ALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA BANCARA (luand ca exemplificare cazul B.I.R.)

^{ALCULAREA INDICATORILOR DE PERFORMANTA} BANCARA (luand ca exemplificare cazul B.I.R.)

1. RETEAUA SI PERSONALUL B.I.R

2. CLIENTII B.I.R

3. PROFITABILITATEA,SOLVABILITATEA SI LICHIDITATEA BANCII

3.1.Profit si risc

3.2. Performanta globala a unei banci :schema relatiei risc - profit

STUDIU PRIVIND INDICATORII DE PERFORMANTA BANCARA

1. Indicatorii de performanta bancara

2. Optimizarea performantelor bancare

5. STRATEGIA B.I.R . IN DOMENIUL RISCULUI

Banca Internationala a Religiilor a fost infiintata din initiativa Centrului International Ecumenic pentru Dialog Spiritual - organism aflat sub egida U.N.E.S.C.O., si in curs de afiliere la O.N.U. Initial a fost conceputa ca Banca Interconfesionala Romana cu capital privat roman si strain, si si-a inceput activitatea operationala la 21 martie 1994, cu un capital social subscris si varsat de 4 miliarde lei si o singura unitate, in Bucuresti.

Datorita audientei, caracterului si unicitatii sale a devenit Banca Internationala a Religiilor - unicat in lume avand ca actionari atat cultele din Romania, persoane fizice, grupuri financiare, companii comerciale cat si din alte tari precum SUA, Canada, Germania, Italia, Austria, Lichenstein, Olanda, Franta, Israel, Siria, Arabia Saudita, Camerun, etc.

Daca la infiintare B.I.R. avea un numar de 722 actionari, astazi numarul acestora depaseste 2500.

La numai trei ani, care s-au scurs de la inceperea functionarii sale - optand pentru tipul de banca "retail banking" (banca de ghiseu) - B.I.R., pornind de la o singura unitate operativa cu care si-a inceput activitatea, a ajuns la sfarsitul anului 1996 sa aiba o retea de 26 unitati operative, respectiv 17 sucursale, 7 filiale si 2 agentii - amplasate in Bucuresti si in 18 judete din toate provinciile istorice ale tarii, la care sunt deschise un numar de 111.322 conturi prin care clientii bancii - agenti economici si persoane fizice - isi deruleaza operatiunile de incasari si plati decurgand din tranzactiile incheiate sau care isi depun spre fructificare disponibilitatile banesti si un numar de 20.383 conturi pentru creditele acordate de banca.

OBIECTUL DE ACTIVITATE AL B.I.R.

Banca are ca obiect de activitate efectuarea de servicii bancare, pentru dezvoltarea activitatii economice si financiare, prin stimularea capitalului privat in domeniul investitiilor, productiei, comertului si prestarilor de servicii. Banca asigura dezvlotarea relatiilor economico - financiare si comerciale cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate.

In acest scop, Banca efectueaza operatiuni financiare si bancare in numele sau propriu sau in colaborare, in conformitate cu prevederile legii si ale statutului, astfel:

a) atragerea fondurilor banesti, in lei si valuta, de la persoanele fizice si juridice din tara si strainatate, prin constituirea de depozite la vedere si la termen;

b) efectuarea de operatiuni de incasari si plati,in lei si valuta;

c) acordarea de credite, in lei si in valute, pe termen scurt, mediu si lung;

d) cumpararea, vanzarea, primirea in custodie si administrarea de active monetare, in lei si in valuta, aur si alte metale pretioase, in lingouri, monede, medalii;

e) efectuarea de operatiuni cu titluri : plasamentul, subscrierea, gestionarea, pastrarea si comertul cu titluri;

f) efectuarea operatiunilor de arbitraj valutar si schimb valutar, in nume propriu si pentru terti;

g) acordarea de garantii bancare;

h) efectuarea de servicii de depozitare de obiecte de valoare si de valori mobiliare;

i) consulting financiar - bancar;

j) participarea la consortii bancare, si in calitate de actionar, la alte societati;

k) deschiderea de conturi de corespondent.

1. RETEAUA SI PERSONALUL B.I.R.

B.I.R dispune de o retea de unitati bancare bine amplasate geografic pe intreg teritoriul tarii, in aproape fiecare municipiu resedinta de judet existand cate o sucursala iar in localitatile mai importante, cu populatie numeroasa si potential economic mai mare, functioneaza filiale si agentii.

