Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARE PE BAZA BILANTULUI CONTABIL

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA ACTIVITATII ECONOMICO FINANCIARE PE BAZA BILANTULUI CONTABIL

Intocmirea bilantului contabil pe langa functia de generalizare a datelor are ca scop elaborarea unui document in baza caruia sa se faca analiza urmatoarelor aspecte:



Ø     Realizarii indicatorilor in comparatie cu bugetul de venituri si cheltuieli pe anul respectiv si cu anul de baza.Aceasta se numeste analiza dinamica.

Ø     Identificarea unor resurse financiare posibile pentru dezvoltarea activitatii.

Analiza activitatii firmei in baza bilantului este obligatorie.

Compartimentele de contabilitate ale uniatilor patrimoniale nu pot depune bilantul contabil la DGFP decat in conditiile in care Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratir, conducerea executiva a unitatii au analizat situatia patrimoniala a firmei si au intocmit in acest scop, un proces verbal de concluzii si masuri.Un exemplar din procesul verbal de analiza a bilantului contabil se depune odata cu celelalte formulare din darea de seama contabila.

1 ROLUL SI IMPORTANTA ANALIZEI FINANCIARE PE BAZA BILANTULUI CONTABIL

Bilantul ca document de sinteza contabila, este principala sursa informationala pentru toti tertii interesati de viata unei societati.Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai raporatrii unor date obligatorii cerute de organismele publice,ci si unei analize financiare a activitatii desfasurate de societate

Analiza financiara este o proiectare a metodelor proprii analizei economice in domeniul finantelor societatii (intreprinderii).Necesitatea aparitiei ei s-a impus odata cu nasterea si dezvoltarea economiei fianciare.Analiza financiara se poate defini astfel "Un ansamblu de concepte,metode si instrumente care permit tratarea informatiei contabile si a altor informatii de gestiune in vederea formularii unor aprecieri privind privind situatia financiara a uneisocietati sau organizatii, a riscurilor care afecteaza aceasta entitate, a nivelului si caliatii performantelor sale."

Analiza financiara pusa in slujba utilizatorilor interni mai poarta numle de analiza interna si ajuta la conturarea diagnosticului financiar intern al societatii.

Analiza financiara interna serveste :

conducerii societatii, care o foloseste ca baza a politicii sale financiare pentru buna gestionare a societatii privind stapanirea echilibrelor financiare,rentabilitatii,solvabilitatii si riscului financiar;

salariatilor si sindicatelor, care pot sa aprecieze situatia financiara a societatii,perspectivele sale de dezvoltare si cauzele unor eventuale modificari in organizarea economica sau juridica a societatii;

partenerilor societatii, care trebuie informati asupra politicii generale, inclusiv financiare, a acesteia.

Analiza financiara externa serveste:

-detinatorilor de titluri ale societatii,care iau decizii privind cumpararea sau vanzarea acestora;

-investitorilor potentiali,care vor sa estim,eze valoarea societatii in vederea fuziuni,vanzari,privatizari;

-investitorilor actuali(actionartii) , care se intereseaza asupra valorii societatii si in special a capitalurilor proprii ale acesteia;

-partenerilor comerciali,care doresc sa determine atuurile sau slabiciunile societatii si in special a capitalurilor proprii ale acesteia;

-partenerilor comerciali,care doresc sa determine atuurile sau slabiciunile societatii in vederea evitarii riscurilor;

-organele fiscale nationale sau locale, care urmaresc elementele de patrimoniu sau rezultatele ce sunt baze de impozitare pentru diferite impozite si taxe;

-organele judecatoresti, care uneori evalueaza posibilitatile de redresare ale unei societati;

-instituriile macroeconomice care o folosesc pentru stabilirea conturilor nationale;

-creditorilor(bancilor) care analizeaza garantiile oferite de societate si riscul neincasarii creditelor acordate acesteia;

-institutiilor de cercetari, care studiaza statistic comportamentul financiar al unei populatii de societati.

