TIPURI DE SOCIETATE

TIPURI DE SOCIETATE

CONCEPTE DE BAZA

SOCIETATILE PRIMITIVE: VANATORII SI CULEGATORII

Pigmeii Mbuti . "Societatile indestulate' originale?

SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE

Societatile pastorale . Societatile agrare

CIVILIZATIILE PREINDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE

Maiasii . Trasaturile statului traditional

LUMEAMODERNA: SOCIETATILE INDUSTRIALIZATE

Marea Britanie ca exemplu de societate industrializata

SOCIETATILE DIN LUMEA INTAI, A DOUA SI A TREIA

Originile diviziunii . Uniunea Sovietica - tip de societate din Lumea a Doua . Sfarsitul Lumii a Doua

. Societatile din Lumea a Treia

. India ca exemplu de tara din Lumea a Treia . Saracia din Lumea a Treia

TARILE RECENT INDUSTRIALIZATE

SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA

CONCLUZII

REZUMAT

LECTURI SUPLIMENTARE

TERMENI IMPORTANTI

CONCEPTE DE BAZA

industrializarea . societatile industriale . globalizarea

Pentru a intelege diversitatea culturilor umane, trebuie sa avem cunostinte despre diferitele tipuri de societate care au existat de-a lungul istoriei, in acest capitol ne vom ocupa de cele mai importante tipuri de societate premoderna, concentrandu-ne asupra schimbarilor care au transformat lumea sociala in trecutul nu prea indepartat,! Vom starui si asupra unui important eveniment global recent, ale carui consecintei ne afecteaza in prezent pe toti: disparitia unui intreg tip de sistem social, societatilef din Lumea a Doua, sau comunismul sovietic.

Vom lua in considerare mai intai cateva dintre primele forme de societate, ale] caror origini dateaza din cele mai vechi timpuri.

SOCIETATILE PRIMITIVE: VANATORII SI CULEGATORII

Cu mult timp in urma, fiintele umane au trait in societati de vanatori si culegatori, mici grupuri sau triburi care adesea nu depaseau 30-40 de persoane. Vanatorii si culegatorii isi asigurau hrana din vanat, pescuit si culegerea plantelor; comestibile pe care le gaseau in natura. Aceste culturi continua sa existe in unele parti ale lumii, cum ar fi anumite zone desertice din Africa si jungla braziliana sau cea din Noua Guinee. Totusi, majoritatea culturilor vanatoresti si de culegatori au fost distruse sau absorbite de raspandirea culturii occidentale, iar cele care mai persista este putin probabil ca vor dainui in viitor, in prezent, in intreaga lume mai putin de un sfert de milion de oameni se intretin din vanat si din cules, adica 0,001 din populatia lumii (fig. 3.1.).

Daca le comparam cu societatile mari, in special cele moderne, cum-ar fi Anglia sau Statele Unite, in majoritatea grupurilor de vanatori si culegatori se gasesc prea putine inegalitati. Bunurile materiale de care au nevoie sunt limitate la arme, unelte pentru sapat si construit, capcane si ustensile de gatit. Astfel ca exista putine diferente intre membrii societatii, in privinta numarului sau felului posesiunilor materiale - nu exista impartirea in bogati si saraci. Diferentele de pozitie sau rang tind sa fie limitate la varsta si sex: aproape totdeauna barbatii sunt vanatori, in timp ce femeile culeg plante salbatice, gatesc si cresc copiii. Aceasta diviziune a muncii intre barbati si femei este totusi foarte importanta: barbatii tind sa domine pozitiile publice si ceremoniale.

"Varstnicii' - cei mai batrani si mai experimentati barbati ai comunitatii -luau de regula deciziile importante in ce privea grupul. Dar asa cum bogatia membrilor comunitatii difera prea putin, la fel si diferentele de putere sunt mult mai mici decat in alte tipuri de societate. Societatile de vanatori si culegatori erau de obicei "participative' - toti barbatii adulti se adunau atunci cand se luau decizii importante sau in momente de criza.

Figura 3.1. - Societatile de vanatori si culegatori s-au restrans pe masura ce populatia lumii crestea

populatia: 10 milioane

10.000 i.Ch.

Populatia: 350 milioane

Populatia: 3 miliarde

1960 d.Ch.

Sursa: Richard B. Lee si Irven (3 miliarde = 3.000 milioane)

de Vore (eds), Man the Hunter (Aldine de Gruyter, 1968), frontispiciu.

Vanatorii si culegatorii nu hoinaresc insa pur si simplu. Majoritatea au teritorii fixe si migreaza cu regularitate in jurul lor an de an. Multe comunitati de vanatori sji culegatori nu au o componenta stabila; oamenii se muta dintr-o tabara intr-alta sat grupurile se despart si se alatura altora pe acelasi teritoriu comun.

Pigmeii Mbuti

Dintre numeroasele descrieri ale unor societati de vanatori si culegatori despn, care s-a scris, ne vom ocupa de una singura, pentru a ilustra modul lor de viata; societatea pigmeilor Mbuti, care traiesc intr-o regiune a Zairului, in Africa Central^ (Turnbull, 1983). Mbuti locuiesc intr-o zona impadurita, greu de patruns. Acesti^ insa cunosc bine padurea si se pot deplasa nestanjeniti. Exista apa din belsug sl sunt multe plante si animale salbatice care pot servi drept hrana. Locuintele lor nijj sunt permanente, ci sunt facute din frunze, puse pe un cadru din crengi. Ele pot fi| ridicate in cateva ore si abandonate, lucru pe care Mbuti il fac in permanenta, durata] de sedere nedepasind mai mult de o luna intr-un loc.

Mbuti traiesc in grupuri mici, formate din patru-cinci familii. Componenta; grupurilor este constanta, dar oricare dintre membrii doreste poate sa paraseasca un| grup si sa se alature altuia. Nimeni nu "fuge' - nu exista sefi. Batranii-au totusi datoria de a curma "zarva' (certurile), despre care pigmeii cred ca, nu este agreataj de spiritele padurii. Daca un conflict nu poate fi aplanat, membrii grupului se despart si se alatura altora.

Mbuti au fost studiati pentru prima data prin anii '60, pe cand modul lor traditional de viata era inca intact. De atunci, ei au fost supusi unor presiuni continue. Lumea din afara a patruns tot mai adanc in padure, iar Mbuti s-au lasat atrasi de economia de piata a satelor de dincolo de marginile padurii. Am prezentat modul lor de viata la timpul prezent, dar el se afla de fapt pe cale de disparitie. Acelasi lucra este in mare masura adevarat si pentru alte tipuri de mici societati traditionale, la care ne vom referi in carte.