Situatia extinderii retelei B.I.R.:

Situatia extinderii retelei unitatilor bancare ale B.I.R. :

In 1996 au fost infiintate sucursale noi ale B.I.R. in orasele Oradea, Constanta si Arad, la care s-au adaugat, incepand cu trim. IV/1996, un numar de 9 unitati preluate de la Credit Bank, amplasate in imobile ale S.N.C.F.R.,precum si infiintarea unor agentii in mediul rural.

In 1997, prin programul de investitii s-au asigurat fonduri necesare pentru darea in folosinta a unui numar de 42 obiective dintre care: 10 sedii de sucursale, 3 amenajari de filiale, 39 amenajari de agentii.

Modernizarea retelei a cuprins si masurile de informatizare, de dotare cu tehnica de calcul necesara pentru o oferta cum se cuvine catre clienti si din acest punct de vedere.

Procesul de dotare cu tehnica de calcul este un proces permanent, care trebuie sa tina pasul cu evolutia foarte rapida a generatilor noi de calculatoare si a unor programe mai competitive si mai performante.

Planurile de implementare a strategiei B.I.R. contin o viziune noua, moderna in legatura cu reteaua. Prin programele adecvate se urmareste identificarea zonelor ce nu sunt reprezentate suficient cu unitati proprii .

PERSONALUL B.I.R.

La infiintare, banca avea 23 angajati. Cresterea angajatilor cu 760 persoane in numai 3 ani este o dovada a dezvoltarii bancii.

Caracteristica personalului B.I.R. este: calitatea prestatiei sale, tineretea combinata cu experienta si nu in ultima instanta adaptabilitatea la evolutia economiei romanesti si la pretentiile clientelei proprii.

Situatia personalului dupa varsta si sex permite urmatoarele constatari:

- personalul majoritar este cel din prima grupa de varsta : 20- 40 ani, care ajunge la 72% in 1996.. Personalul intre 40- 50ani reprezinta 23% din total. Situatia personalului dupa varsta este echilibrata si corespunde nevoilor si cerintelor bancii;

- personalul feminin este si majoritar si foarte tanar. Femeile reprezinta 65% din totalul angajatilor, iar din totalul acestora 40% sunt femei intre 20 - 40 ani;

- personalul peste 50 ani reprezinta doar 5% in 1996 din totalul personalului bancii.

Dinamica foarte rapida a angajarilor si tineretea personalului propriu au determinat banca sa acorde o atentie speciala pregatirii acestuia in diferite forme proprii ale B.I.R. sau in strainatate.

Activitatea de pregatire a urmarit perfectionarea capacitatii de indeplinire a obligatiilor si responsabilitatilor, asigurarea de insusiri si posibilitati pentru asumarea unor noi responsabilitati pentru dezvoltarea profesionala si promovare.

Dinamica personalului pe grupe de varsta:

2. CLIENTII  B.I.R.

Ca orice banca, si B.I.R. exista si se dezvolta odata cu clientii sai.

In acelasi timp, evolutia clientilor proprii este un test si o dovada a calitatii prestatiei sale, a modului in care societatile comerciale sau populatia sunt satisfacute sau nu de colaborarea cu B.I.R..

Constatarea din acest punct de vedere este pozitiva, numarul de clienti a crescut continuu.

Clientela B.I.R. este foarte diversificata, ea apartine tuturor domeniilor de activitate: comert, industrie,agricultura,transporturi, prestari servicii. Cea mai mare crestere revine persoanelor fizice care au beneficiat de sume importante sub forma de credite pentru construirea sau modernizarea locuintelor precum si pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata.

Populatia manifesta un mare interes pentru serviciile B.I.R., in general, la care se adauga si un alt fenomen - acela al reorientarii economiilor de catre persoanele fizice dinspre fondurile mutuale de investitii spre depozitele bancare.

Clientii din industrie, ca de altfel si din alte ramuri economice, sunt incurajati in eforturile lor pentru modernizarea proceselor de productie, restructurare si retehnologizare.

