STADIALITATEA MORALA - Laurence KOHLBERG

STADIALITATEA MORALA - Laurence KOHLBERG

L. Kohlberg s-a interesat de etapele parcurse de copil pe plan moral si stabileste 3 niveluri de evolutie, in cadrul carora exista si niste stadii.

I.               Nivelul premoral ( 4 - 10 ani )

II.            Nivelul moralitatii conventionale ( 10 - 13 ani )

III.         Nivelul autonomiei morale ( dupa 13 ani)

Kohlberg a aplicat metoda de judecare a unor dileme morale, a prezentat copiilor de diferite varste niste dileme ( ura );

ex. este preferabil de a salva viata unei singure persoane importante sau de a salva vietile unor persoane oarecare dar numeroase.

ex. Pentru a ajuta pe cineva aflat intr-o situatie extrema se poate recurge la furt?

Aceste dileme, Kohlberg le-a prezentat copiilor din Canada, Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan.

Raspunsurile copiilor i-au permis sa stabileasca :

I. Intre 4 - 10 ani copilul se afla la nivelul premoral (perioada preconventionala)

1. stadiul moralitatii ascultarii - copilul asculta pentru a nu fi pedepsit

2. stadiul moralitatii hedoniste (de placere) - o conceptie etica, morala potrivit careia scopul vietii e placerea, cultul placerii.

La acest nivel standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului (bun - rau, are dreptate - se indoieste) iar faptele sunt judecate dupa consecintele lor. Astfel, in stadiul moralitatii ascultarii pedeapsa si recompensa sunt criterii puternice. In al II-lea stadiu este conformarea la norma, e sursa de beneficii - copilul indeplineste cerintele pentru a fi recompensat.

II. Intre 10 - 13 ani copilul se afla la nivelul moralitatii conventionale este nivelul conformarii la normele exterioare pentru a avea un statut bun. Aici avem:

- stadiul moralitatii bunelor relatii de a fi recunoscut a fi un coleg bun ;

- stadiul respectarii autoritatii, legilor, normelor si ordinelor;

III. Nivelul autonomiei morale - este nivelul interiorizarii si acceptarii personale a cerintelor morale. Are loc in preadolescenta si apoi adolescenta Este vorba de nivelul de acceptare a normelor morale in grupul de referinta. Preadolescenta si adolescenta definesc normele morale in termeni proprii, si cuprinde:

- stadiul moralitatii contractuale si al acceptarii democratice a legilor. Legile nu sunt intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale vizand utilizarea lor generala.

- stadiul moralitatii principiilor individuale de conduita, se cristalizeaza propriul sistem de valori morale, prin semnificatiile personale acordate conceptelor de justitie, conceptelor si cerintelor juridice. Acestea se bazeaza pe reciprocitate, egalitate, demnitate.

Orientarea in universul normelor morale se face dupa propria ierarhizare a acestora si pentru a evita autocondamnarea. Modelul propus de Kohlberg este valabil doar pentru o anumita dimensiune a moralitatii, cea cognitiva (judecata morala) bazata pe raspunsurile la dileme morale, care sunt mai mult bazate pe ratiune, pe activitatea cognitiva si nu se rasfrange asupra conduitei morale.

Acest model se considera util pentru urmarirea si intelegerea dezvoltarii rationamentului moral.

Aici interactioneaza 3 niveluri distincte:

nivelul prerational care include ansamblul trebuintelor si afectivitatea primara, actiunile copiilor la acest nivel sunt simple raspunsuri nefiltrate rational.

nivelul rational activitatile desfasurate au la baza gandirea intre 10 - 13 ani si alegerea lucida intre mai multe variante de actiune si sunt orientate spre scop.

nivelul transrational care genereaza nivelul autonomiei morale si include sentimentele superioare (dragostea, devotamentul etc) adica acele elemente ce permit tinerilor sa actioneze lucid, hotarat in temeiul unor scopuri si valori aflate dincolo de datele prelucrate rational, de experientele sale imediate.

Concluzia ce se desprinde este ca dezvoltarea morala implica componenta cognitiva (cunoasterea fenomenelor), componenta afectiva (placerea cu care respecta cerintele, atasament rational), componenta volitionala in structurarea si formarea constiintei si conduitei morale. Aceasta problema nu dezvolta mult aspectele totusi se bazeaza pe ceea ce a evidentiat Piaget.

Dezvoltand cercetarile lui Piaget, Kohlberg abordeaza dezvoltarea morala a copilului si adolescentului de pe pozitiile structuralismului cognitiv, stabilit de Piaget. Acesta a lansat ideea ca nivelul logic al dezvoltarii inteligentei nu este decat ca potentialitate si nu dat general uman si in absenta unui antrenament sistematic acest nivel poate sa nu fie realizat chiar in cadrul normalitatii dezvoltarii.

Piaget sustine ca intre nivelul inteligenta - comportament este o stransa legatura.

