Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS)

Prezentarea AELS

AELS cuprinde tarile: Elvetia, Liechtenstein, Norvegia si Islanda care ocupa un loc aparte.

Sub incidenta Acordului de comert liber dintre statele AELS cad produsele industriale (capitolele 25-97 din Sistemul Armonizat de Descriere si Codificare a Marfurilor-HS) , cu unele exceptii: caseine albumine, dextrine, pluta naturala, in si canepa, brute; produsele agricole prelucrate; pestele si alte produse marine.

Partile contractante s-au angajat sa nu introduca nici o taxa vamala de import sau taxa cu efect echivalent in comertul dintre ele.

Partile s-au angajat sa nu introduca in comertul dintre ele nici o taxa vamala de export sau taxa avand efect echivalent si sa le desfiinteze pe cele existente, cu anumite exceptii.

Cu privire la produsele agricole prelucrate, partile au stabilit lista produselor la care urmeaza sa se aplice prevederile Acordului; pentru protejarea producatorilor interni de concurenta agentilor economici din celalalt stat contractant, au admis perceperea, la import la o serie de produse a unei componente variabile ori sume fixe sau aplicarea masurilor de compensare a pretului sa nu depaseasca diferentele dintre pretul intern si pretul pietei mondiale al materiilor prime agricole incorporate in marfurile respective; in sfarsit, partile au stabilit concesiile pe care si le acorda reciproc, sub forma de taxe vamale, componente variabile ori sume fixe, taxe de natura fiscala, masuri interne combinate cu o taxa de egalizare sau exceptare de la masuri de compensare a pretului, dupa caz.

Alte prevederi se refera la liberalizarea preturilor de achizitii publice, la protectia proprietatii intelectuale, la regulile de concurenta pentru intreprinzatori, la ajutorul de stat, la dumping etc.

Astfel, in Acord se precizeaza ca orice ajutor acordat de un stat parte la acord sau din resurse ale statului indiferent de forma lui, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinzatori sau productia anumitor bunuri, va fi incompatibil cu functionarea corespunzatoare a Acordului, in masura in care poate afecta comertul dintre partile contractante.

In cazul in care o parte contractanta practica dumpingul in comertul cu cealalta parte contractanta, ca si atunci cand un produs este importat in cantitati atat de mari si in astfel de conditii incat produce sau ameninta cu producerea unui prejudiciu serios producatorilor interni de produse similare sau direct competitive pe teritoriul statului importator parte la Acord, sau unor perturbari serioase in oricare sector al economiei, sau dificultati care ar putea produce deteriorari serioase in situatia economica a regiunii, statul parte interesat poate lua masuri adecvate in conformitate cu Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert.

Partile au convenit ca, in cazul in care un stat AELS intampina dificultati serioase pe linia balantei de plati sau balanta respectiva se afla sub o amenintare iminenta, statul interesat poate sa adopte masuri comerciale restrictive, in conformitate cu Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert.

Pentru supravegherea si administrarea aplicarii Acordului de comert liber, s-a prevazut crearea unui comitet mixt.

Se considera ca fiind incompatibil cu functionarea Acordului orice ajutor acordat de un stat contractant sau din resurse ale statului care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta, in masura in care poate afecta comertul intre parti.

Asa cum rezulta din Acordul de comert liber, produsele agricole nu intra in sfera de aplicare a acestuia. Partile contractante si-au declarat, totusi, disponibilitatea de a incheia aranjamente bilaterale, care sa prevada masuri pentru facilitarea comertului cu produse agricole.

Relatiile Romaniei cu tarile membre AELS

Romania intretine relatii comerciale traditionale cu statele membre ale AELS, favorizate de apropierea geografica, de complementaritatea economiilor lor si de avantajele reciproce ce decurg din acestea. La finele anului 1992, statele AELS si Romania, au semnat un acord vizand constituirea graduala, in curs de 10 ani, a unei zone de comert liber.

Obiectivele acestui Acord sunt urmatoarele:

promovarea prin expansiunea comertului reciproc, a dezvoltarii armonioase a relatiilor dintre statele AELS si Romania si sustinerea, prin aceasta, a dezvoltarii economice, imbunatatirea nivelului de trai si a conditiilor de munca si cresterea productivitatii si stabilitatii financiare in statele parti la Acord;

asigurarea de conditii corecte de concurenta in domeniul comertului intre parti; 

de a contribui in acest mod, prin inlaturarea barierelor din calea comertului, la dezvoltarea armonioasa si expansiunea comertului mondial.