Structura conturilor deschise la B.I.R. la 31.12.1996:

3.PROFITABILITATEA, SOLVABILITATEA SI LICHIDITATEA BANCII

3.1. Profit si risc

Obiectivul administrarii unei banci este obtinerea de profiturilor. Pe de alta parte, bancile opereaza in conditii de incertitudine si de aceea isi asuma un risc. Riscul in activitatea bancara apare din trei surse. pentru fiecare credit pe care il acorda banca exista un risc, acela ca cel care a primit creditul sa nu-l ramburseze. Pentru creditele acordate la o dobanda fixa pe o anumita perioada si credite la termen cu o dobanda fixa, exista de asemenea si riscul de crestere a costului finantarii pe parcursul perioadei de rambursare; acest risc al dobanzii, care este expunerea la rata dobanzi, apare nu numai legat de creditele acordate de banca, ci si ca rezultat al operatiunilor sale ca dealer si administrare de portofoliu. Banca infrunta si un al treilea risc, riscul de lichiditate, care este de fapt riscul de a nu avea resurse indestulatoare, riscul ca banca sa nu poata la un moment dat sa atraga sumele de care are nevoie la un pret convenabil sau, mai rau, la nici un pret.

Deoarece orice incercare a unei banci de a obtine profit presupune riscuri, obiectivul unei banci, deci si obiectivul B.I.R., devine acela de a-si maximiza profitul, mentinandu-si concomitent riscul la un nivel acceptabil.

Vom reda in graficul urmator corelatiile dintr lichiditate, plasamente, profit si risc: 0

Lichiditati Lichiditati Maxim

Numerar

Credite pe Profit si

termen lung risc

0

0 profit si risc

Volumul lichiditatilor este invers propotional cu volumul creditetelor, cu profitul si riscul;

Volumul creditelor este direct proportional cu profitul si riscul;

Volumul profitului este direct proportional cu riscul.

3.2. Performanta globala a unei banci :schema relatiei risc - profit

Structura capitalului

sau grad de indatorare (EM)

Rentabilitatea Factorii de mediu

capitalului (ROE) Rentabilitate necontrolabili

active (ROA) Factori

controlabili

Performanta

globala

a bancii

Risc

Risc de portofoliu de creditare

Risc de reglementare Riscul ratei

Risc tehnologic dobanzi

Risc Risc de eficienta operarii Risc de

( variatia lui) Risc strategic lichiditate

Risc de afiliere

STUDIU PRIVIND INDICATORII DE PERFORMANTA BANCARA

1. Indicatorii de performanta bancara

Masurarea castigurilor si gestionarea riscurilor prezinta o importanta deosebita in aprecierea calitatii bancare, a performantei acesteia. Luind in considerare toate riscurile posibile, scopul esential al managerilor bancari este acela de a realiza profit. Profitul, in forma sa bruta sau neta, trebuie raportat la principalele lui determinante pentru a surprinde evolutia performantelor bancare, oferind in acelasi timp, directii de actionare pentru imbunatatirea acestora pe viitor.

Rezultatele financiare care reflecta activitatea desfasurata de Banca Internationala a Religiilor in anul 1997, comparativ cu realizarile anului 1996 se prezinta astfel:

Situatia financiara 1996/1997

- conform Contului de Profit si Pierdere -

Tabel nr.  - mil. lei -

GRAFIC

EVOLUTIA VENITURILOR, a

CHELTUIELILOR si a PROFITULUI 1995/1996/1997

Veniturile totale au inregistrat o crestere continua de la 33.406 mil. lei ( la 31.12.1995) la 10908,7 mil lei ( la 31.12.1996), ajungand la 31.12.1997 sa inregistreze un sold de 379.600 mil. lei. Aceste cresteri se datoreaza cresterii permanente a volumului de activitate reflectat in nivelul creditelor acordate si a veniturilor obtinute din taxe, speze si comisioane.

Procentual structura veniturilor se prezinta astfel:

- venituri din dobanzi la credite curente  intre 60% si 85%

si restante

- venituri din taxe si comisioane  intre 10% si 18%

- venituri dein diferente de curs valutar  intre 1,6% si 2,2%

- alte venituri din exploatare  intre 0,1% si 2,9%.

In structura veniturilor totale , cele realizate din dobanzi la contul de disponibil, depozite si la credite plasate detin o pondere destul de mare si sunt superioare cheltuielilor similare.