"Societatile indestulate' originale?

Spre deosebire de Mbuti, majoritatea societatilor de vanatori si culegatori existente si in prezent traiesc in zone sarace. Asemenea grupuri pot trai aproape de nivelul de infometare, deoarece mediul inconjurator nu le asigura mai mult decat un nivel de subzistenta minim. Vanatorii si culegatorii au fost de mult scosi din zonele cele mai fertile ale lumii, iar faptul ca acum traiesc in conditii in care supravietuirea este o lupta continua i-a facut pe unii cercetatori sa-si inchipuie ca toti acesti oameni traiau in conditii de mari lipsuri materiale. Probabil ca nu asa stateau lucrurile in trecut. Un renumit antropolog, Marshall Sahlins, i-a numit pe vanatorii-culegatori "societatile indestulate originare', deoarece aveau mai mult decat le trebuia ca sa-si satisfaca necesitatile (Sahlins, 1972). Vechii vanatori si culegatori care traiau in regiunile cele mai bogate ale lumii nu trebuiau sa-si petreaca cea mai mare parte a zilei muncind, "angajati in procesul de productie'. Multi dintre ei munceau un numar mai mic de ore pe zi decat un lucrator dintr-o fabrica sau intr-un birou modem.

Vanatorii si culegatorii nu prea sunt interesati de bogatiile materiale dincolo de ceea ce este suficient pentru a le asigura nevoile de baza. Preocuparea lor fundamentala se rezuma insa de regula la valorile religioase si la activitatile ceremoniale si rituale. Multi vanatori si culegatori participa cu regularitate la ceremonialuri elaborate si pot petrece mult timp pregatind imbracamintea, mastile, vopselurile sau alte obiecte sacre folosite in asemenea ritualuri.

Unii autori, in special cei influentati de sociologie, au perceput predominanta vanatorii in aceste societati ca fiind legata de impulsurile general-umane catre razboi, dar de fapt societatile de vanatori si culegatori par sa fie cat se poate de pasnice. Uneltele folosite pentru vanatoare sunt arareori folosite pe post de arma impotriva altor fiinte umane. Uneori au loc infruntari intre grupuri diferite, dar acestea sunt de regula limitate si au loc putine accidente sau deloc. Razboiul, in sensul modern al cuvantului, este complet necunoscut vanatorilor si culegatorilor, care nu poseda razboinici specializati. Vanatoarea este, in sine, intr-un anumit sens, o importanta activitate colectiva. Indivizii pot pleca sa vaneze singuri, dar aproape intotdeauna vor imparti vanatul - de exemplu, carnea unui porc mistret -cu restul grupului.

Vanatorii si culegatorii nu sunt doar oameni "primitivi', care nu prezinta importanta studierea culturii lor ne permite sa vedem cu mai multa claritate ca unele dintre institutiile noastre sunt departe de a fi trasaturi "firesti' ale vietii umane. Desigur, circumstantele in care traiesc vanatorii si culegatorii nu sunt ideale, dar, cu toate acestea, lipsa razboiului, lipsa inegalitatilor majore in bogatie si putere si accentul pus mai degraba pe cooperare decat pe competitie ne amintesc ca lumea creata de civilizatia moderna industriala nu inseamna in mod necesar "progres'.

SOCIETATILE PASTORALE SI AGRARE

Aproximativ acum douazeci de mii de ani, unele grupuri de vanatori si culegatori s-au apucat de cresterea animalelor domestice si de cultivarea unor loturi alese de pamant, ca mod de a-si castiga existenta. Societatile pastorale sunt cele care cultiva cereale (practica agricultura). Multe societati au avut economii mixte, pastorale si agrare.

Societatile pastorale

in functie de mediul in care traiesc, pastorii cresc turme de animale precum vite, oi, capre, camile sau cai. Mai exista inca numeroase societati pastorale in lumea moderna, concentrate in special in anumite zone din Africa, Orientul Mijlociu si Asia Centrala. Aceste societati se afla de regula in regiuni unde exista pasuni bogate,

dar si in deserturi sau munti. Respectivele regiuni nu sunt propice agriculturii da contin suficienta hrana pentru cresterea animalelor.

Societatile pastorale migreaza de obicei intre diferitele zone, in functie schimbarile de anotimp, intrucat transportul le este asigurat de animale, parcur distante mult mai mari decat vanatorii sau culegatorii. Datorita obiceiurilor k nomade, oamenii societatilor pastorale nu acumuleaza posesiuni materiale, desi modu lor de viata este mai complex la capitolul material decat cel al vanatorilor culegatorilor, intrucat domesticirea animalelor permite o aprovizionare constanta d| hrana, aceste societati sunt de regula mai numeroase decat comunitatile de v.anatot si culegatori. Unele societati pastorale numara un sfert de milion de membri s chiar mai mult.

intinzandu-se, asa cum se intampla adesea, pe suprafete mari de teritoriu, poate intampla ca pastorii sa vina in contact cu alte grupuri. Ei fac adesea comert -dar pot de asemenea, sa aiba loc si conflicte. Multe societati pastorale au fost pasnice dorind doar sa-si ingrijeasca turmele si sa respecte ceremonialurile rituale al| comunitatii. Altele au fost insa s-au pronuntat razboinice, realizandu-si constar supravietuirea prin jefuirea altora dar si prin cresterea animalelor, in societatii! pastorale exista mari inegalitati in functie de bogatie si putere fata de comunitatii! de pastori si culegatori, in mod special sefii, capeteniile razboinice si conducatoflj de trib detin adesea o considerabila putere personala.

O descriere clasica a societatii pastorale este cea data de E.E. Evans-Pritchard care a studiat tribul Nuer, din sudul Sudanului (Evans-Pritchard, 1940). Supravietuire tribului Nuer depinde in principal de cresterea vitelor, desi ei cultiva si cereale. Oameni| traiesc in sate Ia distante de zece si treizeci de kilometri unul de altul, in anii '30, cand Evans-Pritchard a facut acest studiu, populatia Nuer numara cam 200.000 de indivizi.| Toti vorbeau aceeasi limba si respectau aceleasi obiceiuri, dar nu exista o autoritate politica centrala sau vreo forma de guvernare. Populatia Nuer este impartita in triburi| care colaboreaza uneori intre ele, dar locuiesc mai mult separat.

