ION CREANGA POVESTEA LUI HARAP-ALB

ION CREANGA POVESTEA LUI HARAP-ALB

Context literar. Basmul Povestea lui Harap-Alb a aparut in "Convorbiri literare' la 1 august 1877. Basmele lui Creanga (Soacra cu trei nurori, Danila Prepeleac, Povestea lui Stan Patitul, Fata babei si fata mosneagului etc.) au fost publicate intre 1875 si 1878. Ion Creanga se alatura astfel unor scriitori straini ca: Hans Christian Andersen, Charles Perrault sau Fratii Grimm, iar in literatura romana el poate fi comparat cu Mihai Eminescu, loan Slavici, Ion Luca Caragiale s.a.

Specificul speciei. Lumea evocata este cea taraneasca, pe care se grefeaza insa intamplari cu caracter aventuros si fabulos. in plus, textul este si un bildungsroman deoarece intamplarile narate prezinta formarea unui tanar in contact cu greutatile vietii.

Titlul basmului indica dubla personalitate a eroului. Pe de o parte, eroul are o identitate reala (fiu de imparat), pe de alta parte, aparent, el este sluga spanului. Contrastul dintre harap ("om cu pielea si parul de culoare neagra') si alb sugereaza o falsa identitate a protagonistului.

Tema este cea tipica basmelor, si anume lupta dintre bine si rau.

Rezumat

Verde-imparat, care avea numai fete, ii cere fratelui sau. Craiul, sa-i trimita pe cel mai viteaz dintre cei trei fii ai sai, ca sa-l urmeze la tron. Craiul isi pune feciorii la incercare, dar numai mezinul reuseste sa treaca proba. Povatuit de Sfanta Duminica, pe care o miluise cu un ban. mezinul isi alege " calul, armele si hainele' pe care le avusese tatal sau cand fusese mire. Plecat in calatorie, desi craiul il sfatuise sa se fereasca "de omul ros, iara mai ales de cel span', el este pacalit si ajunge sluga: Spanul il pune sa jure pe palos ca nu va spune nimanui cine este si il numeste Harap-Alb.

Ajunsi la curtea lui Verde-imparat, Spanul se da drept nepotul sau, iar pentru a scapa de Harap-Alb il pune la incercari primejdioase. El este trimis sa aduca "salati din gradina ursului', pielea cerbului "cu pietre scumpe' si pe fata imparatului Ros, ca Spanul sa se insoare cu ea. Ajutat de Sfanta Duminica, de calul sau, de zana furnicilor si de zana albinelor, dar mai ales de cei cinci tovarasi fabulosi - Ochila, Setila, Gerila. Flamanzila si Pasari-Lati-Lungila - Harap-Alb reuseste sa indeplineasca toate poruncile. Fata imparatului Ros este adusa la curtea lui Verde-imparat si ea le spune celor prezenti cine este de fapt Harap-Alb. Dat in vileag, Spanul ii reteaza capul lui Harap-Alb. dar fata il salveaza ("pune capul lui Harap-Alb la loc, il inconjura de trei ori cu cele trei smicele de mar dulce' si il stropeste cu apa vie).

Calul eroului zboara cu Spanul ,, in inaltul cerului' si de acolo ii da drumul si pana jos el se face praf si pulbere. imparatul-Verde il casatoreste pe Harap-Alb cu fata imparatului Ros, iar la nunta lor sunt chemati cei care l-au ajutat pe erou, dar si " Crai, craiese si imparati/ oameni in sama bagati '.

Structura - compozitie. Povestea lui Harap-Alb este un mic roman de aventuri. Actiunea evolueaza prin sabloane, care sunt situatii fixe, repetabile in orice basm. in acest text, cateva sabloane sunt: superioritatea mezinului, motivul calatoriei, supunerea prin viclesug, incercarea curajului in trei imprejurari diferite, motivul animalelor recunoscatoare si al prietenilor devotati, izbanda, demascarea personajului rau, motivul apei vii si al apei moarte, casatoria eroului etc.

