ortografie.) 15. adv. blind, lin, (inv. si pop.) molcoms. (Seara coboara ~.) 16. adv. putin. (Cu glasul ~ tremurat.)

USOR s. (CONSTR.) (inv. si reg.) stilp, (reg.) rost. (~ la o usa.) USULTA s. usita.

USURA vb. 1. a (se) despovara. (S-a ~ de greutatea din spinare.) a (se) diminua, a (se) micsora, a (se) reduce. (incarcatura corabiei s-a ~.) 3. a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) imblanzi, a (se) linisti, a (se) potoli, a (se) tempera, (inv. si pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (inv. si reg.) a (se) mangaia, (inv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) racori. (I- ~ durerea.) a facilita, a

favoriza, a inlesni. (A ~ producerea unui fenomen.)

USURARE s, 1, despovarare. (-->■ de o greutate. ) 2 diminuare, micsorare, reducere. (~ incarcaturii unei nave.) 3. alinare, calmare, domolire, linistire, potolire, temperare, (rar) poto lela, (inv.) potolit (~ durerilor.) 4. facilitare, favorizare, inlesnire. (~ nei intrevederi.) 5. (mai ales la pi.) facilitate, inlesnire. (S- bucurat de unele ~ de plata.) 6. (inv.) rasuflare. (Ce ~ a simtit cind . . .)

USURAT 'adj. linistit. (Snt mai ~ acum ctad mi-am incheiat treaba.)

USURATIC adj. flusturatic, fluturatic, frivol, neserios, vinturatic, zvnturat, zvnturatic, (livr.) futil, (pop.) spulbertic, (reg ) zarpaltic, zburtic, zburdalnic, (Mold.) sprintar, zbrehi, (inv.) vantur s. (Un barbat~.)

USURATATE s. frivolitate, neseriozitate, (Jivr.) futilitate. (~ unei persoane.)

usuratate s. v FACILITATE. INLESNIRE, SIMPLITATE. USURINTA.

it-turatr adj. v ALINA TOR. ATENUANT CALMANT. LINISTITOR.

usre adj. v DOMOL LIN. RAR. SUBTIRE TRANSPARENT. USOR.

USUREL adv. agale, alene, binisor, domol, incet, incctinel, incetisor, lin, linistit, (pop. si fam.) iavs, (pop.) catinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) catingn (Merge ~ )

usurme s. v FACILITATE. INLESNIRE SIMPLITATE. USURINTA

USURNTA s. 1. facilitate, inlesnire, simplitate, (rar) lesnicine, usuratate, usurme. (~ rezolvarii unei probleme.) 2. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibacie, ingeniozitate, iscusinta, istetie, istetime, indemanare, pricepere, stiinta, talent, (pop.) mestesug, mestesugre, (inv. si reg.) mesterie, (reg.) apucatura, price pute, (inv.) iscusre, marafet, practica. (Demonstra o mare ~ in mlnuirea . . .) 3. agerime, agilitate, iuteala, repeziciune, sprinteneala, suplete, vioiciune, (astazi rar) sprintene, (inv.) sprintinatte. (~ in miscari.) 4. avantaj, favoare, inlesnire, privilegiu, (pop. si fam.) hatar. (I a facut unele ~.) 5. superficialitate. (Judeca cu prea multa ~.) ut s. v. DO.

UTER s (ANAT.) mitra, (inv. si pop.) sin, (pop.) pantece, (inv. si reg.) matca, (reg.) plod, (inv.) matrice, zgu. (In ~ se dezvolta fatul.)

UTERN adj. (ANAT.) mitral. (Cavitatea ~.)

UTL adj. 1 folositor, necesar, trebuincios, (rar) trebuitor, (inv.) trbnic, (O munca ~.) 2. binevenit, folositor, salutar, (fig.) binecu-vintt. (O ploaie ~ ; o masura ~.) . eficace, eficient, folositor, operativ, practic, productiv, (rar) operant, (inv.) putinci s. (O metoda ~.) 4 bun, chibzuit, folositor, gindit, intelept, judicios, rational, rezonabil, socotit, (fig.) sanatos. (Iata un sfat ~.)

UTILA vb. a dota, a echipa, a inzestra, a prevedea, (inv.) a provedea. (A ~ o uzina cu cele necesare.)

UTILAJ s. instrumentar. (~ al unui laborator. )

UTILARE s. dotare, dotatie, echipare, inzestrare, prevedere. (~ unei uzine cu cele necesare.)

UTILITARST adj. practic, pragmatic. (O conceptie ~.)

UTILITATE s. folos, necesitate, trebuinta, (pop.) printa, (inv.) polza. (De mare ~.)

UTILIZA vb. 1. a aplica, a folosi, a intrebuinta, (rar) a practica. (A ~ o noua metoda.)

2 s (se) folosi, a intrebuinta, a (se) servi, a (se) sluji. (La ce se ~ acest dispozitiv?) a circula, a se folosi, a se intrebuinta, a se uzita, (inv.) a se politici. (Aceste cuvinte se ~ in mod curent.) 4. a (se) folosi, a intrebuinta, a recurge, a se servi, a se sluji, a uza, (inv. si pop.) a prinde, (reg.) a vestegalui. (Se teme sa ~ o disciplina prea severa.) 5, a (se) folosi, a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a umbla, a uza. (~ diverse tertipuri.) 6 a (se) folosi, a (se) intrebuinta, a (se) practica. (Un obicei care se ~ de multa vreme.) 7. a consuma, a folosi, a intrebuinta. (inv.) a metahirisi. (A ~ 2 m de sfoara pentru . . .)

UTILIZABIL adj. folosibil, intrebuintabi (Un procedeu ~.)

UTILIZARE s. 1. aplicare, aplicatie, folosire, intrebuintare. (~ unei noi metode.) 2, consum, consumare, consumatie, folosire, intrebuintare. (~ unei mari cantitati de cherestea pentru . . .)

3. folosinta, folosire, intrebuintare, uz, (inv.) uzaj. (Obiecte de stricta ~.) 4. folosire, intrebuintare, practicare. (~ unui obicei stravechi.)

UTOPIC adj. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, inchipuit, nereal, nerealizabil, utopist, (livr.) himeric. (Un proiect

UTOPE s. fantezie, himera, iluzie, inchipuire, (livr.) irealitate. (Proiectul lui e o ~.) UTOPST adj. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, ireal, irealizabil, inchipuit, nerea), nerealizabil, utopic, (livr.) himeric, (Vn proiect ~.)

uvrj s. v. LUCRARE. OPERA. SCRIERE. TEXT.

uvrier s. v. LUCRATOR. MUNCITOR. UVULA s. (ANAT.) lueta, omusor, (ng.> guster, imparats, limburs, mosor, ousr.

UZ s 1. folosinta, folosire, intrebuintare, utilizare, (inv.) uzaj (Obiecte de ~ strict.)' 2. circulatie. (Cuvinte iesite din ~.) . datina, fel, obicei, randuiala, traditie, uzanta, (inv. sr pop.) rind, (pop.) dia, lege, (inv. si reg.) pomana, (reg.) oranda, (Transilv.) sca, (prin Ban.) zac n, (inv.) pravila, prednie, sart, tocmeala, (turcism inv.) adt. (Asa-i ~ din ba-trtni.) , (JUR.) consuetudinc, cutuma, datina, obicei, traditie, uzanta. (Practica consacrata prin ~.) 5, obicei, regula, randuiala, tipic, uzanta, (inv.) sart. (Care e ~ in aceste-imprejurari ?)