Kohlberg dezvolta ideea lui Piaget pentru a evidentia dezvoltarea morala a copilului recurgand la ideea punerii copilului in fata unei dileme morale. Se pune problema cum intelege copilul.

Rolul inteligentei in directionarea judecatii morale si a comportamentului moral se evidentiaza in stadiile dezvoltarii morale.

Piaget demonstreaza experimental ca evolutia judecatii morale a copilului parcurge niste faze:

1. cand copilul preia urme de comportament si se comporta corect pentru ca "asa trebuie" fara a le filtra, a le pune in prisma ratiunii;

2. faza autonomiei morale, normele morale sunt interiorizate, deciziile morale au la baza procese deliberative si judecata proprie

Aceste idei au o mare aplicabilitate in educatie. Problema educationala centrala este formarea constiintei si conduitei morale.

Constiinta morala se refera la un sistem de norme si reguli care reglementeaza comportamentul omului in functie de anumite valori(onestitate, corectitudine, sinceritate) toate fiind larg raspandite si impartasite la nivelul societatii.

Normele si regulile morale sunt intelese ca si niste cerinte, seturi de prescriptii privind comportamentul omului in relatiile cu semenii sai, cu societatea si sunt caracterizate prin nivelul inalt de interiorizare, traduse in acte de conduita de catre propria constiinta. Dar normele morale sunt respectate si datorita opiniei publice (presiunea implicita/ explicita a atitudinii celorlalti).

Moralitatea reflecta gradul, masura in care un grup, o persoana se conformeaza normelor sau regulilor morale.

Moravurile reprezinta un concept mai general, se refera la o serie de practici, moduri de comportare bazate pe anumite obiceiuri si traditii sociale legate de sarbatori (Craciun, Paste) care difera de la o zona la alta.

Bune moravuri = decenta in comportare.

Constiinta morala este formata din intregul sistem de reprezentari, notiuni, convingeri, sentimente si atitudini morale care reflecta principiile si normele morale ale colectivitatii din care facem parte.

Conduita morala este formata din intreaga activitate pe care o desfasoara omul si avem in vedere faptele si actiunile omului apreciate de societate din punct de vedere al cerintelor morale. Se stie ca noi ne multumim daca elevul are cunostinte, asta e ceea ce apreciem si nu mai urmarim daca ceea ce stie aplica in viata. Societatea apreciaza, opinia publica dar in multe cazuri nu are forta necesara, multi oameni sunt indiferenti.

O deosebita valoare teoretica si practica o au cunostintele care prezinta un sistem de reprezentari si notiuni, cunostintele morale si formeaza componenta intelectuala. Conteaza mult componenta afectiva, atasamentul emotional si avem in vedere convingerile si atitudinile. Componenta volitiva se refera la fapte de comportament efectiv, este vorba de relatia intre conduita si constiinta, intre ceea ce stie si ceea ce face omul. "A fi sau a nu fi" (Hamlet)Sub unghiul rostului omului in lume Shakespeare a avut dreptate, dar omul nu traieste numai in perspectiva ontologica, ci in cea mai apropiata, cea sociala. Din acest punct de vedere alternativa e alta "A fi si a aparea". La temelia onestitatii umane sta sinceritatea, cand omul apare asa cum este de fapt, fara a se preface.

La temelia neonestitatii precum si in cazurile de diferite boli mintale sta lipsa de sinceritate cu semenii sai si chiar cu sine insusi, omul vrea sa apara altfel decat este. Apare deosebirea gand, vorba, fapta.

In conditiile de sanatate mintala si sociala, conduita traduce in fapta constiinta, in caz de boala, conduita tradeaza sau ascunde constiinta.

In primul caz conduita este o expresie a constiintei concentrata (gand, vorba, fapta ) cand concorda spunem ca faptele sunt expresia constiintei.

In al II-lea caz conduita este un mecanism de aparare ca in boala, situatie de atac sau actiuni antisociale.

O buna vreme din istoria omenirii, a mintii si a avea minte era unul si acelasi lucru. De la greci si romani incoace s-a impus ideea ca a avea minte = a nu mintii. Inseamna ca inteligenta sanatoasa se rasfrange in comportamentul bun al omului.

Colaborarea dintre conduita si constiinta ne da rolul social al persoanei. Camuflarea constiintei prin conduita ne creeaza masca, acea masca care ascunde cum e omul in realitate. Daca masca e jucata fata de altii ea este escrocherie, fatarnicie, cauta sa faca "obrazul mai aratos decat este". Daca masca e jucata fata de noi insine, ea e "micul nostru teatru", cu ea incepe nebunia.

De aceea suprema expresie a sanatatii mintale ramane sinceritatea si naturaletea.

Sanatatea mintala este corectitudinea comportamentului moral. De aceea raufacatorii nu se caracterizeaza prin sanatate mintala este deviere de la norma, si in plan intelectual si in plan mintal.

Rolul reprezentarilor si al notiunilor morale, influenta lor asupra conduitei morale a omului

Reprezentarea morala este modalitatea de redare in imagini intuitive, concrete a unor fapte de conduita cunoscute la persoane din familie, scoala, sau mai tarziu pot fi imagini reprezentative inchipuite pe baza experientei proprii.

Reprezentarile morale sunt reproduceri mintale a comportamentului oamenilor cunoscuti. Prin continut, compozitia morala a comportamentului oamenilor e redat si reflecta legaturi dintre cuvant si fapta.

Caracteristicile reprezentarilor morale sunt:

- obiectul reprezentarii morale constituie nu doar stimuli ci si situatii de comportament

- structura imaginilor mintale e o constructie mintala a intamplarilor reale si e o expresie particulara, concreta, intuitiva a gandirii privind comportamentul social

- reprezentarea are un caracter colectiv al comportamentului oamenilor incepand cu familia, scoala, locul de munca.

Reprezentarea morala exprima proprietatile valorice ale conduitei organizate in mod social si fixate in colectivitate. Astfel, in reprezentarile morale nu avem de a face cu reproducerea fotografica a faptelor de conduita ci cu remodelarea lor si aceste modele comportamentale sunt preluate prin imitatie.

Asa se formeaza reprezentarile morale indeplinind importante functii :

- de dirijare a comportamentului individualitatii colective fara de care nu e posibila integrarea comportamentala a individului;

- de modalitate si instrument prin care persoana isi interiorizeaza experienta de comportament social;

- rol de proiectare si anticipare a conduitei;

- rol de acceptare sau rectificare a comportamentului propriu si al celorlalti;

- rol de proiectie a propriei personalitati in procesul comportamental si consecintele firesc asteptate;

- de impregnare a imaginilor concrete de comportament cu afectivitate si cu stari atitudinale

Reprezentarile morale se realizeaza in procesul intercunoasterii persoanelor fiind mereu raportate la imaginea grupului despre persoana data.

Nu incape nicio indoiala ca fara cunoasterea normelor morale, fara respectarea notiunii morale adecvate nu e posibila o conduita corecta in concordanta cu normele societatii, care nu sunt scrise dar care sunt respectate prin traditii si obiceiuri.

Reprezentarile si notiunile gresite il dezorienteaza pe copil in aprecierea faptelor antisociale. De aceea tinerii admira exemple comportamentale si preiau modele.

Daca omul nu are corect formate reprezentarile, nu are un comportament corect. Reprezentarile si notiunile gresite se rasfrang negativ asupra comportamentului uman

Notiunile umane reflecta fenomene complexe de natura psihosociala si normele se formeaza dupa aceleasi legitati de analiza, sinteza diferentiere si apreciere corecta a a trasaturilor morale de comportament.

Notiunile morale sunt generalizari, ele interiorizate devin convingeri, iar convingerile morale inhiba reprezentarile, ideile, judecatile de valoare care motiveaza si calauzesc activitatile si conduita omului.

Convingerile morale se compun si cuprind in continutul lor:

- componenta cognitiva (bazata pe intelegerea situatiei)

- componenta afectiva (trairi emotionale pozitive)

- componenta volitionala (care pune stapanire pe om) si cunostintele stiintifice trec in convingeri.

Sentimentele morale au obiectul si sursa de cultivare incepand cu familia, locul natal, se extinde asupra intregii tari (sentimente patriotice ce includ traditii, obiceiuri, limba, cultura, istoria, bogatiile etc). Sentimentele mai pot fi intelectuale si estetice. Cel mai inalt sentiment politico-moral este cel patriotic.

Atitudinea morala este o variabila psihologica stabila structurata, in timp, in cadrul relatiilor dintre persoana si ambianta sa (mediul social). Ele constituie o organizare durabila de motive, emotii, perceptii si de acte de vointa care permite sa anticipam asupra conduitei prealabile a unei persoane. Ea reflecta fidel forma in care experienta anterioara e pastrata si organizata in fiecare om in parte. Atitudinea morala constituie cheia intelegerii organizarii comportamentului omului pe termen lung.

Atitudinea morala ne permite sa acordam persoanelor un credit si sa anticipam ca acea persoana va avea un comportament corect in realizarea unor cerinte sociale.

Atitudinile morale se caracterizeaza prin directia si orientarea care poate avea un caracter pozitiv sau negativ. Intre acesti doi poli ca si inauntrul fiecarui pol pot fi inregistrate diferite nuante afective ale negativului sau pozitivului atitudinal ca si trecerea de la o atitudine pozitiva spre o atitudine negativa si invers.

Retinem ca stiinta morala, constiinta morala imbina un sistem de reprezentari, judecati, convingeri si atitudini morale care reflecta gradul de intelegere si pregatire a omului in plan moral, reflecta constiinta lui morala (are componenta intelectuala, afectiva, vointa ).

Constiinta morala se imbina cu conduita morala si se reflecta in cazuri normale, tocmai in conduita corecta.

Daca notiunile si judecatile morale nu sunt formate corect se rasfrang negativ asupra comportamentului.