La data intrarii in vigoare a Acordului, partile au convenit sa desfiinteze toate taxele vamale de import si orice taxe avand efect echivalent cu exceptia produselor pentru care taxele vamale de import si taxele avand efect echivalent vor fi eliminate progresiv in cursul perioadei de tranzitie. Aceste angajamente vizeaza si taxele vamale de natura fiscala cu anumite exceptii. Astfel, Islanda, Elvetia si Liechtenstein vor mentine taxele vamale de natura fiscala la unele produse pe care nu le fabrica. In momentul in care tarile respective vor produce produse de gen similar, taxele in cauza urmeaza sa fie eliminate. Partile au convenit ca taxa de baza la care urmeaza sa se aplice reducerile succesive stabilite, pentru fiecare produs, sa fie taxa la nivelul natiunii celei mai favorizate, aplicata la 30 aprilie 1993. Daca dupa intrarea in vigoare a Acordului, prevazuta pentru 1 mai 1993, vreo reducere tarifara va fi aplicata pe o baza erga omnes, ca rezultat al Rundei Uruguay sau al renegocierii Protocolului de aderare a Romaniei la GATT, asemenea taxe reduse vor inlocui taxele de baza mentionate mai sus, incepand cu data de cand vor fi aplicate asemenea reduceri. Astfel, Islanda va mentine sistemul de taxe la exportul de produse din peste, iar Romania va reduce treptat taxa de 0,5%  ad valorem pentru formalitatile vamale, pana la completa ei eliminare, la finele anului 1997.

Cat priveste restrictiile cantitative la import si masurile avand efect echivalent, acestea vor fi desfiintate la data intrarii in vigoare a Acordului, cu exceptiile referitoare la importul anumitor produse in Austria, Islanda, Norvegia si Romania, care vor fi eliminate ulterior, la termenele prevazute in calendarul intocmit. La fel se va proceda si cu restrictiile cantitative la export si cu masurile avand efect echivalent, care vor fi desfiintate la data intrarii in vigoare a Acordului.

In continuare vom prezenta datele statistice privind volumul operatiunilor comerciale de import si export ale Romaniei cu tarile membre ale AELS in perioada 1996-2002 (a se vedea tabelul nr.8 si figura nr.11).

Tabelul nr.8 - Relatiile internationale ale Romaniei cu tarile membre AELS in perioada 1996-2002  - milioane USD -

Sursa: Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei, 2003, pag.455, Buletinele de comert exterior ale Institutului National de Statistica.

Din datele prezentate mai sus privind relatiile comerciale ale Romaniei cu tarile membre AELS se constata ca s-a inregistrat o scadere a importurilor, si a exporturilor in anul 1999, dupa care volumul acestor operatiuni a crescut ajungand in anul 2001 la 127 milioane USD exporturi si 201 milioane USD importuri, iar in anul 2002, 187 milioane USD exporturi si 205 milioane USD importuri. Dintre tarile membre AELS, Romania efectueaza cele mai mari exporturi cu Elvetia. Astfel, cel mai mare volum al exporturilor cu aceasta tara s-a inregistrat in anul 2000 de 58 milioane USD in anul 2002 volumul a fost de 71 milioane USD.

Tabelul nr.9 - Evolutia exportului Romaniei cu tarile membre

ale AELS in perioada 1996-2002  - milioane USD -

Sursa Institutul National de Statistica, Anuarele Statistice pentru anii 1996, 1007 si 2003, Buletinele de comert exterior ale Institutului National de Statistica.

	Figura nr.12 - Evolutia exportului Romaniei cu tarile membre ale AELS in perioada 1996-2002

Pe al doilea loc se situeaza exporturile cu Norvegia in 1996, volumul operatiunilor crescand de la an la an, fiind in anul 2002 de 116 milioane USD, comparativ cu 73 milioane USD in anul 2001, ceea ce reprezinta o crestere cu 58,9 puncte procentuale.

Cele mai mari importuri provenite din tarile membre ale AELS s-au realizat ca si la export, din Elvetia. Pe ansamblu, in perioada 1996-2002, cel mai mare volum al importurilor s-a realizat in anul 1996, 214 milioane USD si apoi in anul 2002, 205 milioane USD. Cresterea importurilor in anul 2002 comparativ cu anul 2001 este cu 3 milioane USD ceea ce reprezinta o crestere de 1,5 puncte procentuale (a se vedea tabelul nr.10 si figura nr.13).

Tabelul nr.10 - Evolutia importurilor Romaniei cu tarile membre

ale AELS in perioada 1996-2002  - milioane USD -

Sursa Institutul National de Statistica, Anuarele Statistice pentru anii 1996, 1007 si 2003, Buletinele de comert exterior ale Institutului National de Statistica.

	Figura nr.13 - Evolutia importurilor Romaniei cu tarile membre ale AELS in perioada 1996-2002

Pe locul doi se situeaza importurile din Norvegia, volumul operatiunilor crescand de la an la an cu exceptia anului 1997 cand s-a inregistrat o scadere de la 19 milioane USD in anul 1996 la 16 milioane USD in 1997 si a anului 1999 cand s-a inregistrat o scadere de la 21 milioane USD in anul 1998 la 17 milioane USD.