Fiecare trib poseda pamantul sau, impartirea fiind marcata de obicei prir cursurile de apa. Populatia Nuer nu acorda o insemnatate deosebita pamantului decat ca loc unde-si pot creste vitele. O parte din an, in sezonul secetos, locuiesc in tabere langa ochiurile de apa. indeletnicirea populatiei Nuer este legata de cresterea vitelor, care sunt, in multe privinte, punctul central al culturii lor. Ei manifesta un profund dispret pentru populatiile invecinate, care au vite putine sau deloc. Fiecare faza majora a vietii - nasterea, maturizarea, casatoria si moartea este marcata de ritualuri legate de vite. Barbatii poarta adesea numele boilor lor favoriti, iar femeile pe cele ale vacilor preferate.

Triburile Nuer pornesc adesea la razboi unul impotriva altuia, iar uneori formeaza aliante impotriva strainilor. Asa cum traiesc pentru vite, la fel se lupta pentru ele, pedepsindu-i, de exemplu, pe vecinii Dinka, alta societate pastorala, pentru furtul turmelor. Conform unei zicale a populatiei Nuer: "Mai multi oameni au murit pentru o vaca decat din orice alt motiv.'

Societatile agrare

Societatile agrare au aparut in acelasi timp cu cele pastorale. La un moment dat, grupurile de vanatori si culegatori au inceput sa-si semene propriile lor culturi, in loc sa le culeaga pur si simplu pe cele crescute in salbaticie. Aceasta practica s-a dezvoltat, devenind ceea ce se numeste astazi "horticultura', in care mici gradini sunt cultivate cu ajutorul unor instrumente simple de sapat. Multe populatii din lume inca se bazeaza in primul rand pe horticultura pentru a-si castiga traiul (fig. 3.2. arata cum s-a mentinut modul de viata agricol in lumea moderna.)

Figura 3.2. - Continuitatea modului de viata agrar in societatile industrializate: procentajul fortei de munca in agricultura, 1990

Procentajul fortei de munca din agricultura:

Societatile industrializate:

Australia Japonia Germania Canada Statele Unite Marea Britanic

Sursa: Nikos Alexandrotos (ed.) World Agriculture: Towards 2010: An FAO Study, 1995

La fel ca pastontul, horticultura ofera o rezerva de hrana mai sigura decat ar fi fost posibil prin vanat si cules si de aceea poate intretine comunitati mult mai numeroase, intrucat nu sunt intr-o continua miscare, populatiile care-si castiga traiul din horticultura pot acumula stocuri mai mari de averi materiale decat comunitatile de vanatori si culegatori. O data ce grupurile s-au stabilit in anumite zone, comertul si legaturile politice regulate se pot dezvolta intre sate separate. Comportamentul razboinic este comun in societatile horticole, desi nivelul de violenta tinde sa fie mai putin pronuntat decat in unele grupuri pastorale. Cei care cultiva pamantul nu sunt de regula, indemanatici in arta razboiului; pe de alta parte, membrii triburilor nomade se pot aduna laolalta constituind adevarate armate de jefuitori.

Sa luam ca exemplu, tribul Gururumba din Noua Guinee, de nu mai mult de < mie de locuitori raspanditi in sase sate (Newman, 1965). in fiecare sat exista ma multe gradini, despartite de garduri. Loturile apartin diferitelor familii, in interiorul acestor garduri. Toata lumea, adulti si copii, este implicata in procesul de ingrijire; loturilor, desi barbatii si femeile au in grija fiecare tipuri diferite de fructe si legumei Fiecare familie are mai multe loturi si cultiva diferite plante in anumite perioade din an, asigurand astfel o provizie de hrana constanta. Cultura Gururumba are un sisten ceremonial complicat de schimburi de daruri intre familii, prin care se poate obtine prestigiul in cadrul comunitatii. Astfel, populatia detine gradini in care se cultiv plante pentru nevoile zilnice si alte loturi, in care cultiva rasaduri "de prestigiu'! Rasadurile "de prestigiu' sunt mult mai bine ingrijite decat cele obisnuite.

Gururumba mai cresc si porci, care nu sunt ingrasati pentru a fi mancati, ci caj daruri de schimb, menite sa castige un statut superior in cadrul comunitatii. O dati la cativa ani are loc o mare sarbatoare cu carne de porc, in cursul careia sute porci sunt sacrificati, gatiti si oferiti in dar. Ca si in grupurile pastorale, in randul tribului Gururumba exista diferente de egalitate decat in culturile de culegatori s| vanatori. Capeteniile si sefii de trib joaca un rol important si exista deosebir substantiale intre bogatiile materiale ale oamenilor.

CIVILIZATIILE PREINDUSTRIALE SAU STATELE TRADITIONALE

Aproximativ dupa anul 6000 i.Ch. gasim urmele unor societati mai mari decat] existasera pana atunci si care nu se aseamana cu tipurile primitive (Gurns si Ralphj 1974). Aceste societati se bazau pe dezvoltarea oraselor, dovedeau pronuntatei inegalitati in repartizarea bogatiei si a puterii si se asociau cu conducerea de catrel regi sau imparati. Deoarece foloseau scrierea, iar stiinta si arta erau in plina dezvoltarel acestea, sunt numite adesea civilizatii. Dar intrucat ele au dezvoltat forme de guvernare j mai coordonate decat orice alte forme de societate anterioara, pentru a le denumi se j foloseste termenul de state traditionale.

Majoritatea statelor traditionale erau totodata imperii; ele ajungeau la asemenea] dimensiuni prin cucerirea si incorporarea altor popoare (Eisenstadt, 1963; Classen si Skalnik, 1978; Kautsky, 1982). Acesta este cazul, de exemplu, Chinei traditionale j si a Romei antice. La apogeul sau, in secolul I d.Ch., Imperiul roman se intindea din i Britania, in nord-vestul Europei, pana dincolo de Orientul Mijlociu. Imperiul chinez, j care a dainuit peste doua mii de ani, pana in pragul secolului nostru, acoperea cea j mai mare parte a regiunii de platou din estul Asiei, ocupata in prezent de China . moderna. Astazi nu mai exista state traditionale in lume. Desi cateva, cum ar fi China si Japonia, au ramas mai mult sau mai putin intacte si dupa inceputul secolului j XX, toate au fost distruse ori s-au dizolvat in sisteme moderne.

Cele mai timpurii state traditionale au aparut in Orientul Mijlociu, de regula zone fertile de-a lungul unor fluvii (vezi fig. 3.3.). Imperiul chinez s-a format in preajr anilor 2000 i.Ch., intr-o vreme cand state puternice se gaseau pe teritoriul Indiei Pakistanului actual. Cateva state traditionale de mari dimensiuni existau in Mexic < in America Latina, cum ar fi aztecii in Peninsula mexicana si incasii in Peru. Stat incasilor fusese infiintat cam cu un secol inainte de sosirea aventurierului spanie] Pizzaro, care a descins in America de Sud in 1535 doar cu un mic grup de soldati.