Concluzionand, analiza financiara interna sau externa are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic asupra situatiei financiare si a rentabilitatii prezente si viitoare a societatii.

Analiza financiara valorifica datele bilantului contabil sub forma a trei abordari specifice, dupa cum urmeaza:

Figura nr 1

1.1 Analiza pe baza bilantului propriu - zis

1.1.1 Analiza statica a bilantului contabil

Pentru necesitatile de analiza financiara, in general se considera posibilitatea utilizarii a trei tipuri de bilanturi, respectiv financiar,functional si economic.

Acestea constituie in fapt prelucrari ale bilantului prezentat conform legii,pentruobtinerea anumitor informatii in concordanta cu obiectivul specific al analizei.

Ø               Bilantul financiar constituie acel tip de bilant in care posturile sunt ordonate in functie de lichiditati(pentru posturile de activ),respectiv exigibilitati(pentru posturile de pasiv);

Ø               Bilantul functional constituie acel tip de bilant fundamentat pe ordonarea posturilor in functie de natura lor,punand accentul pe ciclurile de exploatare,de investitii si de finantare;

Ø               Bilantul economic constituie acel tip de bilant ce realizeaza o separare stricta intre elementele financiare si elementele relevante pentru procesul productiv sau comercial desfasurat de firma.

La efectuarea unei analize performante nu trebuie sa ne limitam la nivelul indicatorilor prezentati in bilantul contabil intocmit conform legii la finele exercitiului.

Astfel:

Ø           Unele firme pot prezenta o activitate sezoniera.

Intr-o astfel de categorie se pot inscrie intreprinderile agricole,dar si multe alte tipuri de societati(ex:hotelurile de pe litoral sau din zonele de schi ,anumite fabrici din industria textila).Aceasta sezonalitate are un impact semnificativ asupra bilantului,situatia indicatorilor contabili prezentati la finele exercitiului,in cadrul documentelor contabile,incetand a mai avea o relevanta acceptabila in analiza

Ø           Unele firme pot utiliza tehnici de cosmetizare a situatiei prezenate in

Bilant.Exemplu o firma care doreste sa pastreze aparentele legate de o stare de lichiditate corespunzatoare ,poate apela pe 25 decembrie la un credit pe termen lung care ii va creste nivelul disponibilitatilor si va crea o stare de aparenta lichiditate linistitoare pentru stakeholderi. Pe 10 ianuarie,sa zicem,ea va rambursa in avans acest credit si va reveni la starea initiala.Un investitor extern nu v cunoaste in aceste conditii care este situatia reala a firmei.

In concluzie, in analiza, trebuie sa se respecte pe cat este posibil o serie de principii:

Ø     In cazul in care cunoastem atat valoarea de piata a unui activ(sau a unei datorii),cat si cea contabila, este preferabila utilizarea in analiza a celei dintai

Analiza financiara are scopul de a oferi celorlalte stiinte economice,in special celor ce trateaza problema fundamentala a deciziilor legate de firma analizata.

Analiza financiara este necesara celor care este necesara celor care se ocupa de problemele firmei,astfel ne propunem ca pe parcursul prezentei lucrari sa identificam un set de elemente fundamentale legate de problematica analizei financiare,oferind celui interesat posibilitatea evaluarii pertinente a situatiei firmei in prezenta unui volum de informatii mai mult sau mai putin complet.

Statica prin excelenta analiza pe baza bilantului incearca sa identifice starea de echilibru ( de dezechilibru) existenta la nivelul intreprinderii.
Conform legislatiei actuale in Romania, pentru acele elemente a caror valoare este nesigura si care trebuie incluse in situatiile financiare, in contabilitate trebuie facute cele mai bune estimari.

In acest scop, uneori este necesara revizuirea valorilor inregistrate in documentele contabile pentru a reflecta evenimente ulteriaore datei de inchidere a exercitiului financiar,schimbarile de circumstante sau dobandirea de noi informatii ori de cate ori aceste informatii sunt semnificative.