Cheltuielile totale au crescut de la 18.096 mil. lei ( la 31.12.1995) la 79.668 mil. lei (la 31.12.1996) ajungand la 33293 mil. lei la 31.12.1997.

Procentual, structura cheltuielilor se prezinta astfel:

- cheltuieli cu dobanzile la contul de

depozit si disponibilitati  intre 58% si 82%

- cheltuieli cu remuneratiile personalului  intre 4,8% si 11%

- cheltuieli cu lucrari si servicii prestate intre 3,3% si 11%.

Cheltuielile cu dobanzile platite pentru sursele atrase au ocupat ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor.

Profitul net, a crescut de la 15.310 mil. lei ( la 31.12.1995) la 18.923 mil. lei ( la 31.12.1996) si respectiv la 28.172 mil. lei ( la 31.12.1997).

De mentionat ca, din profitul net al anului 1996, un procent de 59 % s-a repartizat sub forma de dividende, 20,7% pentru fondul de dezvoltare, iar din profitul net al anului 1997, s-s repartizat sub forma de dividende 35,3%.

Pornind de la bilantul si contul de profit si pierdere incheiat de B.I.R. in anii 1995 si 1996 vom analiza principalii indicatori ai performantelor financiare realizate de banca in perioada 31.12.1995 - 31.12.1997.

Avem urmatoarele date:

Pe baza acestor date calculam urmatorii indicatori:

Marimea ratei profitului depinde in primul rand de raportul intre veniturile si cheltuielile bancare si in al doilea rand de structura veniturilor si costurilor bancare. Rata profitului reprezinta principalul indicator de analiza, in cazul in care se urmareste reducerea costurilor bancare. Urmarind evolutia indicatorului in acesti trei ani, se observa o scadere a acestuia in 1996 si 1997 fata de 1995, scadere datorata politicii restrictioniste de creditare efectuata de banca.

Rata rentabilitatii economice (RRec) sau profitul la active, reflecta efectul capacitatii manageriale de a utiliza resursele financiare si reale ale bancii pentru a genera profit. Se apreciaza ca rata rentabilitatii este cea mai buna masura a eficientei bancare. Un nivel de 1% sau mai mare de 1% este considerat pozitiv. Avand in vedere acest lucru putem spune ca situatia bancii este buna in anii 1995,1996 RR_ec fiind de 4,25 si 4,07. In anul 1997, RR_ec = 2,62% este datorata cheltuielilor efectuate pentru infiintarea de noi sucursale si agentii si pentru utilarea bancii.

Rata rentabilitatii financiare ( Rr_f) sau profitul la capital, este cea mai semnificativa expresie a profitului, care masoara rezultatele managementului bancar, in ansamblul sau si arata, pentru actionari, efectul angajarii lor in activitatea bancara. Aceasta rata este cu atat mai ridicata cu cat se folosesc mai mult fonduri atrase in comparatie cu cele proprii. In cazul acestui indicator, se observa o reducere foarte mare a valorii lui in 1996 si 1997 fata de 1995 de la 71,17 la 26,9 si respectiv 23,

Efectul de parghie indica de cate ori resuseste banca sa multiplice fondurile proprii prin atragerea de resurse. Acest indicator variaza invers proportional cu ponderea capitalului in total pasive bancare. Cu cat ponderea este mai mare, cu atat riscul bancar este mai mic si efectul de parghie de asemenea. In cazul B.I.R., valoarea acestui indicator poate fi apreciata ca buna, fiind aproape de medie ( 10%).

Pentru cresterea valorii acestui indicator, se vor lua masuri cum ar fi : o puternica campanie de publicitate pentru atragerea unui numar mai mare de clienti si marirea numarului de sucursale, filiale, agentii.

Rata creditelor restante, calculata ca raport intre suma creditelor restante si totalul creditelor acordate de banca, inregistreaza un nivel ridicat astfel: 14,55% la 31.12.1995, 17,01% la 31.12.1996, 16,02% la 31.12.1997, determinat de faptul ca in timp ce creditele curente au crescut de 2,8 ori, creditelel restante au crescut de 3,2 ori la 30.06.1997 comparativ cu 30.06.1996.

Rata utilizarii activelor depinde de marimea ratei dobanzii pe piata si de structura activelor bancare. Maximizarea indicatorului se realizeaza pentru un nivel dat al ratei dobanzii pe piata prin cresterea ponderii activelor ce aduc cele mai mari venituri, crestere care implica insa o crestere a riscului bancar. Se observa ca B.I.R. a avut o rata mare a utilizarii activelor in 1996 si 1997, respectiv de 22,6 si 35, 37 fata de 9,28 cat era in 1995.

Privitor la solvabilitate trebuie aratat ca, daca indicatorul coboara sub 8% este apreciat negativ, dar si daca se indeparteaza in sus prea mult este apreciat la fel. Trebuie sa existe un raport optim intre fondurile proprii si resursele atrase. Daca resursele atrase sunt prea mari in raport cu capitalul se obtine un indice inferior de solvabilitate, care provoaca riscul de capital.Daca resursele atrase sunt prea reduse si indicele de solvabilitate urca foarte mult, spre exemplu 25- 30%, aceasta duce la o alta concluzie, si anume aceea ca fondurilor proprii li se aduc in completare resurse atrase prea mici, deci fructificarea capitalului este redusa.

Astfel, raportul de solvabilitate, a inregistrat o scadere de la 27,63% la 31.12.1995 la 18,6% la data de 31.12.1997. Aceasta situatie oglindeste ponderea ridicata in activul patrimonial a elementelor cu grad ridicat de risc, pararel cu un cuantum relativ scazut al fondurilor proprii.

Rata capitalului propriu a crescut de la 5,97% la 31.12.1995 la 11,21% la 31.12.1997, ca urmare a cresterii intr-un ritm mai rapid a totalului activelor fata de cel al capitalului propriu pe fondul extinderii activitatii cu preponderenta pe seama surselor atrase.

Gradul de acoperire al riscului de credit, calculat ca raport intre provizioane specifice de risc si cele necesare a se constitui, este de 100% , ceea ce releva ca banca a consituit provizioane specifice de risc la nivelul necesarului rezultat din clasificarea creditelor. Este de mentionat ca banca a efectuat semestrial clasificarea portofolului de credite.

Rata veniturilor din dobanzi (Rv Reflecta masura in care creste venitul net din dobanzi in conditiile sporirii activelor cu o unitate.

Se constata o evolutie crescatoare a acestui indicator de la 3,83 la 9,03 si respectiv 10,75.

Dobanda neta marginala (Dn), determina venitul net din dobanzi, luind in calcul riscul de credit, in conditiile majorarii portofoliului de active purtatoare de venit.

Marimea bancii este data si de indicatorul :

Pentru a fi favorabil acest indicator ar trebui sa se situeze intre 5-9%.O valoare inferioara semnalizeaza capacitatea redusa a bancii de a atrage fonduri de pe piata pentru a face fata nevoilor de lichiditate si de a absorbi pierderi neanticipate peste un anumit nivel.

De asemenea indica limitarea posibilitatilor de dezvoltare si extindere viitoare, atat in ceea ce priveste baza de clienti, cat si participarea la piata de capital.

2. Optimizarea performantelor bancare

Succesul activitatii bancare este strans legat de corelarea armonioasa, eficienta intre activele si pasivele bancare. Structura acestora trebuie sa se faca tinind seama de durata de maturizare, de ajungere la scadenta a datoriilor si creantelor.

Durata de mobilizare si angajare a resurselor este strins legata de pozitia de lichiditate a bancii si devine instrument de operare pentru evitarea riscului de lichiditate.

Aceasta insa determina banca sa actioneze astfel incat sa fie in masura sa-si asigure suficiente active care pot fi transformate rapid in numerar efectiv, pentru a putea, in orice moment sa acopere platile scadente sau cerute in afara scadentei.

Pentru a avea conditii de lichiditate, bancile trebuie sa-si asigure echilibrarea activelor cu pasivele, pe total si in structura, in functie de segmentele de durata ale fiecarei datorii si creante.

Gradul de echilibrare=

Ge >100 reflecta dependenta bancii fata de resursele procurate pe piata financiara.

Ge >100 reflecta gradul de acoperire a activelor pe termen lung din resurse pe termen scurt.

In aceasta situatie se obtin profituri mari, dar trebuie sa avem in vedere ca banca este expusa atat la cresterea riscurilor de lichiditate cat si la cresterea riscurilor la creditele angajate pe termen lung.

Administrarea portofoliului este cu atat mai defectuoasa cu cat indicatorul respectiv este mai departat de 100%.

Problema administrarii portofoliului bancar si al gestionarii riscului sunt deosebit de complexe si nu pot fi optimizate numai prin metodologii ci este nevoie si de multa experienta in activitatea manageriala.

Banca trebuie sa asigure, prin corelarea operatiunilor active cu cele pasive, gestionarea riscurilor dependente si independente de activitatea sa.

Operatiunile pasive trebuie considerate ca operatiuni de baza, iar in functie de acestea urmeaza sa se deruleze operatiuni active (plasamente). De exemplu :

marimea sumelor imprumutate este dependenta de marimea resurselor disponibile;

durata pentru care sunt obtinute sursele constituie punctul de plecare pentru stabilirea duratei plasamentelor bancare.

Nerespectarea acestor conditii, s-ar putea spune elementare, de corelatie in activitatea bancara poate duce banca in situatia lipsei de lichiditate, moment in care trebuie sa se recurga la solutii externe pentru asigurarea continuitatii operatiunilor curente.

atragerea rapida a unor surse suplimentare.

In cel de-al doilea caz se vor produce deteriorari in situatia dobanzii.Pe piata se poate sesiza ca banca se confrunta cu asemenea probleme pentru ca rata dobanzii va creste peste nivelurile medii.

Pe de alta parte , o evolutie fluctuanta a ratelor dobanzii, poate fi interpretata ca o inconsecventa in politica bancii, ceea ce implica un risc suplimentar.

Banca trebuie sa-si pastreze o rezerva "de lichiditati" din surse, pentru a face fata unor situatii neprevazute, cu caracter conjunctural.

Prin politica bancara se stabileste marimea acestei rezerve :

-rezerva mica - plasament ridicat -profit ridicat - risc ridicat -  rezerva mai mare - politica bancara prudenta.

Rolul conducerii bancii este de a determina un nivel optim atat in ceea ce priveste marja dobanzii "sursa principala a randamentului bancar".

Daca in celelalte sectoare falimentul unei unitati este benefic pentru concurenta ( prin spectrul liber lasat pe piata ), falimentul unei banci antreneaza perturbari serioase atat asupra celorlalte societati bancare, cat si asupra economiei in ansamblu.

5. STRATEGIA B.I.R. IN DOMENIUL RISCULUI

Banca Internationala a Religiilor apreciaza ca riscul bancar este un obiectiv important al strategiei sale. Banca are in vedere ca expunerea la risc este o conditie pentru a fi profitabila pe piata bancara. In aceste conditii se va actiona pe toate caile pentru reducerea la maximum a expunerii la riscuri in conditiile mentinerii unei profitabilitatii care sa-i asigure o pozitie puternica pe piata concurentiala.

Strategia bancii are in vedere neacceptarea riscurilor individuale sau acumularea de riscuri care nu pot fi masurate ( calculate) sau a caror consecinta finala previzibila ar putea periclita pozitia bancii pe piata.

In contextul acestor cerinte, conditiile care se impun pentru ca banca sa-si asume un anumit risc sunt:

T    expunerea sa asigure un profit corespunzator cu riscul asumat;

T    eventualele pierderi ce ar putea apare sa poata fi suportate din contul de profit si pierderi;

T    pierderile sa poata fi acoperite din provizioanele pentru pierderi deja constituite;

Banca urmareste toate categoriile de riscuri care pot apare si pot afecta diferitele pozitii din bilant. riscurile principale fiind: riscul lichiditatii, riscul creditului, riscul ratei dobanzii, riscul de capital si riscul valutar.

Unul din instumentele de lucru ale bancii pentru monitorizarea riscurilor il constituie planurile si prognozele pe care banca le elaboreaza pentru a pune de acord spre exemplu activele cu pasivele curente, in sensul ca activele sa acopere pasivele curente sau a celor pe categorii de scadenta, monitorizarea permanenta a volumului de credite, prognozarea modificarilor ce pot interveni in nivelul dobanzilor, a volatilitatii economiei si a miscarii in structura ratei dobanziilor.

Riscuri in activitatea bancara ..........pag 3

Riscul de creditare si gestiunea lui ......pag 24

Riscul de lichiditate ...............pag 83

Calcularea indicatorilor de performanta bancara .pag 129