EXPERIMENTUL IN PSIHOLOGIE

Proiect de examen

EXPERIMENTUL IN PSIHOLOGIE

Definitie si concepte de baza

I. Fundamentele experimentului

Experimentul ocupa un loc aparte in psihologie.

In 1971 A. Rosca precizeaza: "Experimentul nu este unica metoda de cercetare in psihologie, dar este fara indoiala metoda cea mai importanta, mai fecunda."

Aceasta metoda a permis desprinderea psihologiei de filosofie in a doua jumatate a secolului trecut si construirea sa ca stiinta autonoma.

Psihologia experimentala este o ramura a psihologiei care se defineste prin utilizarea preponderenta a metodei experimentale.

Psihologia experimentala in viziunea N. Lungu (2000) este ansamblul principiilor, normelor si regulilor care stau la baza organizarii si desfasurarii experimentului in psihologie cu scopul obtinerii de date verificate asupra realitatii psihice.

A Experienta si experiment, comentarii.

Diferente intre o traire interioara (speculativ filosofica) si un demers stiintific (empiric) de cautare a adevarului, a cauzelor prin fapte (1 punct).

Experienta (speculativ - filosofica) = traire interioara

Ce simt, ce percepe, ce gandeste subiectul in raporturile sale cu lumea care il inconjoara si cu el insusi.

experienta traita

ansamblul experientelor sale trecute

intelepciunea acumulata de o fiinta in cursul existentei sale

ansamblul informatiilor pe care le primeste organismul prin simturile sale din universul care il inconjoara

Experiment (empiric) = demers stiintific = masurat

Adica care se bazeaza pe faptele culese de observatie.

A face un experiment consta in a se plasa un fenomen care se doreste a fi studiat sub un control riguros.

Orice experiment, fie in psihologie sau in orice alta stiinta presupune:

o problema de plecare (ipoteza)

definirea variabilelor dependente si independente

punerea in actiune a procedeelor, instrumentelor sau tehnicilor adecvate

controlul variabilelor

inregistrarea datelor, metodelor de cercetare si a rezultatelor

Experimentul este demersul stiintific empiric de cautare a adevarului, a posibilelor cauze prin fapte.

Comentati cum s-a ajuns la experimentul stiintific.

Laboratorul

spatiu al gandirii stiintifice s-a nascut din dorinta omului de a cunoaste, din ceea ce numim curiozitate.

S-a nascut din dorinta de a transforma natura si realitatea conform nevoilor si aspiratiilor sale. Oare?

Dar dorinta de cunoastere vine pentru a atenua o teama, o angoasa.

Omul a realizat ca exista in sfera lui forte pe care nu le cunoaste si nu le intelege, pe care nu le poate controla. In psihologia experimentala totul e bazat pe fapte si nu pe introspectie.

Introspectie = metoda de auto-observatie

Behaviorismul descalifica introspectia afirmand ca acordul dintre mai multi observatori este singura proba de validare a unei observatii.

Totusi, introspectia este folosita si astazi in psihologia clinica, atunci cand i se cere subiectului sa raporteze, in timpul convorbirilor sau in chestionar senzatiile, sentimentele sau convingerile sale.

Exista doua tipuri de cercetari:

1. de interpretare
2. empirice

1. Cercetare de interpretare = traire interioara (ce simte, ce gandeste subiectul in raporturile sale cu el insusi sau cu lumea care il inconjoara);
2. Cercetare empirica = demers stiintific care se bazeaza pe faptele culese de observatii.

Definiti trairea interioara (experienta).

Prin traire interioara se intelege experienta traita. Ceea ce traim, ce numim traire interioara poate fi supusa doar interpretarii si nu masurarii.

Definiti demersul stiintific empiric (experimentul).

Prin demers stiintific empiric, intelegem ceva ce poate fi masurat. Se bazeaza pe faptele culese de observatie.

Comportamentul insa, poate fi cercetat empiric (poate fi masurat).

B Notiunea de legatura cauzala

Este o notiune teoretica si mai putin logica.

Aparitia unuia dintre fenomene conditioneaza aparitia celuilalt (1 punct).

Prin experiment intelegem experienta ca demers stiintific (pentru a se face distinctie intre experiment si experienta). Experimentul in psihologie consta in a descrie, intelege, emite previziuni si explica "cum" si "de ce"; oamenii gandesc si se comporta intr-un anumit fel, in conditii asemanatoare sau diferite.