In afara acestor corectii si reordonari ale posturilor,in functie de obiectivul final urmarit in analiza.

Pe plan mondial exista doua principale tipuri de prelucrari ale bilantului contabil, care conduc la constructia unor bilanturi de natura financiara: bilantul functional si bilantul financiar.

A.Bilantul functional

Conceptia financiara cu privire la bilant grupeaza patrimoniul unei societati in stocuri de utilizari si stocuri de resurse. Analiza financiara statica a bilantului consta in aprecierea modului de afectare a resurselor la nevoi, la un moment dat.

In cadrul conceptiei financiare, conceptia functionala vede societatea ca o entitate economica a carei obiectiv esential este producerea de bunuri, servicii sau lucrari. Pentru realizarea acestui obiectiv ea exercita un ansamblu de functii: de exploatare, de investitii, de finantare. Combinarea acestor functii reflecta un comportament specific unei societati.

Corespunzator acestei conceptii, bilantul functional grupeaza utilizarile (activele) si resursele (pasivele) in primul rand dupa functia careia ii apartin si in cadrul acesteia dupa natura lor,iar in al doilea rand dupa lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor.

Schematic, acesta se prezinta astfel:

Tabelul nr.1

Bilant  functional

Bilant  contabil

Bilant functional

Functia de investitii

Utilizari stabile

Active imobilizate

Capitaluri proprii

Resurse stabile

Functia de finantare

Functia de exploatare

Utilizari de exploatare

Active circulante

Datorii pe termen scurt

Resurse de exploatare

Functia de exploatare

Trezorerie activa

Disponibilitati banesti titluri de plasament

Datorii pe termen scurt, financiare

Trezorerie pasiva

In vederea caracterizarii situatiei financiare a societatii, bilantul functional este supus unei analize orizontale care conduce la constructia, si interpretarea urmatorilor indicatori:

a) Fond de rulment( FR)

Este determinat din relatia :

FR = Resurse stabile -Utilizari stabile

Fondul de rulment exprima echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin recurgerea la imprumuturile pe termen scurt, incluse la resursele de exploatare.

b) Nevoia de fond de rulment (NFR)

Este determinata din relatia:

NFR = Utilizari de exploatare - Resurse de exploatare

Nevoia de fond de rulmnt reprezinta rezultatul compensarii operatiilor de exploatare nefinalizate inca din punct de vedere financiar sub forma incasarilor, respectiv a platilor. Astfel,utilizarile de exploatare (stocurile si creantele) reprezinta imobilizari temporare care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite din alte resurse.Resursele de exp[loatare se vor materializa in plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste utilizari cu acelasi caracter temporar.

Analiza nevoii de fond de rulment consta in aprecierea marimii sale prin compararea cu previziunile societatii sau cu normele sectoriale.Astfel,se poate pune un diagnostic, asupra echilibrului financiar partial rezultat din acoperirea nevoilor temporare ale societatii si a influentei acestuia asupra trezoreriei,lichiditatii si riscului de neplata specific societatii.

c) Trezorerie( T)

Este determinata din relatiile:

T = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment

Sau

T = Trezorerie activa - Trezorerie pasiva

Trezoreria este un sold rezultat in urma compararii fondului de rulment sau a trezoreriei active cu cea pasiva. Daca functiile de investitii, finantare si exploatare sunt reflectarea aspectului abstract al dublei reprezentari a operatiilor patrimoniale, trezoreria este aspectul concret al fluxurilor monetare degajate de respectivele operatii.

Trezoreria eset analizata in raport cu fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Daca fondul de rulment este mai mic decat nevoia de fond de rulment, atunci situatia financiara a societatii se caracterizeaza printr-un dezechilibru al trezoreriei, fiind necesara recurgerea la credite pe termen scurt sau descoperiri de cont. Insa nu intotdeauna acest dezechilibru conduce la insolvabilitate sau risc de neplata.Creditele pe termen scurt nu au in toate cazurile un caracter precar,exitand posibilitatea innoirii lor continue.Daca fondul de rulment este mai mare decat nevoia de fond de rulment, se degaja o trezorerie activa care confera soliditate situatiei financiare a societatii.

