Creativitatea- laturǎ transformativ -constructivǎ a personalitǎtii

Creativitatea- laturǎ transformativ constructivǎ a personalitǎtii

REZUMAT

Marcu Eugenia, Dumitru Maria, Scoala cu clasele I-VIII Nr.2 Borcea

Ceea ce ne-a motivat in elaborarea lucrǎrii de fatǎ, a fost ideea conform cǎreia, invǎtarea nu este un simplu proces de inmagazinare de cunostinte , ci mai degrabǎ o activitate ce implicǎ un efort cognitiv, volitiv, creativ, emotional, centrat pe elev.

Invǎtarea creativǎ, fiind un complex aptitudinal , se distribuie in mod diferentiat, de la copil la copil, de la o grupǎ de varstǎ la alta, pe o gama largǎ de variabile.

Avem convingerea cǎ nu existǎ copil dezvoltat normal, intelectual sǎ nu fie inzestrat cu capacitǎti creatoare intr- o mǎsurǎ mai mare sau mai micǎ.

Lucrarea se structureazǎ in patru capitole :

1. Capitolul I - Profilul elevului creativ ;
2. Capitolu al II- lea - Metode si tehnici pentru educarea creativitǎtii ;
3. Capitolul al III- lea - Factorii care blocheazǎ creativitatea elevilor in scoalǎ ;
4. Capitolul al IV- lea - Concluzii .

Capitolul I - Profilul elevului creativ - cuprinde trǎsǎturile elevului cu capacitate creativǎ. Profilul elevului creativ si dinamic se referǎ la acele trǎsǎturi care dovedesc capacitatea de a se detasa de informatii, de a se misca liber in sfera cunostintelor, manifestand initiativǎ si spirit independent. Elevii creativi au un nivel de aspiratii, au interese variate, manifestǎ o vie si permanentǎ curiozitate, iesind din sablon, punand in discutie probleme interesante. Elevul cu potential creativ inalt are incredere in fortele proprii si este capabil de o corectǎ autoevaluare. In relatiile cu cei din jur manifestǎ comportamente controlate, vrand sǎ ofere o bunǎ imagine atat in fata profesorilor cat si in fata colegilor.

Caracteristica unei asemenea personalitǎti trebuie sǎ fie operativitatea creativǎ a echipamentului sau intelectual prin cresterea capacitǎtilor aptitudinale cum ar fi:

flexibilitatea cu formele ei: flexibilitatea spontanǎ si adaptativǎ;

fluiditatea- cu formele ei de fluentǎ a vorbirii, a ideilor,a asociatiilor si a expresivitǎtii;

originalitatea ;

elaborarea;

sensibilitatea fatǎ de probleme;

redefinirea;

gandirea simbolicǎ, divergent- probabilisticǎ, prospectiv- predictivǎ si productivǎ;

previziune imagisticǎ;

imaginatie efervescentǎ, combinatoricǎ si analogicǎ;

memorie cu asociativitate fluidǎ.

Capitolul al II-lea    - Metode si tehnici pentru educarea creativitǎtii - cuprinde o varietate de metode pe care le-am folosit in activitatea didacticǎ in sens. Abordand in invǎtare un ansamblu de metode, mijloace si tehnici care imprimǎ scolarului mic o atitudine si un stil de gandire creator, am creat premisele pentru dezvoltarea viitoare a nivelurilor superioare ale creativitǎtii.

Pentru a stimula valentele creative ale personalitǎtii elevilor am folosit metode si tehnici creative. Am selectat, pentru a vǎ prezenta cateva dintre acestea.

Sinectica este o metodǎ de antrenament in grup in vederea rezolvǎrii creatoare a unei sarcini. Pune accent pe folosirea metaforelor si a similitudinilor, urmǎrind folosirea constientǎ a unor mecanisme psihice preconcepute prezente in activitatea creativǎ.

O altǎ metodǎ folositǎ cu succes la clasǎ a fost brainstorming-ul. Brainstorming-ul sau "evaluarea amanata" ori " furtuna de creiere" este o metodǎ interactivǎ de dezvoltare de idei noi ce rezultǎ din discutiile purtate intre mai multi participanti in cadrul cǎreia fiecare vine cu o multime de sugestii. Rezultatul acestor discutii se soldeazǎ cu alegerea celei mai bune solutii de rezolvare a situatiei dezbǎtute.

Explozia stelarǎ este o metodǎ nouǎ de dezvoltare a creativitǎtii.

Incepe din centrul conceptului si se imprǎstie in afarǎ, cu intrebǎri, la fel ca o explozie stelarǎ.

Tehnica 6 / 3 / 5 - se numeste 6 / 3 / 5 pentru cǎ existǎ :

6 membri in grupul de lucru, care noteazǎ pe o foaie de hartie cate

-3 solutii fiecare , la o problemǎ datǎ timp de

-5 minute

O contributie deosebitǎ la dezvoltarea creativitǎtii elevilor a avut-o jocul didactic: Palindromul, jocul "Rime", jocul "Mesajul", exercitii de anagramare, exercitiile de fluenta a asociatiilor .

Capitolul al III- lea Factorii care blocheazǎ creativitatea elevilor in scoalǎ

O cale de stimulare si antrenare a creativitǎtii elevilor o constituie inainte de toate identificarea blocajelor, a barierelor, a factorilor inhibatori ai acesteia

Literatura de specialitate oferǎ o serie de clasificǎri a acestor factori numindu-i fie blocaje, fie bariere :

1. blocaje de tip emotional ;
2. blocaje de ordin cultural;
3. blocaje de ordin perceptiv.

Mediul scolar detine recordul in privinta unor practici contraindicate pentru dezvoltarea creativitǎtii elevului in invǎtare.

Capitolul al IV- lea - Concluzii

Invǎtǎtorul este cel care trebuie sǎ gǎseascǎ cele mai eficiente modalitǎti prin care sǎ stimuleze potentialul creativ al fiecǎrui elev in parte. Activitǎtile propuse elevilor in scopul sporirii gradului de implicare creativǎ in scoalǎ trebuie sǎ atribuie:

stimularea gandirii productive, a gandirii critice, a gandirii divergente si laterale;

libertatea de exprimare a cunostintelor, a gandurilor, a faptelor;

utilizarea talentelor si a capacitǎtilor specifice fiecǎrui individ in parte;

incitarea interesului cǎtre nou;

exersarea capacitǎtilor de cercetare, de cǎutare de idei, de informatii;

educarea capacitǎtii de a privi altfel lucrurile, de a-si pune intrebǎri neobisnuite despre lucruri obisnuite.

In ceea ce ne priveste considerǎm cǎ nu existǎ operǎ mareatǎ, dacǎ nu existǎ spirit care sǎ ardǎ pe altarul creatiei , iar noi dascǎlii suntem artistii creatori.

BIBLIOGRAFIE

1. Crenguta Lǎcrǎmioara Oprea - "Strategii didactice interactive" , Editura Didacticǎ si Pedagogicǎ, Bucuresti 2007 ;
2. Maria Elena Drutǎ- "Cunoasterea elevului" , Editura Aramis, Bucuresti 2004;
3. Nicolae Constantin Matei- "Educarea capacitǎtilor creatoare in procesul de invǎtǎmant", Editura Didacticǎ si Pedagogicǎ,Bucuresti 2005;