"Cum" = demersul descriptiv

"De ce" = demersul explicativ

Notiunea de legatura cauzala ne permite sa intelegem de ce experimentul este un instrument adecvat pentru verificarea ipotezelor.

Ea nu este o notiune logica propriu-zisa ci una teoretica.

Pentru a putea vorbi despre existenta unei legaturi cauzale intre fenomene, trebuiesc satisfacute trei conditii:

1. Aparitia unuia dintre fenomene conditioneaza aparitia celuilalt.

Adica aparitia fenomenului A conditioneaza aparitia lui Y.

Aceasta poate corespunde mai multor situatii.

A poate antrena Y (A => Y)

Y poate antrena A (Y => A)

A poate antrena Y care la randul sau poate actiona asupra lui A (A <=> Y)

Pot fi determinate de un al treilea fenomen, Z, fara sa existe o relatie intre A si Y.

A

Z

Y

2. Ordine temporara: aparitia "cauzei" precede aparitia "efectului".

Cauza apare inaintea efectului. Fenomenul considerat drept cauza (A), trebuie sa preceada aparitia fenomenului considerat efect (B).

Pentru a putea stabili aceasta succesiune in aparitie si pentru a-i observa constanta, fenomenele A si B trebuie sa fie precis delimitate in timp.

Aceste doua conditii constituie minimul necesar pentru a defini o legatura cauzala.

3. Fenomenul considerat drept "cauza" il provoaca pe cel considerat "efect".

Exemplu:

	provoaca

(efect)

(cauza)

A B

(A) provoaca, sa genereze, sa determine

Satisfacerea acestei cerinte este foarte dificila. Necesita introducerea altor postulate ca cel al izolarii fenomenului (A), considerat cauza dar si al fenomenului (B) , considerat drept efect.

Numai daca sunt bine izolate (neamestecate cu altele), aceste fenomene pot face obiectul unor manipulari sistematice.

II. Metodologie experimentala

1. Definitia lui Leon Festinger

Experimentul consta in observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situatie data, in care actiunea altor factori prezenti este redusa l amaximum.

Metoda experimentala caracterizeaza marile abordari stiintifice bazate pe investigatie, cercetare si masurare.

Datele culese (sau efectele obtinute) sunt strict dependente de metodele aplicate.

Metodologie = behaviorism = o conceptie a psihologiei ca stiinta a comportamentului observabil (termenul a aparut in 1913 intr-un articol scris de J.B. Watson, considerat actul de nastere al behaviorismului).

In psihologia experimentala totul este bazat pe fapte si nu pe introspectie. Numai observatia si acordul dintre mai multi observatori garanteaza obiectivitatea. Aceasta observatie apeleaza la metoda experimentala care permite stabilirea unor legi stiintifice intre fenomene observabile.

Behaviorismul isi propune sa faca din psihologie studiul legilor care guverneaza doua categorii de fenomene: stimulii si reactiile.

Astfel, comportamentul fiecarui organism variaza in functie de modificarile mediului sau inconjurator.

Experimentul consta in observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor dependente, intr-o situatie data, in care actiunea altor factori prezenti este redusa la maximum.

Variabila independenta

Este un S (stimul) experimental ale carui efecte dorim sa le observam.

corespunde unei "cauze"

aleasa de cercetator si mentionata in ipoteza

modalitati: stari (prezenta sau absenta stimulului)

variabile provocate (cercetatorul le poate provoca dupa necesitati)

variabile invocate (cercetatorul nu poate decat sa le aleaga, ca de exemplu: sex, varsta, nationalitate)

Variabila dependenta

Este o reactie observata ca urmare aintroducerii unui S (stimul).

este mentionata in ipoteza in calitate de efect asteptat

variatiile sale de la o observatie la alta fac obiectul unor inregistrari, al unor masurari si apoi ale unor analize statistice.

2. Concepte de baza

Control - prin controlul unui experiment se intelege asigurarea conditiilor de repetabilitate a rezultatelor. Experimentul de laborator ofera un bun control al variabilelor, iar experimentul natural este exemplul opus.

Diferenta dintre experimentul de laborator si experimentul natural este:

Experimentul de laborator este mai bun deoarece cercetatorul are sub control variabilele. El poate reduce si controla variabile care in mediul natural este imposibil.

In experimentul natural nu ai cum sa manipulezi variabilele.

Variabilele dependente iau valori diferite in urma influentei asupra lor, a variabilelor independente. Cele doua categorii sunt diferite doar la nivel experimental iar in alte conditii pot avea alte influente.

