Iluziile

Iluziile

Iluzia este o perceptie cu stimul real si specific, denaturata si/sau deformata.

Aceasta deformare priveste mai mult calitatile senzoriale decat identificarea sau sensul elementelor percepute.

Perceptia este completata imaginativ; cu cat denaturarea este mai globala, semnificatia patologica creste

Iluziile apar frecvent la subiectii normali, care recunosc si corecteaza usor sensul deformarii perceptive.

Spre deosebire de acestea, in iluziile patologice, subiectul nu incearca sa corecteze perceptia deformata, considerand-o veridica, fiind adesea insotite de interpretare deliranta, de superficializarea atentiei, memoriei si/sau a proceselor asociative

Iluziile au fost clasificate in: iluzii fiziologice si iluzii patologice.

Iluzii fiziologice - se produc prin modificarea conditiilor perceptive (obiective), a mediului perceptiv sau a conditiilor interne (subiective).

Iluzii prin modificarea mediului perceptual-stimulare monotona, prelungita, deprivare senzoriala.

Iluzii fiziologice - se produc prin modificarea conditiilor perceptive (obiective), a mediului perceptiv sau a conditiilor interne (subiective).

Iluzii prin modificarea conditiilor interne (subiective):

prin tulburari de atentie (false identificari);

din stari afective (frica, anxietate, euforie);

modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii hipnapompice si hipnogogice;

stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj

Clasificarea iluziilor patologice dupa modalitatile senzoriale

Exteroceptive - vizuale

- auditive

- gustative

- olfactive

- haptice sau tactile

Proprioceptive

Interoceptive

ILUZII PATOLOGICE VIZUALE

Cele mai frecvente

Metamorfopsii - impresia deformata obiectelor si spatiului perceput

- macropsii

- micropsii

- dismegalopsii

- porropsii

- Pareidoliile - sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate si vivacitate a fenomenului iluzoriu ("entitate materiala", Jaspers) in care complementul imaginativ al perceptiei atinge gradul maxim de bogatie. Critica variabila si participarea afectiva intensa le confera un caracter de tranzitie catre fenomenele halucinatorii (Ey H.) Sunt perceptii deformate, anxiogene, frecvent intalnite la copii, in delirium tremens, epilepsie, schizofrenie, infectii, post TCC

Falsele recunoasteri - identificarea gresita a diferitelor persoane; se diferentiaza de confuzia de persoane care se datoreaza perceperii incorecte in conditiile unei distante mai mari,luminozitatii scazute, timpului scurt de identificare;    persoana o corecteaza usor, scuzandu-se

Apar in: stari maniacale, intoxicatii acute, stari confuzionale, sindromul Korsakov, sindroame dementiale - Alzheimer,

Fenomenele de tip deja vazut, cunoscut, trait.

Falsele nerecunoasteri - fenomenele de tip niciodata vazut, cunoscut, trait - in aceste iluzii rolul principal in mecanismul lor de producere revine tulburarilor mnezice, tulburari ale recunoasterii memoriei; apar frecvent in patologia lobului temporal

Iluziile de persoana sunt erori de identificare a persoanelor si apar in sindroame delirante sau lezionale:

- iluzia sosiilor (sindr. Capgras/Capgras- Serieux), sindrom delirant care are ca mecanism falsa identificare+interpretare deliranta; apare in schizofrenia nediferentiata si paranoida, tulburare deliranta de tip paranoiac, leziuni de emisfer drept

- iluzia Fregoli - delir de persecutie , de urmarire, in care un unic persecutor poate lua infatisari diferite; apare in aceleasi circumstante patologice.

Alte iluzii - pot fi considerate ca patologice, daca subiectul nu are tendinta de corectare a deformarii perceptiei

Alte iluzii patologice

Auditive- cantitative sau calitative

Gustative si olfactive- de obicei asociate (perceperea eronata a gsutului/mirosului unor substante) - schizofrenii, tulburari delirante - de obicei asociate ideatiei delirante de otravire

Viscerale sau interoceptive - perceperea eronata a functionarii unor aparate sau organe

Proprioceptive - iluziile de modificare a schemei corporale - perceperea eronata a formei, dimensiunii, greutatii, pozitiei (tulburare totala sau partiala de schema corporala); apar in patologia parieto-occipitala, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivo-fobica, intoxicatii, stari confuzionale