B. Bilantul financiar

Bilantul financiar reflecta solvabilitatea, lichiditatea si implicit riscul de faliment al societatii.El masoara capacitatea societatii de a-si onora datoriile. Verifica lichiditatea, adica proprietatea unui activ de a fi rapid transformat in moneda pentru a putea face fata pasivului exigibil.

Schema bilantului financiar este urmatoare:

Tabelul nr 2

Bilant financiar

Bilant

Contabil

Bilant financiar

Utilizari> 1 an

Active imobilizate brute sau nete

Capitaluri proprii

Amortizare

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii financiare pe TM si TL

Resurse>1an

Din care:

Datorii>1an

Utilizari<1an

Active circulante brute sau nete

Datorii pe termen scurt

Resurse<1an

Active de regularizare

Prime de rambursare a obligatiunilor

Pasive de regularizare

In contextul caracterizarii situatiei financiare a societatii, bilantu; financiar serveste aprecierii solvabilitatii si lichiditatii, astfel:

a) Aprecierea solvabiliatii

Aceasta se face prin calculul indicatorului activ net contabil (ANC) precum si a unor indicatori care raporteaza utiulizari la resurse, avand acelasi grad de exigibilitate.

Deci: ANC = Total utilizari - Total resurse straine

Aceasta relatie da indicii asupra solvabilitatii globale a societatii si asupra dimensiunii capitalurilor proprii care raman, dupa lichidarea societatii proprietarilor sai. De asemenea , activul net contabil constituie o garantie pentru creditorii societatii in cazul evolutiei nefavorabile a activitatii sale.

I 1 = Utilizari > 1 an

Resurse > 1 an

I 2 = Utilizari < 1 an

Resurse < 1 an

b) Aprecierea lichiditatii

Aceasta se face prin calculul indicatorului fond de rulment financiar ( FRf) obtinut prin citirea orizontala a elementelor bilantului financiar.

Deci:

FRf = Resurse> 1an - utilizari>1 an = utilizari < 1 an - Resurse<1 an

Atunci cand valoarea FRf este pozitiva, se considera ca societatea si-a asiguart echilibrul financiar, adica activul exigibil este superior datoriilor pe termen scurt, ceea ce este echivalent cu faptul ca resrsele pe termen mediu si lung au finantat cel putin utilizarile stabile(mai mari de 1 an)

1.1.2 Analiza dinamica a bilantului contabil

Alaturi de analiza statica a bilantului contabil a aparut necesitatea unei analize dinamice care sa explice cum s-a realizat in timp echilibrul financiar al unei societati, constatat deja prin metodele analizei statice. Analiza dinamica urmareste reconstituirea si interpretarea miscarilor si transformarilor patrimoniului,imputabile unui exercitiu financiar care au concurat la obtinerea unui anumit rezultat financiar si la asigurarea echilibrului financiar al incasarilor si platilor propriu-zise. Aceste miscari si transformari ale patrimoniului poarta denumirea de fluxuri.

Din punct de vedere al modului de urmarire a fluxurilor pe parcursul unui exercitiu financiar ele pot fi:

-fluxuri de fonduri

-fluxuri de trezorerie.

Dupa evidentierea fluxurilor generate de activitatile societatii intr-un anumit exercitiu financiar,urmatoarea etapa a analizei dinamice a bilantului contabil consta in transpunerea acestora intr-un tablou recapitulativ.

Tablourile de flux se impart in doua mari familii:

-tablouri bazate pe fluxuri de fonduri;

-tablouri bazate pe fluxuri de trezorerie.

1. Tablourile bazate pe fluxuri de fonduri(TFF)

TFF serveste unei analize dinamice comparative a unui bilant de inchidere fata de un bilant de deschidere aferente unui exercitiu financiar.