Prin incheierea de aliante cu alte triburi bastinase ostile incasilor, Pizzaro a put provoca in scurt timp decaderea statului inca, cerand alipirea acestuia la Spania. Aceastj a fost una dintre primele intalniri dintr-o lunga serie, a influentelor occidentale statele traditionale, care aveau sa duca pana la urma la disparitia lor totala.

Maiasii

Vom lua ca exemplu de stat traditional cea de-a treia civilizatie americana, cef a maiasilor, stabilita in peninsula Yucatan din Golful Mexic. Civilizatia Maya s. dezvoltat intre anii 300 si 800 i.Ch. Maiasii au construit centre religioase, le-; inconjurat cu locuintele lor, toate construite din piatra. Altarele religioase ave; forma unor mari piramide, in varful fiecareia fiind cate un templu. La Tikal, c mai mare dintre piramide, orasul dimprejur gazduia cam 40.000 de locuitori. E principalul centru administrativ - efectiv orasul-capitala - al statului maias.

Societatea maiasa era condusa de o clasa aristocrata de preoti-razboinici. erau cei mai inalti demnitari in societate, si totodata conducatori militari, care duce; incontinuu razboaie cu grupurile din preajma. Majoritatea populatiei era formai din tarani, toti fiind obligati sa dea o parte din produsele lor conducatorilor l aristocrati, care traiau in conditii oarecum mai luxoase.

Nu se stie cu siguranta de ce a disparut civilizatia Maya, probabil ca a foi cucerita de triburi invecinate. Se presupune insa ca in vremea sosirii spanioliloi statul maias disparuse deja de mult.

Trasaturile statului traditional

Statul traditional reprezinta singurul tip de societate existent in istorie inaintea aparitiei industrialismului modern, in care o mare parte a populatiei nu era direc implicata in obtinerea hranei, in comunitatile de vanatori si culegatori, ca si is societatile pastorale si agrare, exista o diviziune a muncii destul de simpla. Cea ma importanta separare a sarcinilor era cea dintre barbati si femei, in statele traditionale dimpotriva, exista un sistem ocupational mai complex. Se mentinea diviziunea stric a muncii in functie de sex, activitatile femeilor fiind in principal restranse la casa s camp. Totusi, in randul barbatilor s-a observat o pondere a meseriilor specializate, cum ar fi cea de negustor, curtean, administrator guvernamental si soldat.

Mai exista si o diviziune de baza a claselor, intre grupurile aristocrate si restu populatiei. Conducatorul era seful "clasei stapanitoare', care mentinea dreptul exclusi de a detine pozitiile sociale inalte. Membrii acestei clase traiau de regula, confortabil

r

' tyiarea masa a populatiei, pe de alta parte, se descurca insa foarte greu. Posesiunea de

sclavi era o trasatura comuna a acestor societati.

Cateva state traditionale au fost constituite in special prin comert si erau de aceea conduse de negustori, dar majoritatea fusesera intemeiate prin cuceriri militare au presupuneau o structura substantiala de forte armate (McNeill, 1983, Mann, 1986). Statele traditionale au cunoscut dezvoltarea armatei profesioniste, anticipand tipurile moderne de organizare militara. Armata romana de exemplu, era alcatuita dintr-un grup de barbati cu un inalt grad de disciplina, bine antrenati si care a stat la baza expansiunii Imperiului roman, in statele traditionale gasim de asemenea inceputurile mecanizarii razboiului. Sabiile, lancile, scuturile si echipamentul de asediu detinut de armata romana erau produse de catre mestesugari specializati, in razboaiele dintre statele traditionale ca si intre aceste state si triburile "barbare', ranile mortale erau mult mai frecvente decat fusesera vreodata mai inainte.

PRIMELE TIPURI DE SOCIETATE UMANA

Tipul Perioada

Societatile de vanatori 50.000 i.Ch. pana in prezent

si culegatori

Societatile pastorale

(actualmente in curs de disparitie totala).

12.000 i.Ch. pana in prezent. Majoritatea statelor de mari dimensiuni de azi. Modul lor de viata este amenintat.

12.000 i.Ch. pana in prezent. Majoritatea fac acum parte din entitati politice mai mari si sunt in curs de a-si pierde identitatea.

Statele sau civilizatiile 6.000 i.Ch. pana in sec. XIX.

Societatile agrare

traditionale

Toate statele traditionale au disparut.

Caracteristici

Constau in grupuri mici de oameni care-si

castiga traiul prin vanat, pescuit, si culesul

plantelor comestibile.

Putine inegalitati.

Diferente de rang limitate la varsta si sex.

Depind de cresterea animalelor domestice

pentru a-si castiga existenta materiala. Ca

marime, variaza intre cateva sute si mii de

membri.

Marcate de inegalitati evidente.

Compuse de capetenii sau regi-razboinici.

Bazele pe mici comunitati rurale, fara

orase sau metropole.

Traiul castigat prin agricultura, adesea

suplimentata prin vanatoare si cules.

Inegalitati mai pronuntate decat in randul

pastorilor si culegatorilor.

Conduse de capetenii.

Bazele in buna parte pe agricultura. Exista

unele orase, unde se concentreaza

comertul si mestesugurile.

Foarte mari, unele numarand milioane de

oameni (desi mici in comparatie cu

societatile mari industrializate).

Aparat de guvernare distinct, condus de

un rege sau imparat.

Exista inegalitati majore intre diferitele clase

LUMEA MODERNA: SOCIETATILE INDUSTRIALIZATE

O Statele traditionale au disparut cu desavarsire; desi societatile de vanatori culegatori, pastorale si agrare continua sa existe in unele regiuni, ele se gasesc dd pe teritorii relativ izolate si, in majoritatea cazurilor, chiar si aceste ultime exemn de supravietuire sunt in curs de dezintegrare. Ce anume a dus la distrugerea forme de societate care au dominat intreaga istorie pana acum doua sute de ani? Raspuns intr-un singur cuvant, este INDUSTRIALIZAREA, aparitia productiei cu ajute masinii, bazata pe folosirea unor resurse de putere neinsufletite (cum ar fi aburul s electricitatea). SOCIETATILE INDUSTRIALE (numite uneori pur si simj "societatile modeme') sunt cu totul diferite de orice tip anterior de ordine socia iar dezvoltarea lor are consecinte care se intind dincolo de originile lor europe

Industrializarea a aparut in Anglia in secolul al XVIII-lea, ca rezultat al Revolut] Industriale, rezultat al unui intreg complex de schimbari tehnologice care au afec mijloacele prin care oamenii isi castigau existenta. Aceste schimbari au inclus inven unor masini noi (cum ar fi masina de filat si de tors punerea resurselor energetice j special cea a apei si a aburului) in slujba proceselor de productie si folosirea stiiii pentru imbunatatirea metodelor de productie. Si cum inventiile si descoperirile dintr-domeniu provoaca la randul lor altele in diferite domenii, pasul inovatiei tehnolog in societatile industrializate este extrem de rapid, in comparatie cu sistemele soci traditionale.

