Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Psihologia relatiilor de cuplu

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



1.Pierdere si despartire

2. Divortul cand exista copiii

3. Printesa mofturoasa ( despre vulnerabilitate)



4. Familia ca sistem emotional

5. Triangularea. Triunghiuri perverse

1. Alte pierderi:

- atunci cand copilul pierde/rataceste jucaria preferata

- cand copilul pierde un animal drag ( pierdere semnificativa pentru copil)

- pierderea prietenilor ca urmare a mutarii

- pierderea caasei in care a copilarit

- pierderea copilariei

- renuntarea la statutul de persoana cu salariu si trecerea la pensioner

Cand se produc, se petrece ceva in inconstientul nostrum: pierderile activeaza cele mai primitive rani ale noastre. Aceste rani au ramas ascunse si mai tarziu e nevoie doar de un stimul care sa le dinamizeze, sa le aduca la suprafata.

Exista un singur raspuns la pierdere: SA II DAI DRUMUL ( si in inauntrul tau)- atitudinea polara: SA TE AGATI( neplacuta). A da drumu- a renunta la acele sperante, a-ti asuma tristetea legata de pierdere, sa-ti dai voie sa traiesti, sa o experimentezi; Acest fenomen se numeste ,,doliu"- ramai in contact cu trairile tale, le experimentezi pana se dizolva, numai asa psihicul se poate echilibra.

A da voie acestui fenomen sa se produca inseamna a face un travaliu de doliu. Exista 3 categorii de pozitii adoptate de oameni:

1. oameni care duc travaliu la capat, adica iti integrezi doliu pe care il finalizezi- integrare

2. altii intra in travaliu de doliu, dar nu il finalizeaza, e prea dureros- travaliu neintegrat. Tristetea care ramane in tine va rabufni candva.

3. doliu reprimat - persoane care nu intra in travaliu- cele mai predispose la depresie.

Ex: un copil isi pierde animalul ( prostie a parintelui : sa-I cumpere alt animal); copilul trebuie sa-si traiasca pierderea ; Te poate speria si pe tine, ca parinte, doliul lui, pentru ca poate trezi in tine un doliu reprimat.

Perioada de doliu e variabila. Exista persoane care isi prelungesc doliul pentru ca asa obtin atentie si sprijin din partea celorlalti;

Apar ganduri de genul ( datorita inconstientului):

Ma simt abandonat

Ma simt respins

Simt ca nu sunt neinmportant, nu merit sa fiu iubit.

Cu aceste sentimente irationale- eu trebuie sa traiesc eu ele, sa le dau voie sa existe. Ele provin din primele abandonuri, rani din copilarie.

Abandon:cand mama lipseste psihologic, cand mama e trista, framantata, ea nu e disponibila emotional pentru copil, si atunci copilul se simte abandonat.

Ranile din copilarie sunt trezite de pierderi ( care inseamna intr-un fel abandonuri)

Cand se produce o despartire in cuplu, se produc 2 lucruri importante:

  1. cel care pleaca - are ,, datoria" sa faca ceva pentru cel care ramane ( se face numai daca ne pasa de celalalt): sa-I spuna ce a fost bun, constructiv in relatie; Daca nu va face acest lucru, celalalt se va simti abandonat ( tu pleci si nu spui nimic)
  2. cel care ramane - sa-I spuna celui care pleaca ceea ce e ranit in el ca urmare a plecarii lui; tot ce are nevoie el acum este sa fie ascultat; el este un adult care are trairi pe care si le asuma in relatia cu alt adult ( iti spun ce ma doare de pe o pozitie de egalitate- tu nu ai putere asupra trairilor mele asa cum a avut mama cand m-a abandonat)

Acest lucru se intampla daca cei doi se despart ca prieteni.

Daca se despart cu ura, este o relatie neterminata, care va influenta celelalte relatii care vor urma.

Despartirea cuplului dupa o relatie de durata

e natural, pentru ca exista oameni care de dezvolta in timp, evolueaza, nu mai sunt aceleasi persoane ca acum ceva timp. Acum cand este o alta persoana nu va mai exista aceeasi compatibilitate , astfel ca despartirea e biologica, nu mai corespunzi nevoilor mele

se produc repozitionari, se revizuie angajamente

schimbarea e un process natural, doar normele raman aceleasi, ele pot distruge relatia; tin cont de norme dat nu sunt prizonierul lor.