In cadrul diferitelor sisteme de contabilitate, tablourile bazate pe fluxuri de fonduri au fost primele tipuri de tablouri care s-au cerut in cadrul documentelor de sinteza contabila, fie cu titlu obligatoriu, fie facultativ si au avut diferite denumiri.

A) Tabloul de finantare

Este un tablou pe fluxuri de fonduri care distinge in cadruyl acestora fluxuri dee resurse si fluxuri de utilizari, rezultate din operatiile efectuate de sacietate in cursul unui exercitiu financiar.

Privind in dinamica indicatorii construiti in cadrul a doua bilanturi functionale, acestia se transforma in : variatia fondului de rulment,variatia nevoii de fond de rulment(NFR) si variatia trezoreriei(T).

NFR reflecta fie o crestere, fie o diminuare a NFR si este compusa din fluxurile activitatii de exploatare care induc decalaje intre realizarea veniturilor si cheltuielile acestei activitati si incasarea, respectiv plata lor propriu- zisa

T reflecta fie o crestere, fie o diminuare a elementelor trezoreriei si reflecta modul de ajustare a resurselor cu utilizarile pentru a se ajunge la echilibru financiar.

Privite in corelatie, aceste elemente condul la relatia:

∆FRNG = ∆NFR + ∆T

Mai analitic , relatia se poate scrie:

∆FRNG =( ∆NFR de exploatare + ∆NFR in afara exploatarii)

+∆ T

Tabelul nr .3

Prima parte:Variatia fondului de rulment net global

Utilizari, din care:  Resurse din care :

-Distributii de dividende -Capacitatea de autofinantare

-Achizitii de imoblizari -Vanzari de imobilizari

-Diminuarea capitalurilor proprii -Cresterea capitalurilor proprii

-Rambursarea datoriilor financiare -Cresterea datoriilor financiare

A doua parte : Variatia fondului de rulment net global

A - Variatia elementelor legate de exploatare(∆ NFR exploatare)

B- Variatia elementelor in afara exploatarii ( ∆NFR in afara exploatarii)

A+B- Nevoia exercitiului de fond de rulment (∆NFR)

C- Variatia neta a trezoreriei

Exista o singura exceptie, capacitatea de autofinantare care se obtine pe baza datelor contului de profit si pierdere prin aplicarea unor formule de calcul specifice, motiv pentru care consideram ca necesita explicatii suplimentare.

Capacitatea de autofinantare este un indicator caracteristic sistemului de contabilitate continental.Reprezinta ansamblul resurselor financiare obtinute din operatiile de exploatare pe care intreprinderea le-ar putea folosi, daca nu ar distribui dividende,pentru a si acoperi nevoile financiare reclamate de continuarea activitatii sale si de dezvoltare.

CAF poate fi calculata in doua moduri:

a)pornind de la excedentul brut de exploatare(EBE)

CAF = EBE

+ Alte venituri de exploatare-Alte cheltuieli de exploatare

_+Cote parti din operatiile facute in participatie

+ Venituri financiare- Cheltuieli financiare

+ Venituri exceptionale-Cheltuieli exceptionale

-Impozit pe profit

b) pornind de la rezultatul net contabil (RNC)

CAF = RNC

+ Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

-Venituri din amortizari si provizioane

2. Tablouri bazate pe fluxuri de trezorerie(TFT)

Asa dupa cum arata H. Stolowy, TFT este un document de sinteza de sine statator, care explica variatia trezoreriei, asa cum contul de profit si pierdere explica formarea rezultatului.

Tabloul este structurat in patru parti prin care se degaja fluxurile de numerar din activitatea de exploatare, de investitii, financiara, respectiv aferent altor activitati.

ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de Profit si pierdere serveste analizei statice sau dinamice a performantelor inregistrate in perioadele trecute, de catre societate. Analiza dinamica urmareste variatia de la un exercitiu la altul a performantelor economico-financiare,iar cea statica le surprinde la un moment dat.

2.1 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Constructia tabloului se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor si veniturilor,pe de o parte, pe tipuri de operatii, iar pe de alta parte pe operatii curente si exceptionale.