UZA vb. I I a (se) degrada, a (sr) deteriora, a (se) invechi, a (se) strica, (Mold.) a (se> hrentui, (fam.) a (se) harbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi. (Mobila s-a ~.>

a (se).degrada, a (se) deteriora, a (se) ponosi, a (se) strica. (Hainele i s-au ~.) 3. a (se) gauri, a (se) rupe, a (se) sfasia, a (se) zdrentui, (pop. si fam.) a (se) flenduri. (Perdelele s-au ~ de tot.) a (se) roade, a (se) toci. (Covorul .s-a ~.) II.l. a folosi, a intrebuinta, a recurge, a se servi, a se sluji, a utiliza, (inv. si pop.) a prinde, (reg.) a vestegalui. (Se teme sa ~ de mijloace dure.) 2. a (se) folosi, a intrebuinta, a se servi, a se sluji, a umbla, a utiliza. (~ de .tertipuri.)

UZAJ s deteriorare, uzare, uzura. (Gradul de ~ al unui obiect.)

uzaj s. v. FOLOSINTA. FOLOSIRE INTREBUINTARE. UTILIZARE. UZ.

UZANTA s. 1. datina, fel, obicei, randuiala, traditie, uz, (inv. si pop.) rand, (pop.) data, .lege, (inv si reg.) pomana, (reg.) orfnda, (Tran-silv.) sca, (prin Ban.) zacn, (inv.) pravila, prednie, sart, tocmeala, (turcism inv ) adt. (Asa-i ~ din batrini.) . (JUR.) consuetu-■dine, cutuma, datina, obicei, traditie, uz. (Practica consacrata prin ~.) obicei, regula, randuiala, tipic, uz, (inv.) sart. (Care e ~ in aceste imprejurari?) 4 convenienta. (Trebuie sa se supuna ~ elor.)

UZARE s. degradare, deteriorare, invechire, stricare, (inv.) degradtie. (~ mobilei.) degradare, deteriorare, ponosire, stricare, (rar) ponosela. (~ hainelor.) deteriorare, uzaj, uzura. (Gradul de ~ al unui obiect.)

UZAT adj. 1. degradat, deteriorat, invechit, stricat, (Mold.) hrentut, (fam.) harbut, hodorogit, paradit, rablagit, (fam. rar) rablarit. (Un obiect ~ ) degradat, deteriorat, ponosit, ros, stricat, tocit (Rochie ~ ) folosit, purtat, vechi. (Vinrator de haine ~.) gau-

rit, rupt, sfasiat, zdrentaros, zdrentuit, (pop.) zdrents. (Un cersetor cu haine ~ ) 5 prapadit, (pop. si fam.) paradit (O camasa ~ ) 6. rupt, (inv.) spart (Incaltaminte ~.)

UZINJ s. (TEHN.) uzinare. (~ unui material prin aschiere.)

UZINRE s (TEHN.) uzinaj. (~ unui material prin aschiere.)

UZNA s fabrica, (reg.) masina, (germanism, in Ban.) vere, (inv.) cherhana. (~ de produse feroase.)

UZITA vb. a circula, a se folosi, a se intre buinta, a se utiliza, (inv.) a se politici. (Aceste cuvinte se~ in mod curent.)

UZITAT adj. folosit, intrebuintat. (Care este formula ~ ?)

UZUAL adj cunoscut, frecvent, obisnuit, raspandit. (Un obicei ~.) 2 curent, frecvent, obisnuit. (Expresie ~ ) clasic, curent, frecvent, obisnuit, traditional, (Un procedeu tehnic ~ )

UZUCAPIUNE s (JUR.) prescriptie achi zitiva.

uzurr adj. v CAMATARESC.

uzurr s. v CAMATAR

UZURA s 1 deteriorare, uzaj, uzare (Gradul de ~ al unui obiect.) 2. folosire, intrebuintare, purtare, purtat. (De atlta ~, pantalonii erau rupfi.)

uzura s v. CAMATA. CAMATARIE. DO-BANDA. PROCENT

UZURPA vb. 1. (inv. si reg.) a sapa, (inv ) a rapsti. (I a ~ tronul.) 2 a incalca, (inv. fig.) a impresura. (A ~ drepturile cuiva.)

UZURPARE s (inv.) rapstre, uzurpatine. (~ dreptului cuiva.) uzurpatine s v UZURPARE