Chiar si in cele mai avansate dintre societatile traditionale, majorita oamenilor erau implicati in cultivarea pamantului. Nivelul relativ scazut dezvoltarii tehnologice nu permitea decat unei mici minoritati sa se eliben de obligatiile productiei agricole. Dimpotriva, o prima trasatura a societati industrializate de azi este aceea ca majoritatea populatiei lucreaza in fabri birouri sau magazine si nu in agricultura. Peste 90% din populatie locuiest oras, acolo unde se gasesc majoritatea slujbelor sau noi locuri de munca. Oras importante sunt cu mult mai mari decat asezarile urbane ce se gaseau . civilizatiile traditionale, in aceste orase, viata sociala devine mai impersona si anonima decat inainte, iar multe dintre intalnirile noastre zilnice sunt n degraba cu straini, decat cu persoane pe care le cunoastem. Organizatiile , mare intindere, cum ar fi corporatiile de afaceri sau agentiile guvernamental ajung sa influenteze practic viata tuturor oamenilor.

O alta trasatura a societatilor modeme se refera la sistemele lor politice, ca sunt mai dezvoltate si mai intense decat formele de guvernamant din state, traditionale, in civilizatiile traditionale, autoritatile politice (monarhi si impara| nu au o influenta directa asupra obiceiurilor si cutumelor majoritatii supusilor l care traiesc in sate si asezari independente. O data cu industrializarea, transpor si comunicatiile au devenit mult mai rapide, ducand la formarea unei comunit "nationale' mult mai integrate.

Societatile industriale au fost primele State-natiuni. Statele-natiuni sunt t njnunitati politice, delimitate intre ele prin granite clar marcate, si nu prin vaga

zona de frontiera care separa statele traditionale. Guvernele statelor-natiuni au uteri sporite in multe privinte ale vietii cetatenilor lor, stabilind legi care se nlica tuturor celpr care locuiesc in interiorul respectivelor granite. Marea Britanie este stat-natiune, asa cum sunt de fapt toate celelalte societati din lumea contemporana.

Aplicarea tehnologiei moderne nu s-a limitat insa catusi de putin la un proces nasnic de dezvoltare economica, inca din cele mai timpurii faze ale industrializarii, nrocesele moderne de productie au fost puse in slujba fortei armate, iar aceasta a modificat semnificativ modalitatile de a duce razboaie, creand arme si moduri de organizare militara mult mai avansate decat cele din culturile preindustriale. impreuna, puterea economica superioara, coeziunea politica si superioritatea militara explica irezistibila extindere a modului de viata occidental in intreaga lume, de-a lungul ultimelor doua secole.

Marea Britanie ca exemplu de societate industrializata

Marea Britania este una dintre cele peste doua sute de state-natiune existente in lume azi. Este mica in comparatie cu alte state actuale, atat ca suprafata cat si ca numar de locuitori. Marea Britanie are 58 de milioane de locuitori. Germania, alta tara industrializata, are 81 de milioane, Japonia 125 de milioane, iar Statele Unite 258 de milioane. Desi cu o populatie relativ redusa, Marea Britanie are totusi mai multi locuitori decat a avut intregul Imperiu roman in perioada sa de maxima in intindere, ceea ce ne arata ca lumea este mult mai populata decat acum doua mii de ani.

Caracterul industrial al Marii Britanii este demonstrat de micul numar de oameni care lucreaza in agricultura, mai putin de 2% din intreaga forta de munca. Ca si alte state industrializate, Marea Britanie importa o serie de articole alimentare din intreaga lume: ceai din Asia de Sud, mere din Noua Zeelanda, vin din Franta si mii de alte articole alimentare din alte tari. Totusi, cei 2% lucratori agricoli produc mai mult decat suficient pentru a hrani intreaga populatie a Marii Britanii.

Daca luam in consideratie venitul mediu pe cap de locuitor, Marea Britanie nu este o tara bogata, fata de alte natiuni industrializate, in ordinea tarilor industrializate se afla abia pe locul 21. Elvetia e prima, Luxemburg a doua, iar Japonia a treia. Totusi, britanicii sunt foarte bogati, fata de masa populatiei din societatile premoderne, cat si fata de majoritatea tarilor din Lumea a Treia din vremurile noastre. Marea Britanie este ceea ce se numeste uneori o societate din ^umea intai, diferita de cele din Lumea a Doua si a Treia. De acestea ne vom ^cupa in continuare.

SOCIETATILE DIN LUMEA INTAI, A DOUA SI A TREIA Originile diviziunii

incepand din secolul al XVII-lea si pana in secolului al XX-lea, tarile occident au infiintat colonii in numeroase zone, ocupate pana atunci de societati traditiona folosindu-si superioritatea fortei militare acolo unde era necesar. Desi practic te aceste colonii si-au obtinut pana acum independenta, procesul de colonizare a f esential in formarea hartii sociale a lumii, asa cum o cunoastem azi. in unele regii cum ar fi America de Nord, Australia si Noua Zeelanda, care erau slab populate i comunitati de vanatori si culegatori, europenii au devenit populatia majoritara, j altele, printre care si o buna parte din Asia, Africa si America de Sud, popula locala a ramas majoritara.

Societatile din primul dintre aceste tipuri, inclusiv Statele Unite, au deve industrializate. Cele din categoria a doua sunt in majoritate la un nivel al dezvolt industriale mai scazut si sunt adesea denumite societati din Lumea a Treia. Aseme societati includ China, India, majoritatea tarilor africane, (cum ar fi Nigeria, Ghana Algeria) sau tari din America de Sud (de ex.: Brazilia, Peru si Venezuela), intruc multe dintre ele sunt situate la sud fata de Statele Unite si Europa, ele sunt denum| uneori colectiv ca Sudul, spre a fi deosebite de Nordul mai bogat, industrializat.