Astfel se obtin urmatorii indicatori:

a) Marja Comerciala(MC)=(Vanzari de marfuri-Reduceri asupravanzarilor)-Costul de achiitie al marfurilor

b) Productia exercitiului(PE)=Productia vanduta+Productia stocata+Productia imobilizata

unde:

Productia vanduta = vanzari de produse,lucrari,servicii+Reduceri acordate

Productia exercitiului eset o suma de valori neomogene

c)Valoarea adaugata(VA)=Productia globala a exercitiului(MC+PE)-Consumuri de bunuri si servicii furnizate de catre terti unde:

Consumuri de bunuri si servicii= Cumparari de la furnizori+ Cheltuieli accesorii de cuparare-Reduceri asupra cumpararilor+Alte cheltuieli externe-Reduceri asupra serviciilor externe.

d) Excedentul brut de exploatare(EBE)=(VA+Subventii de exploatare primite)-Cheltuieli cu personalul-Impozite si taxe(cu exceptia impozitului pe profit

e) Rezultatul exploatarii(RE)=EBE+(Venituri din amortizari si provizioane+Alte venituri de exploatare)-(Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele+Alte cheltuieli de exploatare)

f)Rezultatul curent inainte de impozit(RC)=RE+Venituri financiare-Cheltuieli financiare

g)Rezultatul exceptional (RE)=Venituri exceptionale -Cheltuieli exceptionale

2.2 Indicatorii compusi obtinuti pe baza datelor Contului de profit si pierdere

Acestia pot fi grupati in indicatori ai performantei economice si indicatori ai performatei financiare.

I Indicatorii performatei economice

a) Profitabilitatea economica (PE) care poate fi

-P bruta =EBE/CA sau P bruta= EBE/VA

-P neta = RE/CA sau P neta =RE/ VA

b) Rentabilitatea economica (RE) care poate fi:

-RE bruta = EBE/CI

Unde:

CI = Capitaluri investite in exploatare

CI = Imobilizari de exploatare necorporale si corporale + Nevoia de fond de rulment de exploatare

-RE neta = RE/CI

II. Indicatorii performantei financiare

a) Profitabilitatea financiara(PF)

PF=RC/CA

b)Rentabilitatea financiara (RF) care se pot calcula in doua moduri:

RF =RC/Cp sau RF = RNC/Cp

Cp = capitaluri proprii

3 Analiza combinata

Se bazeaza pe datele furnizate de cele trei componente ale bilantului contabil si anume: bilantul propriu-zis,contul de profit si pierdere si anexa la bilant. Indicatorii pentru o asemenea analiza sunt:

1 Indicatori de lichiditate, arata daca intreprinderea re sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriei:

-Rata lichiditatii curente (Lc):

Active curente

Lc= -------

Pasive curente

-Rata lichiditatii immediate(Li):

Active curente-Stocuri

Li = ----------

Pasive curente

Acest coeficient trebuie sa fie superior indicelui 1.

2 Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor (Rd) exprima capacitatea intreprinderi de a si onora obligatiile fats de terti pe seama activelor sale.

Total datorii

Rd = ------ . 100, Rd = 30-40%

Total active

Rata de solvabilitate (Rs) indica ponderea datoriilor pe

termen mediu si lung in capitalurile proprii:

Credite pe TM si TL

Rs =--------- . 100

Capital propriu

O rata de solvabilitate de 35-40% este un indiciu al efortului propriu depus de intreprindere pentru utilizarea corespunzatoare a capitalului propriu.