Variabilele independente sunt de regula factorii introdusi in experiment (cu intentie si un plan ipotetic) de cercetator sau de alte instante (natura, societate) ai caror parametri valoare, intensitate, durata, frecventa, pot fi modificati in timp. (2 puncte)

III. Etapele cercetarii experimentale

(2 puncte prezentarea etapelor, 3 puncte comentariu mai amplu)

1. Alegerea temei

a. Parcurgerea literaturii de specialitate

- daca ingustam sau largim experimentul (aria de cercetare)

- sa nu se mai fi facut experimentul inainte

b. Care sunt conceptele (ex.: intrarea in UE)

2. Obiectul si scopul cercetarii

- scopul cercetarii este verificarea ipotezei

3. Formularea ipotezelor si specificarea variabilelor (independenta si dependenta)

4. Alegerea subiectilor

- esantionarea subiectilor

- formarea loturilor experimentale

- studiul "pilot" = derularea la nivel mental a experimentului atat de catre cercetator cat si de catre membrii echipei cu care acesta lucreaza pentru a le fi foarte clar etapele acestuia (ex.: SHERIFS)

5. Design experimental

- conditii

- aparatura (chestionar)

- etapele, fazele

- masurarea (controlul) variabilelor

- desfasurarea experimentului

- observatia

- strangerea de date

- analiza si prelucrarea datelor

6. Culegerea, prelucrarea, analiza, interpretarea statistica si interpretarea psihologica a experimentului

7. In urma interpretarii, extragem concluziile experimentale care sunt rodul cercetarii noastre

IV. Comentati paradigma experimentala Lexus si Maslinul

Lexus si Maslinul este un studiu pilot care are la baza chestionarul lui Paul Nutt care masoara toleranta de ambiguitate.

1. Alegerea temei inexperimentul Lexus si Maslinul este integrarea in UE, problema globalizarii, disonanta cognitiva

Disonanta cognitiva

este o stare de incordare, conflictuala, o stare de tensiune penibila

datorata unor idei, concepte contradictorii

Este o relatie semnificativa de nepotrivire sau neamortizare a doua structuri psihice (nu numai cognitive, ci si afeective, atitudinale) apartinand aceleiasi persoane sau mai multora (Festinger)

2. Obiectul si scopul de cercetare

Rolul experimentului este de a reduce disonanta (tensiunea psihica) intre achizitiile traditionale ale subiectilor si noua configuratie (intelegerea sau globalizarea) care presupune un set de valori universal valabile.

Stat linistit, traditional = Maslinul

Globalizare si integrare = Lexus

3. Formularea ipotezei si specificarea variabilelor

Experimentul Lexus si Maslinul este o schema logica care da nastere la modificarea comportamentala.

Variabila independenta = manipulare prin elementul structural

Variabila dependenta = cauza = flexibilizare si deflexibilizare

(flexibilizare = Maslin, deflexibilizare = Lexus)

Flexibilizarea la Maslin este mica/ deflexibilizarea la Lexus este mare.

Lexus - oamenii sunt toleranti si flexibili

Maslin - oamenii nu sunt toleranti si nici flexibili

4. Alegerea subiectelor

Este evenimentul structural.

1. Se prezinta speta (integrarea in UE)
2. Cadranul (valoarea istorica/ Maslinul si valoarea politica/ Lexus)
3. Aceste valori trec din una in alta adica o reevaluare a flexibilizarii si deflexibilizarii

5. Descrierea experimentului

Se aleg doua loturi in baza chestionarului lui Paul Nutt (unii Lexus, unii Maslinul). Incercam sa deflexibilizam Lexusul si sa flexibilizam Maslinii, adica sa le modificam comportamentul.

6. + 7. In urma experimentului tragem concluziile care sunt rodul cercetarii noastre.

Ca o concluzie a acestui experiment s-a constatat o modificare comportamentala atat la nivelul Lexusului cat si la nivelul Maslinului.

Pe scurt compararea paradigmei Lexus si Maslinul

Lexus si Maslinul este un studiu pilot care are la baza chestionarul lui Paul Nutt care masoara toleranta de ambiguitate.

Tema experimentului este problema globalizarii, a interactiunii dintre nou si vechi.

Lexus si Maslinul = internet si maslinii nodurosi de pe malurile Iordanului.

Rolul experimentului este acela de a reduce tensiunea dintre achizitiile traditionale si noua configuratie impusa de globalizare.

Globalizare = presupune un set de valori universal valabil