Termenul "Lumea a Treia' a reprezentat la inceput o parte a ifnor trasat stabilite pentru a diferentia cele trei tipuri majore de societate existente in primii,' ai secolului XX. Tarile din Lumea intai erau (si inca mai sunt) statele industrializa din Europa, Statele Unite, Australasia (Australia, Noua Zeelanda, Tasmaniaj Melanezia) si Japonia. Majoritatea societatilor din Lumea intai au sisteme guvernamant multipartite, parlamentare. Societatile din Lumea a Doua insemr societatile comuniste din ceea ce era Uniunea Sovietica (URS S) si Europa de cuprinzand Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est si Ungaria. Societatile din Li a Doua aveau economii cu planificare centralizata, care nu permiteau dezvolta proprietatilor particulare sau initiativa economica competitiva.

Uniunea Sovietica - tip de societate din Lumea a Doua

Uniunea Sovietica avea o forma distincta de organizare sociala, politica economica. Era esentialmente o organizare unionala, alcatuita dintr-o diversital de natiuni si grupuri culturale diferite. Cea mai mare dintre ele era ocupata C Rusia, iar rusa era limba oficiala a tarii. Se vorbeau insa si multe alte limbi, cum i fi lituaniana, germana, araba si georgiana.

Uniunea Sovietica era condusa de Partidul Comunist. Bazat pe o versiune j marxismului (vezi cap. 1), comunismul sovietic era un sistem de guvernat monopartita. Partidul Comunist domina atat sistemul politic cat si cel economi| Tarile din Lumea intai sunt capitaliste si au economii de piata: firmele de aface sunt proprietate privata si se afla in concurenta unele cu altele pentru a-si vine

nrodusele consumatorilor. Dimpotriva, in Uniunea Sovietica si in Europa de Est, cea mai mare parte din industrie si agricultura era in proprietatea statului si destul de putine afaceri erau particulare.

Urmand invataturile lui Marx, conducatorii comunisti credeau ca un sistem de productie bazat pe proprietatea colectiva ar putea deveni mai prosper decat sistemul liber de piata occidental. S-a dovedit insa contrariul. Uniunea Sovietica si societatile est-europene au fost ineficiente economic si au avut o conducere politica autoritara, iar aceste limite au dus la prabusirea lor (pentru informatii suplimentare, vezi cap. 13).

O data cu colapsul comunismului in 1989, Uniunea Sovietica s-a dezmembrat, Rusia a devenit din nou un stat separat, asa cum fusese inainte de Revolutia din 1917 si un mare numar de alte regiuni s-au desprins pentru a forma state-natiune independente, cum ar fi Ucraina, Georgia si Lituania etc.

Timp de aproximativ 75 de ani, istoria lumii a fost afectata de o rivalitate globala intre Uniunea Sovietica si tarile est-europenc pe de-o parte si societatile capitaliste occidentale si Japonia pe de alta. Astazi aceasta rivalitate a disparut. O data cu sfarsitul "razboiul rece' si dezintegrarea comunismului in fosta URSS si Europa de Est, Lumea a Doua a disparut pur si simplu.

Sfarsitul Lumii a Doua

Rusia si celelalte foste societati din Lumea a Doua sunt azi pe cale de a-si forma un sistem de piata competitiv, asemanator celui din tarile occidentale. Ele incearca de asemenea sa-si construiasca institutii politice democratice bazate pe modelele occidentale.

Ceea ce se intampla in Rusia si in celelalte tari ex-comuniste poate parea fara legatura cu viata oamenilor din Marea Britanic. Dar aceasta e o parere inselatoare. La fel ca si toate celelalte societati industrializate, Marea Britanic este tot mai mult implicata intr-o economie globala, astfel incat evenimente din alte parti ale lumii au efecte imediate asupra propriilor ei activitati. De exemplu, de ceea ce se intampla in fosta Uniune Sovietica poate depinde de obtinerea unei slujbe bune sau chiar orice slujba, dupa terminarea colegiului. Aceasta intrucat perpetuarea prosperitatii economice depinde de conditiile economice stabile din lumea intreaga. Daca Rusia se va putea dezvolta economic si politic, comertul cu Marea Britanie va fi benefic pentru ambele tari. Daca ar avea loc insa o prabusire economica in societatile din tosta Uniune Sovietica, consecinte dezastruoase s-ar repercuta si asupra stabilitatii sociale si economice din alte societati.

Societatile din Lumea a Treia

Termenul de Lumea a Treia (inventat de demograful francez Alfred Sauvy) a devenit un mod conventional de referire la societatile mai putin dezvoltate, dar in unele privinte nu este satisfacator. Aceasta etichetare face sa para ca societatile respective sunt total separate de tarile industrializate, ca fac parte dintr-o alta lume.

Dar nu este adevarat: societatile din Lumea a Treia sunt de multa vreme legate i tarile industrializate si invers. Ele au aparut ca urmare a colonializarii (vezi fij| 4.3) si datorita legaturilor comerciale pe care si le-au creat cu statele occidentale, l schimb, conexiunile pe care Occidentul le-a stabilit cu alte parti ale lumii afectat vizibil propria dezvoltare. De exemplu, faptul ca exista o numeroasa populatj de negri in Statele Unite si in Brazilia este rezultatul "comertului cu oamen (comertul cu sclavi) desfasurat cu colonisti.

Majoritatatea societatilor din Lumea a Treia se afla in zone care au fost supu regimului colonial in Asia, Africa si America de Sud. Una sau doua mai sunt coloij inca (Hong Kong a ramas colonie britanica pana in 1997, cu angajamentul de a ce controlul catre China in acel an). Cateva regiuni colonizate au castigat independe mult mai devreme, cum ar fi Haiti, care a devenit prima republica autohtona | populatie de culoare neagra in ianuarie 1804. Coloniile spaniole din America i Sud si-au cucerit independenta in 1810, in timp ce Brazilia s-a desprins de Portuga| in 1822.

Unele tari, care nu au fost niciodata conduse de altele europene, au fost tot puternic influentate de relatiile coloniale, cel mai notabil exemplu fiind China, forta armata, China a fost obligata incepand din secolul al XVII-lea sa intretina legati comerciale cu puterile europene, in timp ce europenii se ocupau de guvernarea anumil regiuni, inclusiv a catorva porturi de prima importanta. Hong Kong a fost ultir dintre ele. Majoritatea natiunilor din Lumea a Treia au devenit state independente atj dupa cel de-al doilea razboi mondial, adesea in urma unor sangeroase lupte anticolonia Printre exemple se pot cita India, cateva tari asiatice (Burma, Malaesia si Singapoj si tari din Africa (Kenia, Nigeria, Zair, Tanzania si Algeria).

