Aprobarea bugetelor

Aprobarea bugetelor

Proiectele de buget inaintate Parlamentului de catre Guvern sunt supuse dezbaterii si aprobarii puterii legislative, etapa a procesului bugetar care presupune:

- prezentarea de catre seful executivului sau de catre ministrul finantelor a proiectului de buget in Parlament;

- analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare (structurate pe domenii de activitate, cum ar fi: educatia, cultura, ocrotirea sanatatii, protectia mediului, etc.);

- concilierea amendamentelor (modificarilor) propuse la proiectul de buget;

- dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament;

- promulgarea (semnarea) legii bugetului aprobat de parlament, de catre seful statului.

Dezbaterea proiectelor de bugete in Parlament este influentata de modul de organizare al acestuia - unicameral sau bicameral si de competentele acestora in ceea ce priveste formularea de amendamente la proiectul de buget.

Se exemplifica in continuare modul de derulare a etapei de aprobare a bugetului in unele tari:

In SUA proiectul de buget se prezinta Congresului de seful executivului in luna ianuarie pentru anul bugetar urmator care incepe la 1 octombrie. Camera Reprezentantilor si Senatul au obligatia analizarii proiectului de buget pana la 15 aprilie si solutionarii divergentelor pana la 15 mai. Proiectul de buget este analizat mai intai in Camera Reprezentantilor care nu are dreptul de a include noi cheltuieli, iar la venituri examineaza numai eventualele modificari privind impozitele federale. Dupa insusirea proiectului de buget, cu propunerile facute de comisia pentru cheltuieli si de comisia pentru venituri este randul Senatului de a-l analiza. El are competente mai largi deoarece poate opera modificari in sensul majorarii cheltuielilor sau reducerii veniturilor. Proiectul de buget se aproba de cele doua camere cu majoritate de voturi.

Presedintele poate uza de dreptul sau de veto pentru a respinge bugetul. Daca bugetul este votat cu majoritatea a doua treimi din voturi el se aproba in aceasta forma.

In Anglia, proiectul de buget este dezbatut intr-un numar de 26 sedinte ordinare ale Camerei Comunelor care are dreptul de a opera modificari privind veniturile si cheltuielile publice si de a vota bugetul de stat.

Daca proiectul de buget nu este examinat integral in cele 26 de sedinte, bugetul se considera aprobat in sumele prevazute in proiectul propus de catre guvern.

Camera Lorzilor nu are competenta in materie de buget, ci cu o luna inainte de incheierea sesiunii parlamentare, i se aduce doar la cunostinta proiectul de buget.

In Franta, Parlamentul nu are dreptul de a micsora veniturile bugetare. Proiectul de buget se dezbate mai intai in Adunarea Nationala care are prioritate in materie de buget si apoi in Senat, dupa care revine in Adunarea Nationala pentru definitivare, avandu-se in vedere si propunerile Senatului.

Eventualele divergente intre cele doua camere parlamentare se solutioneaza de o comisie mixta, constituita la initiativa Guvernului, din reprezentanti ai Adunarii Nationale si Senatului. Daca nici in acest mod nu se ajunge la o solutie, proiectul este rediscutat in cele doua camere, iar hotararea Adunarii Nationale este definitiva.

Presedintele poate cere reexaminarea proiectului de buget de catre Parlament.

Daca la inceputul anului bugetar, bugetul nu a fost inca aprobat de catre Parlament, in fiecare tara situatia se rezolva in mod diferit, fie se considera aprobat bugetul si se trece la executie asa cum a fost propus de catre Guvern, fie incepe executia noului buget, in anumite limite, si se continua dezbaterile in Parlament.

Este de mentionat faptul ca in ultimii ani, urmarindu-se asigurarea unei stabilitati mai pronuntate a finantelor publice, in aproape toate tarile a fost intarit rolul parlamentului in luarea deciziilor privind politica fiscala, alocarea resurselor bugetare si cresterea eficientei utilizarii fondurilor publice.

La nivelul Uniunii Europene, Consiliul acesteia are importante atributii pentru supravegherea evolutiei fiecarui stat din Comunitate in materie bugetara, urmarindu-se prevenirea si descurajarea deficitului public excesiv si incheierea executiei conturilor publice cu rezultate apropiate de echilibru sau excedentare.

In Romania aprobarea bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat, a bugetelor fondurilor speciale, a bugetului asigurarilor sociale, a bugetului asigurarilor pentru somaj si a proiectelor de legi pentru acestea, cade in sarcina Parlamentului.

Bugetele Presedintiei Romaniei, Guvernului si ale altor institutii care nu au organe ierarhic superioare se prevad distinct in bugetul de stat si se aproba de catre Parlament.

Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, isi aproba bugetele proprii inaintea dezbaterii bugetului de stat si le inainteaza Guvernului in vederea includerii lor in bugetul de stat.

Deputatii si senatorii pot face propuneri pentru modificarea nivelului veniturilor si al cheltuielilor bugetare. Daca acestea au ca efect marirea deficitului bugetar, au loc analize si discutii cu reprezentantii Guvernului, pentru gasirea solutiilor optime.

Conform prevederilor Legii finantelor publice in buget nu se pot inscrie sau aproba cheltuieli fara ca sa existe resurse din care urmeaza a fi efectuate.

Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe capitole, pe articole si pe ordonatorii principali de credite.

Dupa ce legile bugetare au fost adoptate de catre Parlament si promulgate de Presedinte, acestea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, moment in care ele devin operationale.

Modul de aprobare in detaliu al fiecarei categorii de buget precum si organele abilitate in acest sens, se pot prezenta astfel:

Figura nr.3.1.

In ceea ce priveste proiectele bugetelor locale, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii bugetului de stat, acestea trebuie supuse aprobarii consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.