Rata de acoperire a activelor fixe (Rafn) arata de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma imprumuturilor:

Active fixe nete

Rafn = ---------; Rafn=2,00- 2,50 - situatie favorab

Credite pe TM si TL

Solvabilitatea financiara (Sf):

Capital propriu

Sf = -------; Sf = 0.35-0.5

Cifra de afaceri

Solvabilitatea patrimoniala (Sp) reprezinta gradul in care firmele pot face fata obligatiilor de plata:

Capital propriu

Sp =-------- .100; Sp>30%

Total pasiv

3 Indicatori ai echilibrului financiar:

-Rata autonomiei financiare (Af):

Capital propriu

Af =------- .100 ; Af =50-75%

Capital permanent

-Rata de finantare a activelor circulante (R fac):

Fond de rulment

Rfac =---------

Active circulante

Daca valoarea coeficientului este mai mica decat 1, rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie. Daca e mai mare decat 1, arata ca activele s-au achizitinat din capitalul propriu, fapt care se datoreaza unei capacitati ridicate de autofinantare.

Rata capitalului permanent fata de activele fixe (Rcpff):

Capital permanent

Rcpff =-----------

Active fixe

Acest indicator trebuie sa aiba o valoare supraunitara.

-Gradul de indatorare (Gi)

Pasive total

Gi= -------

Capital propriu

Valoarea subunitara a indicatorului arata ca intreprinderea are independenta financiara.

4 Indicatorii de gestiune, reflecta modul in care s-a realizat gestiunea activelor fixe si circulante, a productiei, a marfurilor, a resurselor materiale si financiare etc.

-Viteza de rotatie a stocurilor (Vrs):

Valoarea marfurilor vandute

Vrs = ---------------x 365 zile

Stocuri total-Facturi neincasate

- Durata medie de stocare (Sz):

Stocuri

Sz = --------365 zile

Cifra de afaceri

-Ponderea cheltuielilor administrative (Ca):

Total cheltuieli administrative

Ca = -------------x 100

Valoarea vanzarilor

-Rotatia activelor fixe in cifra de afaceri (R afca):

Cifra de afaceri

R afca = ---------

Active fixe

-Durata medie de recuperare a creantelor (Dmrc):

Debitori+Facturi neincasate

Dmrc =------------x365 zile

Cifra de afaceri

-Rotatia activului total in cifra de afaceri (Ratca):

Cifra de afaceri

Ratca = --------

Active total

-Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri(Racca):

Cifra de afaceri

Racca = ---------

Active circulante

-Rata grevarii veniturilor de datorii (Rgvd):

Datorii totale

Rgvd = -------x 100

Cifra de afaceri

5 Ratele de rentabilitate:

- Marja de profit (Mp):

Profitul net

Mp =-------x 100

Cifra de afaceri

- Rata rentabilitatii financiare (Rrf):

Profitul net

R rf = ---------x 100

Capitalul propriu

-Rata rentabilitatii economice (Rre) masoara eficienta resurselor alocate;trebuie sa fie superioara ratei inflatieie si sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cat mai scurta:

Profitul din exploatare

Rre = -----------x100

Total active

-Rata rentabilitatii activelor totale (Rrat):

Profitul brut

Rrat = ---------x 100

Active totale

-Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrrc):

Profitul net

Rrrc = ------------ x 100

Cheltuieli aferente CA

-Rata rentabilitatii generale ( Rrg):

Profitul net

Rrg = --------- x 100

Cheltuieli totale

-Pragul de rentabilitate (pr) reflecta nivelul limita minim al productiei la care veniturile sunt egale cu total (costuri fixe + costuri variabile). Prin urmare este necesar a se realiza un anumit nivel al productiei pentru ca activitatea sa fie rentabila. Sub nivelul la care CA= Costuri totale sau profitul este egal cu zero, intreprinderea inregistreaza pierderi.

Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonitatii intreprinderii (performanta financiara). In final,se poate aprecia capacitatea beneficiara a intreprinderii, respectiv, capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. Capacitatea beneficiara se determina ca diferenta intre profitul net si fondul de rulment al intreprinderii.



***Dr.Munteanu, V,-Contabilitatea financiara a intreprinderilor,Volumul 2,Editura Lucman Serv,Bucuresti,1998,p.579

***Munteanu ,V.,op.cit.,p.580

*** Constantin Anghelache,Elemente privind managementul financiar- note de curs,Editura Artifex,2006



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2884
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved