Psihologie judiciara - ucigasi În serie

PSIHOLOGIE JUDICIARA - UCIGASI ÎN SERIE

Cercetatori sunt destul de putini care se ocupa de asemenea indivizi. Nu prea pot fi strânsi la un loc.

În `98 s-a efectuat un studiu în România pe 706 ucigasi - persoane ce savârsisera infractiunea de omor si s-au  obtinut urmatoarele rezultate în functie de:

a.Grupa de sânge :

La barbati La femei

40% grupa A II                                          23% grupa B III

35% grupa O I                                           18% grupa AB IV

19% grupa B III                                                       15% grupa A II

7,6% grupa AB IV                                                   13% grupa O I

b.Zodii:

1. pesti – omoara într-o veselie - 11%            

2. rac – 10,8%

3. taur – 9,2%

4. balnta – 9,2%

5. berbec – 9%

6. fecioara – 8,6%

7. gemeni – 8,3%

8. leu – 7,9%

9. scorpion – 6,9%

10.varsator – 6,8%

11.sagetator – 6,5%

12.capricorn – 6,1%

Henri Coanda, studiind florisle de gheata si modul lor de a se cristaliza diferit a constatat ca nu modul de cristalizare este diferit ci apa este diferita, ca substanta. Atunci, nu cumva trasaturile psihologice pot fi explicate prin apa (diferita) din corpul omului?

Ucigasi în serie

1.Distinctie necesara:

Trebuie facuta distinctia dintre ucigasi în masa si ucigasi în serie.

Ucigasii în masa

- omoara mai multe persoana printr-un singur act sau prin acte repetate dar la intervale scurte (prototipul : atacul cu bomba)

Ucigasii în serie

- se considera de la trei omoruri  în sus, nu sunt din anturajul victimei, au o motivatie lipsita de logica (pentru nespecialisti), au o pozitie de nebanuit fata de victime.

2.Criterii tipologice:

1.Aparenta fizica:

nimic deosebit (pot fi frumosi sau urâti).

2.Integrarea socio-profesionala:

- de obicei bine integrati profesional si familial,

- deseori sunt angajati în activitati benevole (îngrijitori la spitale, îngrijitori pentru persoane în vârsta, membri ai echipelor electorale),

- în general se „camufleaza” bine în reteaua sociala.

Ex: Ted Bundy – lucra ca voluntar într-o organizatie S.O.S. Suicid, avea un I.Q. de 150, era foarte tandru cu concubina sa, ultima victima a fost o fetita de 11 ani.

3.Sexul:

- majoritatea barbati singuri, rareori cupluri.

4.Copilaria:

- copilarie dificila,

- au fost maltratati,

- au avut parinti tortionari, alcoolici sau membri ai unor grupari satanice.

5.Antecedente psihiatrice:

în copilarie au alarmat adultii printr-o agresivitate nemasurata iar daca au beneficiat de îngrijire (medicala, psihologica, psihiatrica) n-au stat mult, au fugit.

6.Antecedente penale:

- nu sunt cunoscuti de politie marea majoritate.

7.Structura psihica:

- responsabili, lucizi în timpul actelor comise,

- nu au remuscari,

- sunt reci,

- nu sunt empatici nici cognitiv nici emotional.

(Absenta culpabilitatii si a rezonantei afective nu permit reorganizarea personalitatii.)

Ex: Un criminal rus Anatolio Oblienco – a ucis 52 persoane din care 10 copii, a declarat ca nu regreta nimic.Un criminal francez – a comis 60 de asasinate facute din spirit sportiv.

- orgoliu extrem

Culpabilitatea si rezonanta afectiva spun foarte multe:atât timp cât lui nu-i pare rau pentru ce-a facut, nu se simte vinovat, nu are remuscari, nu se poate face nimic cu individul respectiv. Nu-i pare rau, nu-i este mila – n-ai ce sa-i faci.

8.Reificarea victimei:

- victimele nu sunt considerate persoane dusmane ci obiecte ce ppot fi supuse actelor lor perverse

3.Tipuri de ucigasi în serie:

Exista trei tipuri de criminali în serie :

1.Organizat

2.Neorganizat

3.Borderline

1.Organizat:

-are o buna integrare sociala sau cu o situatie ce impune compasiune,

-inspira încredere victimei în faza de apropriere,

-întelege consecintele actelor sale,

-lucid, cu sânge rece, capabil sa-si domine victima.

2.Neorganizat:

-nu-si poate stapâni pulsiunile,

-inteligenta mediocra,

-actiuni incoerente.

3.Borderline:

-actioneaza dezorganizat,

-perversiunea lui sexuala si morala este fara margini.

4.Motivatii:

Exista sase tipuri de motivatii :

1.Cautarea senzatiilor extreme – Sunt determinate de fantasme cu caracter pervers, aspira la mai mult decat e posibil sau permis ; cauta senzatii intense si prelungite – vor sa simta cu toate simturile: cu urechile sa auda plânset, suspin, gâlgâitul sângeluicare curge; cu nasul sa miroasa tot ce se poate; cu mâinile sa strea pe corpul victimei care tremura înainte ca aceasta sa moara. Sunt dezamagiti daca victima moare repede.

2.Neaga aplicabilitatea legilor – Se considera dincolo de legi, au un narcisism patologic ce îi sustine sentimentul de absoluta suprematie, suferintele victimei îl amuza, deseori considera ca are o misiune divina.

3.Cauta senzatii extreme de dominare, manipulare si control, aspira sa aiba o putere din ce în ce mai mare, sa aiba drept de viata si de moarte asupra victimei.

Ex: Edmund Campbel – a taiat capul unei victime pentru ca mama victimei spusese ca fata este prea buna pentru el.

4.Orgoliu patologic – se  admira pentru calitati supraevaluate, se considera  „artist al crimei”.

5.Revitalizarea – prin vampirism sau antropofagie urmaresc sa-si amelioreze sanatatea sau sa se regenereze.

Ex: Un muncitor si-a omorât un coleg pentru ca i s-au ridicat umerii (asa parea în capul lui). Istoria motivului are punct de plecare într-o dimineata când individul uitându-se în oglinda i s-a parut ca are umerii cazuti. Întrucât citise el undeva cum ca epilepticii au umerii astfel, s-a gândit ca „se va face bine” , se va revitaliaa daca omoara pe cineva. Si l-a omorât.

În schizofrenia paranoida apar halucinatii si modificarea schemei corporale.

6.Cautarea celebritatii mediatice: comunica presei sau autoritatilor mesaje magalomanice, dau telefoane la politie, la ziare.

5.Trecerea la act, cele opt faze ale modului de operare:

1.Pregatiri organizate sistematic:

-au masti, documente,diverse tinute, peruci, cu care se deghizeaza la nevoie

-au un arsenal arme,

-parcurg strazi, stradute, consulta harti ca sa stie foarte bine topografia locului ca sa stie unde dau lovitura si pe unde sa fuga la nevoie.

2.Pânda:

-aleg victimele dupa criterii personale, în locuri frecventate de foarte multa lume.

Ex: Ted Bundy – alegea numai fete blonde cu carare pe mijloc. Dupa ce-si alegea victima: mergea la victima aleasa „ca un tigru în savana care a pândit o gazela dinturma – pe una si numai pe una.”

3.Abordarea:

este o adevarata opera de seductie -da dovada de mare ingeniozitate pentru a impresiona victima, pentru a-i inspira simpatie si încredere. Ex: se ofera sa te însoteasca ca sa-si arate unde este strada pe care o cauti, poarta uniforma de politist, are o mâna bandajata, simuleaza un handicap, ajuta la gasirea unui animal care s-a pierdut, face o invitatie, ofera un cadou – pentru a fi în centrul atentiei pentru ca are nevoie sa fie admirat.

-considera perioada de abordare ca exprimând superioritatea lui – el se joaca cu victima.

-cu cât este mai inventiv, cu atât este mai mândru de performanta lui.

Ex: Bundy – avea mâna în ghips si cerea ajutor fetelor de la colegiu (numai blonde cu carare pe mijloc) pentru a pune carti în masina. Fata se urma în masina pentru a pune cartile dar nu stiua ca dupa ce se urca usile se blocau si nu se mai deschideau. Astfel dusa era.

4.Tortura:

-trateaza victima ca pe un obiect, lasa victima într-o stare care exprima oroare.

-se considera artisti în specialitatea lor, inventeaza mijloace de tortura complexe.

-îsi lasa „semnatura” aproape întotdeauna – semnatura este un „ceva” personalizat, un mod de operare pentru fiecare caz.

–se simt frustrati daca victima moare prea repede.

5.Uciderea:

– este rituala si uneori filmata.

-nu paraseste locul imediat, sta acolo dupa ce a murit victima.

6.Prelevarea „trofeelor” si a partilor de corp:

-pentru a retrai senzatiile perverse si pentru a face colectie.

7.Organizarea scenei crimei:

(cei organizati se organizeaza)

-deseori încaperea este organizata ca o camera funerara: semiîntuneric, lumânari.

-iau toate actele victimei, sterg urmele, introduc diverse obiecte în orificiile organismului victimei: „Îsi bat joc de cadavru lasându-l ca picturile lui Dali.)

-introduc indicii false în scena (pun mai multe pahare, mai multe tigari, duc parti ale corpului în alte parti ale orasului pentru a pune politistii pe piste false).

-depun eforturi pentru a fi denumiti într-un fel. Ex: „ucigasul de luna plina”.

8.Comportamentul în timpul anchetei

-se intereseaza de mersul anchetei pentru a cauta senzatii perverse si celebritatea, participa la ceremoniile de înmormântare.

-dificultatile politiei îi dau senzatia de perfectiune.

-uneori participa la reconstituiri pe care le considera adevarate ritualuri.

-uneori participa la cautarea cadavrului si – culmea, îl si gasesc.

-dorinta lor de a manipula presa, institutii, persoane se manifesta pâna în ultima clipa.

Ex: cazul Alberto di Salvo = „Strangulatorul din spate” – un gigolo negru, foarte frumos, „instalator” pentru femei vârstnice, combina violul cu omorul, fura cartile de credit ale femeilor bogate si în vârsta. Dupa ce le omora, el  anunta politia, spitalele pentru ca „venise ca instalator ca sa verifice o problema cu tevile” si pe urma disparea si o lua de la capat. Îsi strangula victimele din spate pentru ca: „nu puteam sa le privesc în ochi pentru ca le iubisem cândva”.

6.Raspunsul social – Aspecte

Prevenirea recidivei:

Pentru ca deseori aspectele sexuale sunt evidente, s-a pus problema castrarii chimice sau fizice.

Metodele pentru prevenirea recidivei se bazeaza pe reactia (provocata) a ucigasilor.

1.Metoda Philipe Pinell:

Metoda este pentru indivizii incestuosi.

Metoda Pinell: „Mai putine medicamente si mai mult contact uman”.

Pacientiilor ( pe care francezii îi iau) li se distruge personalitatea prin maltratari si umilinte. Când indivizii ajung în stadiul de a se autoacuza, abea atunci intervin psihologii si psihiatrii, pâna atunci nu. La un individ echilibrat în constructiile lui nu ai ce sa-i faci.

Totusi, dupa ce se libereaza, indivizii recidiveaza în proportie de 50%.

2.Metoda din Belgia:

Indivizilor li se pun senzori pe tot corpul si li se prezinta imagini cu femei foarte diferite. Senzorii spun unde excitatia începe sa creasca. Acolo unde au reactionat li se asociaza tipurilor respective de femei (din poze), mirosuri foarte urâte.

Mass-media incita la trecerea la act prin activarea sentimentului de omnipotenta. Civilizatia imaginii privilegiaza spectacolul, cultul eficacitatii si poate modifica procesul de constructie al personalitatii.

▲”Asasinate care urmau sa schimbe lumea” – Boraviča (autor sârb, cartea se gaseste în anticariat)

▲în Gheorghe Florian – „Fenomenologia penitenciara” – capit.2