Desi pot include populatii care traiesc inca dupa modelul traditional, tarile i Lumea a Treia sunt diferite de formele timpurii de societate traditionala. Sistem^ lor politice sunt modelate dupa sisteme infiintate mai intai in societatile occident adica sunt state-natiuni. in timp ce majoritatea populatiei traieste inca in zonele rur multe astfel de societati trec printr-un proces rapid de dezvoltare urbana. Di agricultura ramane activitatea economica principala, recoltele sunt produse ade pentru a fi vandute mai curand pe pietele lumii si mai putin pentru consumul loca

Conditiile de trai sunt dintre cele mai sarace in aceste societati si s-au deterioij mult in decursul ultimilor ani. S-a estimat ca in 1993, 1,2 miliarde de oameni tarile Lumii a Treia traiau in saracie, adica aproape un sfert din populatia lurr Aproximativ o jumatate dintre saracii lumii traiesc in Asia de Sud, in tari ca Indi Burma si Cambodgia. Cam o treime sunt concentrati in Africa. Ceilalti se afla' America Centrala si de Sud. intre 1984 si 1994 standardele de viata au scazut] Africa cu 2% anual. Somajul a crescut cu 400%, ajungand azi la peste 100 milioa de someri. Africa subsahariana se confrunta totodata si cu o criza a datoriei exter Datoria ei totala a crescut de peste trei ori. Platile in contul datoriei externe pe ca le fac guvernele africane in fiecare an se ridica la de peste patru ori suma chelii pentru sanatate si civilizatie.

India ca exemplu de tara din Lumea a Treia

India si China reprezinta cele mai mari tari din lume in privinta numarului de locuitori. India are 900 milioane de locuitori. China are l ,2 miliarde, adica de 22 de ri mai mult decat Marea Britanic. India a fost colonizata de Anglia cu doua secole in urma, devenind parte a Imperiului Britanic. Tara si-a castigat independenta dupa ^cel de-al doilea razboi mondial, dar s-a divizat in doua: Pakistanul, predominant islamic, s-a desprins de partea principala a Indiei, dominata de hinduism.

India ramane o tara preponderent agrara: 33% din forta de munca est agricultura. Rata medie de viata este superioara celei din multe tari in cur^ dezvoltare, dar cu mult sub cea a natiunilor industrializate. Media de viata j pentru barbati cat si pentru femei in India in 1996 era de 63 de ani; in Marea Brit ea este in prezent de 74 de ani pentru barbati si 79 pentru femei; in Japonia, ". oamenii par sa traiasca mai mult decat oriunde in lume, este de 77 de ani pej barbati si 83 pentru femei.

Spre deosebire de majoritatea tarilor din Lumea intai, India este o societa carei populatie creste inca vertiginos. Cresterea populatiei supune la un efort eu resursele economice si educationale. Doar 50% din populatia Indiei este alfabeti (fata de 99% in Anglia). Multi oameni s-au mutat din zonele rurale in ora,, ultimii 30 de ani. Orasele indiene ca Delhi, Calcutta si Bombay sunt suprapopul iar multi locuitori dorm pe strazi si sunt someri.

Si totusi ar fi o greseala sa ne imaginam India ca "tarandu-se', pur si sir", dupa statele occidentale. Ea poseda o cultura vasta si diversa, mostenii indelungatei sale istorii ra si civilizatiei traditionale. De asemenea, in prezent] trece printr-un proces rapid de dezvoltare economica. India adaposteste un ir, numar de saraci, care-si duc cu greu existenta cotidiana. Dar ea are si milioane oameni bogati si industrii prospere, inclusiv de inalta tehnologie. Orasele ei s suprapopulate, dar au si zone rezidentiale la fel de elegante ca oricare altele i tarile din Lumea intai.

Saracia din Lumea a Treia

in majoritatea societatilor din Lumea a Treia, saracia tinde sa capete fornT cele mai dramatice in zonele rurale. Malnutritia, analfabetismul, media scazuta viata si conditiile mizere de locuit sunt de regula cele mai accentuate la ta Majoritatea saracilor se gasesc acolo unde lipseste pamantul arabil, productivita agriculturii este scazuta, iar seceta si inundatiile sunt fenomene obisnuite. De obic femeile sunt mai dezavantajate decat barbatii. Ele se confrunta cu probleme cultura, sociale si economice mai des decat barbatii care sunt lipsiti de drepturi. De exemp| ele muncesc un numar mai mare de ore, iar acolo unde sunt salariile lor sunt mici.

Saracii din tarile Lumii a Treia traiesc in conditii aproape de neimaginat peni britanicii de rand sau locuitorii altor societati industrializate. Multi nu au locuiri permanente, in afara unor adaposturi din carton sau din deseuri de lemn. Nu au aj curenta, instalatii sanitare sau electricitate. Cu toate acestea, exista insa milioane i saraci in Marea Britanic, Europa si Statele Unite si exista o legatura intre saracia d, aceste societati si saracia globala. Aproape jumatate dintre saracii din Statele Unit de exemplu, provin din Sud. Aceasta se refera la descendentii sclavilor negri adi cu forta in urma cu secole, cat si la mai recentii emigranti, sositi din America Latir Asia etc.

[LE RECENT INDUSTRIALIZATE

cu succes in

.i timp ^ce majoritatea tarilor din Lumea a Treia, care nu este unitara, sunt

, urma societatilor occidentale, cateva dintre ele s-au inscris deja cu succes _ul industrializarii. Ele sunt uneori denumite tari recent dezvoltate (TRD) si

H- Brazilia si Mexicul in America de Sud, cat si Hong Kong, Coreea de Sud, * oore si Taiwan in Asia de Est. Rata cresterii economice a unora dintre cele mai

ere TRD, precum Taiwanul, este de cateva ori mai mare decat a economiilor ? . strializate occidentale, in 1 968 nici o tara din Lumea a Treia nu figura in topul ' ilor 30 de exportatori din lume, dar dupa 25 de ani Hong Kong si Coreea de Sud se aflau printre primele 1 5.

TRD asiatice au aratat in anii '90 cele mai ridicate nivele ale prosperitatii economice. Ele investesc in strainatate si promoveaza totodata cresterea economica in propria lor tara. Productia de otel a Coreei de Sud s-a dublat in ultimii zece ani, iar industriile constructoare de nave si electronica se situeaza printre liderii mondiali. Singapore este pe cale de a deveni principalul centru financiar si comercial din Asia de Sud-Est. Taiwan este o prezenta importanta in industria manufacturiera si electronica. Toate aceste evolutii au afectat direct Marea Britanie, a carei cota globala de productie de otel a scazut dramatic in ultimii 30 de ani.

Modul de viata se schimba rapid in aceste societati. Tarile cele mai prospere dintre cele asiatice se avanta cu entuziasm intr-o noua lume a societatii de consum.

Un cetatean prosper din Asia arata cam asa: are camasi si cravate de la Ferragame, poarta un ceas Rolex sau Cartier, are o geanta diplomat Louis Vuitton, semneaza cu un stilou Montbanc, se duce la serviciu intr-un BMW stralucitor, vorbeste tot timpul la telefonul celular Motorola, isi depune economiile pe cartile de credit American Express, calatoreste in Singapore cu Airlines, poseda un apartament in oras si o casa la tara. (Naisbitt, 1995, p. 31).

Bunastarea si consumul exagerat coexista cu formele traditionale de casatorie si familie, iar uneori cu sistemul limitat de viata de tara si cu saracia.

SCHIMBAREA SOCIALA ASTAZI: GLOBALIZAREA

Priviti indeaproape gama de produse oferite spre vanzare data viitoare cand intrati intr-un magazin local sau supermarket. Diversitatea de bunuri pe care am ajuns in Occident sa o consideram drept fireasca pentru orice persoana capabila sa si-o cumpere cu bani, depinde de conexiuni economice incredibil de complexe care se intind asupra lumii intregi. Produsele expuse au fost fabricate in sau folosesc ingrediente sau parti dintr-o suta de tari diferite. Toate acestea trebuie sa fie transportate cu regularitate de la un capat la altul al Pamantului, necesitand un fux continuu de informatie pentru a coordona milioanele de tranzactii care au 'oc zilnic.

SOCIETATEA IN LUMEA MODERNA

Tipul

Societatile din Lumea intai

Societatile din Lumea a Doua

Societatile din Lumea a Treia

Tarile recent industiralizate

Perioada

Secolul XVIII pana in prezent.

inceputul secolului al XX-lea (dupa Revolutia Rusa de la 1917), para la inceputul anilor '90.

Secolul al XVIII-lea (majoritatea sunt foste colonii) pana in prezent.

Din 1970 pana in prezent.

Caracteristici

Bazate pe productia industriala si libera

initiativa generalizata.

Majoritatea oamenilor locuiesc in orase si

metropole, o mica parte sunt angrenati in

meserii agricole.

Mari inegalitati de clasa, desi mai putin

pronuntate decat in statele traditionale.

Comunitati politice distincte sau state-natiuni,

cuprinzand natiunile occidentale, Japonia,

Australia si Noua Zeelanda.

Bazate pe industrie, dar economia este

centralizata.

O mica parte din populatie lucreaza in

agricultura; majoritatea locuieste in orase si

metropole.

Inegalitatile de clasa majore persista.

Comunitati,politice distincte sau state-natiuni.

Pana in 1989, cuprindeau Uniunea Sovietica

si Estul Europei, dar schimbarile politice si

sociale le-au transformat in sisteme de libera

initiativa economica, devenind treptat societati

din Lumea intai.

Majoritatea populatiei lucreaza in agricultura,

folosind metode de productie traditionale.

Unele produse agricole sunt vandute pe pietele

mondiale.

Unele tari au sisteme de libera initiativa, altele

sunt centralizate.

Comunitati politice distincte sau state-natiuni,

incluzand China, India si majoritatea

natiunilor africane si sud-americane.

Foste societati din Lumea a Treia, bazate in prezent pe productia industriala si in general pe libera initiativa.

Majoritatea populatiei traieste in orase si metropole, putine persoane sunt implicate in meserii agricole.

Inegalitati de clasa puternice, mai pronuntate decat in societatile din Lumea intaia. Venitul mediu pe cap de locuitor este considerabil mai mic decat cel din societatile Lumii intai. Includ Hong Kong, Coreea de Sud, Taiwan, Brazilia si Mexic.

) "Pana in zilele noastre, scria antropologul Peter Wersley, societatea umana nu a existat de fapt' (Wersley, 1984, p. 1), intelegand prin aceasta ca abia in vremurile moderne putem vorbi despre forme de asociere sociala care cuprind tot Pamantul. Lumea a devenit, in unele privinte de baza, un sistem social unic, rezultat al strangerii legaturilor de interdependenta ce afecteaza acum practic toata lumea. Sistemul global nu este doar mediul inconjurator, in care anumite societati - cum ar fi Marea Britanie - se dezvolta si evolueaza. Conexiunile sociale, politice si economice care depasesc granitele dintre tari conditioneaza in mod decisiv soarta celor care traiesc in interiorul fiecareia din ele. Termenul general pentru cresterea interdependentei din societatea mondiala este GLOBARIZARE.

Nici o societate din lume nu mai traieste complet separat de celelalte si chiar in cele mai bogate tari fiecare depinde de bunuri aduse din strainatate, in Marea Britanie, de exemplu, aproape toate televizoarele vandute sunt produse si asamblate in strainatate, mai ales in Orientul indepartat. Un alt exemplu ne este oferit de industria constructoare de masini. Acum aproximativ 40 de ani, productia de masini a SUA era mai mare decat cea a restului intregii lumi la un loc. Azi, Statele Unite se situeaza abia pe locul III; mai multe masini sunt produse in Europa si Japonia, in plus, piesele folosite la fabricarea masinilor sunt produse in multe alte tari. O masina Ford Mondeo, de exemplu, contine piese facute in 112 locuri diferite, raspandite in 16 tari si trei continente. Chiar numele masinii, "Mondeo', face referinta la natura globala a industriei constructoare de masini. Procesele de globalizare au adus multora mari beneficii in tarile industrializate: azi este disponibila o mai mare varietate de bunuri si produse alimentare decat niciodata. Totodata, faptul ca acum suntem cu totii implicati intr-o lume mult mai larga a dus la aparitia unora dintre cele mai serioase probleme cu care ne confruntam in prezent.

Procesele globalizarii se numara printre cele mai importante schimbari sociale cu care ne confruntam in prezent. Analiza sociologica restransa la studiul unor societati independente devine tot mai anacronica. Ca fiinte umane, impartim tot mai mult o soarta comuna. Problemele fundamentale cu care se confrunta viata umana, cum ar fi impiedicarea distrugerii ecologice si evitarea confruntarilor annate pe scara larga, au in mod necesar o rezolvare globala.

CONCLUZII

Datorita accentuarii interdependentei economice si culturale, ordinea globala .^este presarata cu inegalitati si formeaza o tesatura de state cu interese atat comune, cat si divergente. Nu exista vreun indiciu a unei convergente politice care va poate face sa fie depasite interesele conflictualc dintre state in viitorul apropiat. Una dintre trasaturile cele mai ingrijoratoare ale societatii mondiale este aceea ca, desi exista Natiunile Unite, globarizarea crescanda nu e dublata de o integrare politica ^sau de o reducere a inegalitatilor internationale in privinta bogatiei sau puterii.