NOTIUNI PRIVIND SISTEMUL TEORETIC SI APLICATIV AL PSIHOLOGIEI SOCIALE

NOTIUNI PRIVIND SISTEMUL TEORETIC SI APLICATIV AL PSIHOLOGIEI SOCIALE

Am vazut ca nimic nu exista in social care sa nu aiba implicatii in psihologic, si invers.

Daca concepem viata sociala ca un ansamblu de relatii materiale si spirituale, trebuie sa admitem ca in fiecare din sectoarele sociale mari, ca si in subdiviziunile acestora este prezent un ansamblu de fapte sociale care sunt produsul vietii si activitatii persoanelor si care asigura functionarea acestor sisteme de relatii.

Plecand de aici, sistemul psihologiei sociale ca stiinta ar putea fi divizat intr-o serie de discipline de ramura, fiecare dintre acestea avand sarcina de a cerceta problemele specifice pe care le ridica prezenta si activitatea oamenilor intr-un sector social sau altul.

Reteaua de relatii sociale cuprinde doua categorii mari:

I.           RELATIILE SOCIAL-MATERIALE

a.              relatiile de productie;

b.              relatiile de schimb;

c.               relatiile de consum;

d.              relatiile vietii cotidiene.

De primele trei subcategorii se ocupa psihologia sociala industriala, agraara si comerciala, iar de ultima psihologia sociala cotidiana.

II.        RELATIILE SOCIAL-SPIRITUALE

a.              relatiile psihosociale generale

i. relatiile interpersonale;

ii. relatiile de grup;

iii. relatiile colective - de toate acestea 3 se ocupa psihologia sociala generala.

b.              relatiile socio-spirituale specializate

i. relatiile politice;

ii. relatiile juridice;

iii. relatiile filosofice;

iv. relatiile etice;

v. relatiile pedagogice;

vi. relatiile estetice;

vii. relatiile religioase;

viii. relatiile stiintifice.

Pentru fiecare dintre acestea exista psihologia sociala specializata pe domeniul respectiv.

Aceasta schema are un caracter relativ, pentru ca ea sufera modificari in functie de dezvoltarea sau involutia domeniului social pe care il studiaza.

PSIHOLOGIA SOCIALA A VIETII POLITICE

A aparut inca din vremea lui Aristotel, care a incercat o tratare psihologica a organizarii politice a societatii. Mai tarziu, teoria contractului social contine numeroase elemente de psihologie a vietii politice. Cercetarile complete apar insa in sec. XX, cand apar institutii specializate in cercetarea opiniei publice pentru prevederi in alegerile nationale si, de asemenea, tot acum sunt implicati psihologii sociali in controlul selectiei persoanelor care trebuie sau vor indeplini functii politice.

Si pe plan intern si pe plan extern implicarea psihologilor sociali poate fi utila daca se ia in considerare faptul ca dezvoltarea normala a contactelor interne, dar si a contactelor cu alte tari presupune cunoasterea si respectarea particularitatilor psihice, etnice, regionale sau nationale.

Problemele fundamentale ale psihologiei sociale politice tin de studiul:

manifestarilor psihice individuale si colective legate de activitatea politica;

caracteristicile conduitelor umane in situatii politice;

locul si rolul actiunilor si organizarilor politice in modelarea psihologiei sociale a oamenilor;

participarea oamenilor la viata politica, la conducerea statelor;

efectele psihologice ale democratiei;

formarea si manifestarea opiniei politice si influenta maturitatii politice a oamenilor si grupurilor asupra dinamicii vietii sociale.

Prin functiile sale, psihologia sociala a vietii politice nu este doar o stiinta teoretica, ci are o larga aplicativitate practica.

PSIHOLOGIA SOCIAL-JURIDICA se ocupa de studiul:

aspectelor psihologice implicate in relatia dintre legislatie si conduita individului;

constientizarea si cunoasterea de catre cetateni a normelor social-juridice, a cauzelor si consecintelor abaterii de la lege;

caile redresarii comportamentelor conflictuale (infractionale);

cunoasterea problemelor psihosociale ale delicventei juvenile si caile de remediere a acesteia.

PSIHOLOGIA SOCIALA A MORALEI studiaza:

sensurile psihosociale ale normelor etice;

mecanismele functionarii acestora;

premisele insusirii lor de catre oameni;

suportul psihologic al educatiei in spirit umanist si de intrajutorare;

premisele imbinarii juste, optime a intereselor personale cu cele obstesti.

PSIHOLOGIA SOCIALA A EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI studiaza:

fenomenele petrecute in microgrupurile scolare;

relatiile inerpersonale dintre elevi, dintre elevi si profesori, dintre elevi si conducerea scolii, dintre scoala si familie;

componentele psihosociale ale procesului instructiv-educativ;

particularitatile diverselor grupuri educationale;

problemele liderilor si a conducerii acestor grupuri;

influentele grupului asupra elevilor.

PSIHOLOGIA SOCIALA A ARTEI studiaza:

problemele psihosociale ale genezei atitudinii estetice fata de realitate;

influenta factorului social-istoric asupra creatiei artistice si a modului de receptare a artei;

formarea preferintelor pentru frumos;

modul in care influenteaza valorile estetice conduita indivizilor si a grupurilor.

PSIHOLOGIA SOCIALA A STIINTEI studiaza:

izvoarele psihologice si sociale ale stiintei, respectiv:

o         trebuintele umane;

o         experientele cotidiene;

o         traditia ca izvor de cunoastere.

influenta mediului psihosocial asupra gandirii stiintifice si asupra caracterelor cercetarii.

PSIHOLOGIA SOCIALA A RELIGIEI. Exista trei elemente ale religiei:

elementul mitologic

sentimentul religios

elementele de cult si de inchinare

Biserica dispune de un sistem de ceremonii saturate emotional si de elemente cu caracter de cult care actioneaza pe baza unor forte de impresionare si a unor elemente estetice combinate: pitorescul templelor, bisericilor si al icoanelor, clarobscurul incaperilor, licarirea lumanarilor, muzicalitatea corurilor, mirosul de tamaie, arhitectura impresionanta. Pe acest fond de stimulare a sensibilitatii artistice reprezentarile si sentimentele cu continut religios se intiparesc si se conserva mai usor si pentru un timp indelungat.

Biserica intervine si intr-o serie de imprejurari ale vietii obisnuite, precum casatoria si nasterea copiilor si sugereaza ca fara binecuvantarea divina n-ar putea exista fericire. Astfel se asigura insertia trairilor religioase in multitudinea evenimentelor vietii cotidiene obisnuite.

PSIHOLOGIA SOCIALA INDUSTRIALA. Intr-o intreprindere se disting doua tipuri de relatii: relatii om-masina si relatii intre oameni. Psihologia sociala industriala se ocupa numai de studiul relatiilor intre oamenii aflati in relat profesionale.

In acest context sunt importante problemele legate de optimizarea relatiilor in colectivele de productie, buna structurare a grupelor de munca, distributia rationala a functiilor si rolurilor profesionale, eficienta stilurilor de conducere.

PSIHOLOGIA SOCIALA AGRAARA studiaza trasaturile psihologice ale lucratorului agraar. In conditiile privatizarii agraare, efectele patrunderii conditiilor urbane la sat, precum si consecintele cresterii si diversificarii calitatilor profesionale ale lucratorului agraar.

PSIHOLOGIA SOCIALA COMERCIALA studiaza

conditiile psihologice ale interactiunii dintre vanzator si cumparator;

gustul si preferintele consumatorilor;

modalitatile de satisfacere;

modul de organizare a prezentarilor si reclamelor produselor de consum;

influenta traditiei asupra comportamentului consumatorilor.

PSIHOLOGIA SOCIALA A VIETII COTIDIENE se ocupa cu satisfacerea nevoilor si trebuintelor cotidiene: sistemul deservirii comunale, relatiile de familie, de rudenie, de vecinatate, de petrecerea timpului liber, trebuinte spirituale si fizice, personale.

In toate aceste ramuri se remarca legatura dintre aspectele teoretice si finalitatea lor practica.