Toate aceste motive arata ca, in principal, Ion Creanga valorifica elemente din folclorul romanesc. Trecerea de la planul real la cel fantastic se face firesc, fara nici o distinctie, potrivit conceptiei populare. Lumea fabuloasa este localizata geografic si istoric, astfel incat eroii acestui basm se comporta ca niste tarani si vorbesc moldoveneste.

Perspectiva narativa (autor, narator, personaj). Naratiunea este la persoana a IlI-a, ca in orice creatie obiectiva. La sfarsit, autorul isi dezvaluie identitatea de narator ("povestariu') printre invitatii la

nunta: ,,Si-un pacat de povestariu/ Fara bani in buzunarm. '.

Cititorul este invitat sa participe la aceasta nunta nesfarsita care "mai tine inca. Cine se duce acolo bea si mananca'.

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Harap-Alb se aseamana cu Fat-Frumos din basmele populare. El demonstreaza calitati deosebite, cu valoare simbolica. Fiind milos cu Sfanta Duminica, imbracata in cersetoare, fiu! Craiului afla destinul ce-i fusese harazit: ,, mare norocirg te asteapta. Putin mai este si ai sa ajungi imparat, cum n-a mai stat altul pe fata pamantului, asa de iubit, de slavit si de puternic'. Drumul eroului spre imparatia lui Verde-imparat devine astfel un drum spre implinirea destinului. Curajos, loial, generos, rabdator, perseverent, tolerant, recunoscator, trecand prin greutati. Harap-Alb este eroul care se initiaza. Numai cand ajunge la maturitate, el isi poate intemeia o familie si poate conduce o imparatie.

Tovarasii lui Harap-Alb, creatii fantastice, sunt redusi la cate o singura trasatura fizica sau morala. Gerila este "o dihanie de om, care se parpalea pe langa un foc'; Flamanzila - "o namila de om ', care "manca brazdele de pe urma a douazeci si patru de pluguri'; Setila -"o aratare de om ', care "bause apa de la douazeci si patrii de iazuri si o garla'; Ochila e "un bot-chilimbol, botit in frunte cu un ochi'. Prezenta lor, alaturi de eroul principal, este o dovada a bunatatii omului simplu care-si gaseste pretutindeni sprijin.

Particularitati stilistice. Ion Creanga povesteste intr-un mod inimitabil. Limbajul lui se caracterizeaza prin: oralitatea stilului, vocabular specific cu aspect fonetic moldovenesc, exprimare locutionala. limbaj afectiv, lipsa metaforelor, individualizarea actiunilor prin amanunte, nuantarea miscarilor si a gesturilor etc.

Dramatizarea actiunii prin dialog, frecventa vorbelor, eruditia paremiologica, nota comica si localizarea fantasticului sunt, de asemenea, alte deosebiri dintre povestea lui Creanga si o poveste populara.

Receptare critica

"Amestecul de realism si de fabulos este mai batator la ochi si mai neasteptat in Povestea lui Harap-Alb, in care ar trebui sa predomine miraculosul si irealitatea. imparatul nu are nici o eticheta in vorbire.' (George Calinescu, Ion Creanga - Viata si opera)

"Fata de eposul popular, Creanga face cale intoarsa de la abstractie simbolica la realitate omeneasca.'

(M. Apostolescu, Ion Creanga intre marii povestitori ai lumii)

Fragment semnificativ comentat

"- Asa gandesc si eu, zise Flamanzila. S-a pus el imparatul Ros boii in card cu dracul, dar are sa-i scoata fara coarne.

Ba mi se pare c-a da el si teleaga si plug si otic si tot, numai sa scape de noi. zise Ochi/a.

Ia ascultati, mai. zise Gerila. Vorba lunga - saracia omului. Mai bine haidem la culcare, ca ne asteapta omul imparatului cu masa intinsa, facliile aprinse si cu bratele deschise. Hai! Ascutiti-va dintii si porniti dupa mine.

Principala caracteristica a acestui fragment este oralitatea, care rezulta din:

dialog;

proverbe si zicatori ("S-a pus boii in card cu dracul', "vorba lunga - saracia omului');

interjectii, exclamatii ("ia', "mai', "hai!');

si narativ ("si plug si otic si tot');

forme populare de viitor ("are sa-i scoata', "a da el'). (G.A.)