Nici aceasta despartire nu e usoara, dar daca voi continua sa raman in relatie, nu voi evolua, voi stagna. Daca raman in aceasta relatie, se intampla 2 lucruri:

  1. somatizare
  2. accidente

2. Divortul cand exista copiii

Daca cei doi nu se mai inteleg, intrei ei exista o mare tensiune, se cearta si totusi exista copii- a continua sa ramai in relatie doar de dragul copilului nu e bine pentru ca el traieste in acest climat, in care exista tensiune; E un lucru bun ca ei sa se desparta.

Daca ne despartim, exista cateva lucruri ce trebuie facute cu copilul:

copilul contine in ele principiul masculine sic el feminin; el are principii pe care trebuie sa le confrunte cu realitatea ( mama si tata); copilul are nevoie de ambii parinti, indiferent de cum sunt ei; Eu, copilul, imi doresc ca mama si tata sa raman amandoi, am nevoie de relatia lor armonioasa, numia asa imi voi construi o personalitate echilibrata ( acesta este idealul)

e bine ca parintii sa nu se desparta si de copiii, poate exista si divort netraumatizant daca el isi pastreaza relatia cu parinti ( care e bine sa ramana prieteni)

ma vad cu ei si observ ca ei se impaca mult mai bine decat atunci cand erau un cuplu- asa divortul poate sa nu fie traumatizant

1.primul lucru pe care trebuie sa il faca parintii: ei trebuie sa discute cu copilul, sa-I explice la nivelului lui de intelegere motivele despartirii, altfel el se va simti culpabilizat pentru despartirea parintilor ( va crede ca el e cauza despartirii parintilor)

2. copilul ramane in mama; e important ce ii spune ea despre celalalt; cel mai prost este sa -l disgretizeze pe parintele care nu mai e de fata, il devalorizeaza, fara sa-si dea seama ca face acelasi lucru cu parintele din copil; ostilitatea mea fata de parinte te raneste

Parinti daca s-au despartit, trebuie sa-si pastreze problemele lor pentru ei, nu sa-l incarce pe copil, el poate sa fie influentat negativ toata viata. Copilul poate sa-l urasca pe parintele care nu e present si sa-l faca vinovat pentru relatie dintre parintii. Ex: ,, tata a plecat pentru ca mama tipa la el( copilul nu stie motivul pentru care mama tipa la tata).

Lucruri ce se intampla cu parintii dupa divort:

  1. mama trebuie sa joace si rolul de autoritate. Dar mama joaca mai usor roluri hranitoare, ii este mai greu sa joace roluri autoritate. Ea poate sa nu-I impuna copilului limite ( ceea ce ii va crea copilului dificultati la realitate) sau sa -I impuna limite nerezonabile ( hiper-autoritara). Mama e facuta sa hraneasca emotionala.
  2. eu, mama, raman cu copilul, am de infruntat: trebuie sa ma duc la munca, dar daca muncesc mult nu mai sunt disponibila emotional pentru copil, nu mai joc rolul mamei hranitoare; astfel ma culpabilizez, orice ar face nu e bine
  3. mama isi neglijeaza rolul de femeie - aceasta parte de femeie e ranita si sufera
  4. atunci cand oboseste, datorita eforturilor foarte mari, poate sa devina agresiva cu copilul sau dimpotriva sa nu-I mai pese
  5. cand mama ramane cu baiatul, iar tatal uita de el, va fi foarte greu ca baietelul sa-si elaboreze identitatea masculina

E nevoia ca mama sa aduca astfel o figura masculina.( unchi, bunic , var etc)

Nici pentru fetita lipsa tatalui nu este buna: fetita nu se simte recunoscuta, privita, admirata de un barbat, iar acest lucru se va simti in relatiile de cuplu, mai ales in situatiile in care tatal nu si-a vizitat fetita.

Daca aceste lucruri nu s-au intamplat, dar peste ani de zile - e vorba de o intalnire a participantilor la aceasta drama- fiecare va spune cum a fost influentat de acest eveniment ( cu copilul imi impartasesti emotiile si sentimentele mele- e ceva care are legatura cu mine). Doar asa ne putem desparti impacati, astfel putem merge mai departe. Daca nu am facut asa ceva, acest trecut se va manifesta in viata ta.

3. printesa mofturoasa ( despre vulnerabilitate)

Vulnerabilitatea -e asociata cu neajutorarea, slabiciunea, fragilitatea.

Noi toti suntem vulnerabili, pentru ca toti avem Eu = o structura usor de ranit. De aceea s-au inventat mecanismele de aparare, care ne protejeaza, ele sunt asemenea unor case in care ne refugiem; Ele pot fi de multe feluri: ziduri fara cai de acces- adica mecanisme inflexibile, rigide, ca niste fortarete.Mecanismele de aparare ne creeaza sentimentul ca avem un control pentru starea noastra. Acest sentiment e iluzoriu. Aceasta credinta iti poate fi spulberata oricand. Se poate intampla:

1.viata vine peste tine, ea aduce pierderi si despartiri, pe care nu le poti opri, aduce boala, batranete, degradare si moarte- lucruri pentru care nu avem control. Ele creeeaza o suferinta, ele te aduc la realitate, ai un control modest asupra vietii.

2. te poti incredinta vietii in mod responsabil: sa ai incredere in natura pozitiva a vietii, sa crezi acest lucru - numai asa te poti abandona vietii( D-zeu= prezenta constanta, asa te poti vindeca de primele tale abandonuri.

Vulnerabil = esti vulnerabil atunci cand renunti la mecanismele de aparare, atunci cand iti deschizi inima.

Daca nu iti deschizi inima, nu ii dai voie vietii sa intre in tine, ramai imatur.

Toti copiii au inima deschisa, dar datorita interactiunilor cu altii adultii incep sa si-o inchida.

Daca iti inchizi inima nu simti nici dulceata vietii dar nici suferinta.

Daca ai inima inchisa, esti manipulativ,iti satisfaci doar nevoile tale dar fara sa-ti asumi vulnerabilitate.

Ex: am nevoie de atentie, ingrijire, mangaiere- dar nu ma deschid, astfel nu primesc ceea ce imi doresc,asa ca eu imi retrag afectiunea. Solutia: sa-mi asum responsabilitatea , si astfel sa-mi deschid inima si sa spun ceea ce astept, sa-mi dau voie sa fiu vulnerabila, astfel sa nu mai fiu Printesa mofturoasa

4.Familia ca sistem emotional

Avem mama( m), tata( t), copilul(c) - toti formeaza o retea de legaturi, in care exista canale de comunicare pe niveluri diferite.

Ex: mama si copilul

Mama - ma raportez la tine copil pe urmatoarele niveluri:

nivel constient- constient- canal onest

nivel constient -inconstient- canal manipulative

nivel inconstient- constient

nivel inconstient- inconstient- canal ascuns

Acelasi lucru e valabil si de la copil la mama.

Pe acest canal circula energii, pe acest canal ajung probleme nerezolvate, de la stramosii nostril pe line maternal/paterna. Nu existam separati unii de ceilalti. Problemele lor nerezolvate apasa in realitatea noastra, in familia noastra.

O culpabilitate traita de unul din stramosi poate sa ajunga la mine ( fetita) si voi avea comportamente care sa imi genereze suferinta.

Acest sistem ( m+t+c) cunoaste varfuri emotionale, atunci cand exista intrari ( nastere, aparitia unui frate, recasatorie) si iesiri ( moarte, divort, zborul din cuib).Sistemul e perturbat, iar elementele trebuie sa se echilibreze. Poate fi un echilibru nevrotic sau unul sanatos.

Ex: aparitia unui copil; ei , parinti sunt fericiti, atentia mamei e acum canalizata asupra copilului, iar copilul din tata se simte abandonat si furios - adopta pozitii defensive:

incepe sa bea- incepe sa-si innece anxietatile

incepe sa manance foarte mult

se refugiaza in munca, astfel sa nu stea in contact cu mama si copilul

Decizia de a avea un copil e o decizie care ii uneste definitiv. Aceasta decizie poate fi inalt axiogena, care se simte prea copil, cum sa mai aiba grija de alt copil, poate unul dintre parteneri sa se simta imatur, abandonat, el ar trebui sa renunte la niste placeri ale copilului din el. Nivelul constient spune sa renunte la acele placeri, nivel inconstient spune nu.

Situatie : a ramane insarcinata nu e o intamplare - fiecare va avea satisfactii inconstiente:

Ea: ramane insarcinata ca sa-l pedepseasca pe tatal ei - aceasta i-a pus interdictii absurde, nu i-a permis sa-si exprime senzualitatea. E un fel de a nu tine cont de interdictia tatalui, acest lucru e la nivel inconstient.

El: participa la acest eveniment, in uma caruia ea va suferi ( cand va face avortul ). Satisfactia lui : vazand-o ca sufera, el asa o pedepste pe iubita lui care l-a abandonat; asa isi consuma furia. Acest lucru se intampla pentru ca inconstientul a devenit tensionat ( foarte periculos). Pentru ca el trebuie sa se elibereze de aceasta energie, trece la actiune, o forta care nu tine seama de consecinte.

Ea- sa-si infrunte tatal, sa-I spuna de sexualitatea ei

El- sa-si infrunte fosta iubita, asa nu mai exista inconstient tensionat

5. Triangularea. Triunghiuri perverse

Triangularea - concept introdus de Bowen, care a studiat familiile;

In familie se stabilesc diade, care sunt volatile. Este atras un al treilea, apare astfel un triunghi emotional ( mecanismul de aparare al familiei).

Personajele clasice atrase:

-copilul

- ruda ( frate, soacra)

- amantul/amanta

- prieten/prientena

- terapeut

Se creeaza triunghirui, pentru ca ei au o problema, care genereaza o tensiune, ei nu-si rezolva problema pentru ca :1. nu o recunosc, o neaga

2. o recunosc, dar nu pot sa o comunice

Aceasta energie se disperseaza cand apare triunghiul.

Triangularea - 2 functii:

1.permite partenerilor sa=si exprime frustarea, anxietatea etc

2.permite celor 2 sa nu-si asume responsabilitatea pentru problemele lor

Triunghiuri perverse- exemple

  1. coalitia parinte- copil impotriva celuilalt parinte:

Ex: mama traseaza niste granite ( nu ai voie sa mananci dulciuri), insa cand copilul e cu tatal, el nu tine seama de aceste granite, are ostilitate pentru mama - Copilul va pierde. Parintele care se teme de celalalt parinte , se va alia cu copilul.

2.parinte- parinte impotriva copilului: Cei doi au o problema, tensiunea creste, ei descopera ca pot solidariza cand copilul are probleme: note proaste la scoala; comportamente negative la scoala; droguri; Dintr-un altruism nevrotic, parintii lui vor sa-l ajute

3. parinte- parinte impotriva copilului : in acest caz copilul nu e delicvent, el are anorexie, bulimie , fobie, adica are o problema. Atata timp cat ei nu-si rezolva problema, copilul va ramane un copil problema.

4. ea/el- amant/amanta

El are o frustrare in relatia cu ea, pe care o rezolva cu amanta. Ea, la nivel inconstient, are nevoie de amanta, are nevoie ca ea sa existe in viata lui. Daca amanta nu ar exista ei s-ar putea desparti.La nivel constient o respinge, dar la nivel inconstient nu

5. ea-el - soacra/socrul

Ea, sotia , are o anumita problema cu sotul el : el nu stie sa traseze limite in relatia cu mama lui ( soacra), ea se baga in relatia lui; ea se infurie, si aceasta furie o deplaseaza catre soacra. E ajutata de soacra( e o durere ca nora mea mi-a luat copilul; copilul era securizat pt ea- nu ma mai iubeste nimeni)

Ostilitatea mea incita raspunsul ei deplasat, ostil, ea, sotia, era suparata pe sot.

Triunghiurile acopera adevarata problema a cuplului.Ele impiedica schimbarea.

Triunghiul prespune roluri rigide.

Accidentele - nu sunt intamplatoare decat pentru nivel constient

sunt un eveniment calculat de inconstient

Spatiul personal ( cursul trecut cu intimitatea)

Noi in relatia de cuplu conservam anumite spatii ale noastre ( psihologice), care au corespondente fizice( birou, tel, mobil etc).

Intimitatea mea cu tine are granite, pe care pe tine te pot face sa te simti respins. Am dreptul sa am o prietena care sa nu fie a ta.

Noi suntem fiinte distincte si ne diferentiem, suntem persoane autonome - spatiul personal ne ajuta sa fim fiinte distincte .

Problema de a comunica despre anumite dorinte pe care le ai, dar pe care nu mi-le impartasesti,le pastrezi pentru tine, sau le impartasesti altei persoane ( ma vei ierta daca imi doresc o aventura, daca sunt atras de o alta femeie etc), vei intelege.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1413
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved