Banca europeana de investitii (b.e.i.)

BANCA EUROPEANA DE INVESTITII (B.E.I.)

Introducere

Banca Europeana de Investitii este institutia financiara comunitara. Nu se poate vorbi despre CE fara a vorbi despre BEI, care are legaturi cu toate aspectele vietii comunitare. Iata de ce este esentiala cunoasterea unor detalii privitoare la istoria, la structurile, la obiectivele, la cifrele-cheie legate de BEI.

Obiective

Ca institutie financiara a UE, BEI a fost creata prin Tratatul de la Roma²¹. Ea este formata din statele membre ale UE, care au subscris impreuna capital la aceasta.

Aceasta institutie are obiective complexe. BEI are ca misiune sustinerea realizarii obiectivelor UE, finantand pe termen lung proiecte concrete, respectand regulile unei gestiuni bancare riguroase. Ea contribuie astfel la constructia europeana, mai ales la integrarea economica si la intarirea coeziunii economice si sociale. Ca institutie, BEI isi adapteaza in permanenta modul de lucru la schimbarile politicilor UE. Ca banca, ea lucreaza in stransa colaborare cu comunitatea bancara, atat pentru imprumuturile pe pietele de capital, cat si pentru finantarea investitiilor.

BEI acorda imprumuturi, mai ales din resurse imprumutate. Acestea, la care se adauga fondurile proprii (capital varsat si rezerve), constituie resursele sale proprii. In afara UE, BEI intervine in principal asupra resurselor proprii, dar si pe baza de mandat, pornind de la resursele

bugetare ale UE sau ale statelor membre. In acelasi timp, BEI are si un plan de activitate pentru intervalul 2002-200 Acest Plan de Activitate este un document strategic, aprobat si semnat de catre Consiliul de Administratie, permitand definirea unei politici pe termen mediu si fixarea de prioritati operationale privind obiectele asociate Bancii de catre guvernatorii sai. Planul, adoptat in decembrie 2001, acopera perioada 2002-2004, in cadrul acestui plan, activitatea de imprumut fiind orientata pe cinci prioritati operationale: dezvoltarea regionala si coeziunea economica si sociala in cadrul UE, punerea la punct a Initiativei Inovatie 2000', protectia mediului si imbunatatirea calitatii vietii, politica comunitara referitoare la pregatirea aderarii statelor candidate, politica comunitara de sprijin al dezvoltarii si de cooperare cu tarile partenere. Planul indica si politicile pentru: finantarea IMM-urilor prin imprumuturi globale si din activitatea de capital-rise, sprijin cu capital uman.

1. Structurile si modul de functionare a BEI

Acest aspect cuprinde mai multe puncte importante. Astfel, actionarii BEI sunt statele ce compun UE. Ea este condusa de Consiliul Guvernatorilor, compus din 15 ministri de finante. Dotata cu personalitate juridica si cu autonomie financiara, BEI finanteaza pe termen lung realizarea proiectelor concrete a caror garantie este data de viabilitatea lor economica, tehnica si financiara. BEI acorda imprumuturi provenite mai ales din resurse imprumutate pe pietele de capital, la care se adauga fondurile proprii ale actionarilor. intre 1994 si 1999, transporturile, telecomunicatiile, energia, apele, educatia au fost principalele domenii de interventie. BEI constituie o parte din Grupul BEI si a devenit actionarul majoritar al FEI, care totusi pastreaza un actionariat tripartit: BEI (60% din capital din iunie 2000), Comisia Europeana (30%) si bancile europene (10%). Alcatuit din BEI si din FEI, Grupul BEI' a fost creat cu scopul intensificarii competitivitatii europene. Prin initiativa Inovatie 2000', el stimuleaza spiritul intreprinzator, inovatia si valorificarea resurselor umane prin acordarea de imprumuturi pe termen mediu, de garantii bancare si prin finantarea de activitati de capital-rise. Aceasta noua forma, a relatiilor intre BEI si FEI incurajeaza o impartire productiva a competentelor in sprijinul finantarii IMM; ea stimuleaza si efectul de inovatie si de cataliza a actiunilor Grupului BEI in cadrul comunitatii bancare si financiare europene.

Nefiind finantata de la bugetul comunitar, ci recurgand la imprumuturi pe pietele de capital, BEI beneficiaza de autonomie de decizie in cadrul sistemului institutional european. Structurile sale de conducere si de control reflecta aceasta autonomie si capacitatea BEI de a lua propriile decizii

asupra imprumuturilor doar in functie de meritele proiectelor si de oportunitatile de pe pietele financiare. Pentru a ne referi la structurile BEI, trebuie tinut seama in mod esential de anumite puncte: Actionari; Conducere; Controlsi Evaluare si Servicii ale BEI.

Actionarii sunt cele 15 state membre ale UE. Ele subscriu impreuna la capitalul Bancii, in functie de o repartitie ce reflecta in mod global ponderea lor economica, in Uniune. Aceste state au acces deplin la finantarea prin Banca, fara prerogative de ordin geografic sau de o prerepartitie preliminara in functie de sectorul de activitate. Potrivit Statutului Bancii, valoarea maxima a imprumuturilor este de 2,5 ori valoarea capitalului sau. Banca dispune deci de o baza financiara solida pentru a face fata misiunilor sale Conducerea (Guvernanta) este formata din trei consilii: Consiliul guvernatorilor, Consiliul de administratie si Comitetul director.

Consiliul guvernatorilor este constituit din ministri desemnati de catre statele membre (de obicei, ministrii de finante). Acest consiliu exercita urmatoarele activitati: stabilirea directivelor politicii de credit, autorizarea activitatii BEI in afara UE, primirea raportului Comitetului de Control si aprobarea situatiilor financiare (inclusiv a bilantului si a contului de profit si pierdere) si a raportului anual, punerea la punct a deciziilor legate de cresterea capitalului si, in sfarsit, reunirea membrilor Consiliului de Administratie, ai Comitetului director si ai Comitetului de control.

Consiliul de Administratie este format din 27 de directori si din 13 supleanti reuniti de catre Consiliul guvernatorilor. Statele membre desemneaza 26 directori si 12 supleanti, in timp ce Comisia Europeana este reprezentata de un director si un supleant. Consiliul se intalneste o data pe luna, iar membrii sai au urmatoarele atributii: sa observe daca Banca este condusa in spiritul tratatelor europene, al Statutului Bancii si al directivelor Consiliului guvernatorilor, sa aprobe imprumuturile, sa autorizeze incheierea de garantii si de imprumuturi si sa recomande schimbari in politica de credit a Bancii (aceste propuneri sunt facute guvernatorilor). Consiliul este condus de catre Presedintele Bancii sau in lipsa acestuia, de catre unul dintre. Acestia au si un cod de conduita. Potrivit Codului, Consiliul guvernatorilor stabileste directivele generale legate de politica de credit a Bancii.

Regulile de conduita enuntate in Cod decurg din principii care sunt inscrise in Regulamentul interior de functionare si in alte texte care definesc activitatea sa, precum si din alte principii generale pertinente. Regulile si principiile enuntate se aplica tuturor membrilor Consiliului de Administratie si supleantilor lor (denumiti membri').

Conform Codului, Consiliul guvernantilor stabileste directivele generale relative la politica de credit a bancii, in special in ceea ce priveste obiectivele din care se inspira pe masura progresului realizarii pietei comune si supravegheaza executarea acestor directive. In acelasi timp, Codul precizeaza faptul ca exista o competenta exclusiva a Consiliului de Administratie pentru a decide acordarea creditelor si a garantiilor si finalizarea imprumuturilor, ratelor de dobanda pentru credite, precum si a comisioanelor de garantie, controleaza sanatatea administratiei Bancii si asigura conformitatea gestiunii Bancii cu dispozitiile tratatului, ale statutelor si directivelor generale fixate de catre Consiliul guvernatorilor; la incheierea exercitiului este dator de a supune raportul acordului .

Consiliului guvernatorilor si de a-1 publica dupa aprobare. Codul prevede, de asemenea, faptul ca membrii Consiliului de Administratie sunt alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de independenta si de competenta, aceste persoane nefiind responsabile decat fata de Banca. Obligatia esentiala a membrilor Consiliului de Administratie este de a se comporta intr-o maniera onesta si rezonabila in ceea ce priveste acceptarea anumitor functii, gratificatii sau misiuni care ar putea antrena un conflict de interese in privinta informatiilor de care ei au cunostinta in cadrul exercitarii functiilor lor in calitate de membri ai Consiliului de Administratie; respectarea acestei obligatii dupa expirarea mandatului lor ramane obligatorie. Tinand cont de termenii mandatului lor, membrii Consiliului de Administratie vor supune, de-a lungul unei perioade de sase luni, aprecierii unui comitet de etica ad-hoc orice propunere de functie cu caracter oficial/profesional care le este facuta. Capitolul referitor la confidentialitate si informatiile privilegiate este, de asemenea, important, deoarece membrii Consiliului de Administratie nu pot divulga informatii sau date confidentiale de care ei ar fi avut cunostinta in exercitarea functiilor lor, persoanelor sau organismelor externe Bancii, altele decat guvernatorii, sau persoanelor care ajuta in achitarea functiilor lor pe membrii Consiliului de Administratie, atata timp cat aceste persoane sunt obligate la o confidentialitate echivalenta. Respectarea acestei obligatii ramane valabila si dupa expirarea mandatului lor. Membrii Consiliului de Administratie care, in contextul exercitarii functiilor lor, au acces direct sau indirect la informatii privilegiate sau detin asemenea informatii referitoare la Banca, alte societati sau organisme, oricare ar fi valorile mobiliare transferabile de orice natura, fie ca ele sunt emise de aceste societati sau organisme sau de catre Banca, nu pot utiliza aceste informatii privilegiate, direct sau indirect, pentru a efectua, recomanda, sfatui sau deconspira operatii tratate cu Banca, cu aceste societati sau organisme sau despre aceste valori mobiliare, in contul lor sau al tertilor. Pentru a intelege mai bine aceasta exigenta, trebuie sa stim ca informatie privilegiata' semnifica o   informatie care nu a fost facuta publica, care comporta indicatii precise ca se raporteaza la Banca sau la una sau mai multe valori mobiliare transferabile si care, daca este tacuta publica, ar fi susceptibila sa influenteze intr-un mod perceptibil valoarea acestor societati sau organisme sau cursul valorilor mobiliare transferabile respective. Totusi, trebuie notat faptul ca membrii Consiliului de Administratie nu pot solicita, primi sau accepta, dintr-o sursa exterioara bancii, nici un avantaj²² direct sau indirect care sa fie in raport cu mandatul pe care ei il exercita la banca cu mandatul pe care ei il exercita la banca; drept consecinta, membrii Consiliului de Administratie trebuie sa descurajeze primirea oricarui cadru, avand chiar o valoare simbolica.

Cu toate acestea, daca refuzul ar fi imposibil, deoarece ar putea pune donatorul in dificultate, cadoul va fi transmis bancii prin intermediul secretarului general. In ceea ce priveste cheltuielile de calatorie, de sejur si alte cheltuieli diverse efectuate de catre membrii Consiliului de Administratie in exercitarea functiilor lor in cadrul Bancii, sunt luate in sarcina acesteia pe baza deciziilor emise in aceasta privinta de catre Consiliul guvernatorilor. Cheltuieli inutile sau disproportionate sau nejustificate fata de rezultatele care ar putea fi inregistrate nu trebuie sa existe. Membrii Consiliului de Administratie vor uza de instalatiile si resursele Bancii care sunt puse la dispozitia lor cu scopul exercitarii functiilor lor.

Chiar daca este in discutie Consiliul de Administratie, trebuie, de asemenea, sa ne gandim si la Comitetul de Directie, care este corpul executiv permanent al Bancii. Sub autoritatea presedintelui si cu supervizarea Consiliului de Administratie, acesta se ocupa intr-un mod colectiv de afacerile cotidiene ale BEI. El recomanda deciziile directorilor, in special deciziile referitoare la credite si imprumuturi, si asigura implementarea acestora. Membrii sai sunt responsabili unici ai Bancii si ei sunt convocati de catre guvernatori, pornind de la o propunere a directorilor pentru o perioada de sase ani. Membrii acestui Consiliu sunt presedintele si cei cinci vicepresedinti. Dupa cum se poate remarca, acestia sunt si vicepresedintii Consiliului de Administratie. Acestia trebuie sa respecte un alt cod de conduita in afara aceluia al Consiliului de Administratie propriu-zis; mai exact, este vorba de Codul de conduita al membrilor Comitetului de Directie al BEI. Regulile ce trebuie respectate sunt comparabile cu cele ale Codului de conduita al Consiliului de Administratie. In acelasi mod, aceste reguli sunt bazate, din nou, pe principiile Statutului BEI, pe regulile sale de procedura si pe textele care decurg. intotdeauna, ca si in Codul de Conduita pus in discutie, Comitetul de directie trebuie sa fie responsabil in mod unic fata de Banca. In plus, membrii Comitetului nu pot exercita o alta activitate sau functie publica, remunerata sau nu. Atunci cand acestia isi indeplinesc atributiile lor, membrii Comitetului nu trebuie sa accepte instructiuni din partea guvernelor sau a nici unei alte organizatii.

Membrii Comitetului de Directie nu trebuie sa accepte remuneratii pentru discursuri, dar ei pot publica carti sau alte documente si pot incasa contravaloarea acestor lucrari. Ei pot, de asemenea, sa predea cursuri, dar fara remuneratie. In orice caz, acestia au obligatia de a informa presedintele asupra acestui demers.

Un alt aspect foarte important pentru structurile BEI, ca si pentru orice organizatie care are o responsabilitate complexa, este reprezentat de catre activitatea de control si evaluare. In acest cadru, trebuie mentionate numeroasele controale care rezulta din statutele Bancii sau din alte   dispozitii interne care definesc organizarea sa: Comitetul de Verificare, Audit extern, Audit intern, Control financiar, Riscuri de Credit si Evaluarea operatiilor. Banca, fiind un organ comunitar si totodata o institutie financiara, coopereaza cu organismele de control independente urmatoare, carora Tratatul sau alte texte reglementare le incredinteaza executarea acestui tip de sarcini: Curtea de Conturi Europeana, OLAF si Mediatorul European.

Se vor sublinia caracteristicile cele mai semnificative ale fiecaruia dintre acestea:

Organismul cu ponderea cea mai importanta este Comitetul de verificare. In calitate de corp statutar independent, care raspunde direct in fata Consiliului Guvernatorilor, acest Comitet verifica daca operatiile Bancii au fost puse in practica conform procedurilor continute in Statutul sau si daca regulile de procedura si documentele au fost tinute intr-o maniera adecvata. Guvernatorii tin cont de raportul Comitetului si de concluziile sale inainte de aprobarea Raportului anual al Consiliului de Administratie. Comitetul se reuneste in fiecare luna, cu scopul de a coordona propria activitate si pe cea a auditorilor externi si interni. Cu scopul de a consolida ceea ce se poate numi o mai buna practica bancara', Comitetul de verificare a continuat monitorizarea atenta a integrarii graduale a recomandarilor Comitetului de la Basel asupra Supravegherii bancare, in controlul intern al Bancii. Comitetul de verificare organizeaza, de asemenea, vizite pentru a examina proiectele finantate de catre Banca; in 2000, de exemplu, el a vizitat proiectele industriale si de infrastructura din Austria si Slovacia. Comitetul este compus din: un presedinte, doi membri si un observator. in mod natural, acestia trebuie sa se supuna unui Cod de conduita care este similar celorlalte doua coduri deja intalnite, vizand responsabilitatea crescuta care apasa pe umerii celor care formeaza Comitetul de verificare cu recomandari speciale.

Astfel, Comitetul trebuie sa confirme daca balanta si Contul de profit si pierdere reprezinta imaginea conturilor si reflecta intr-o maniera fidela pozitia Bancii din punct de vedere activ -pasiv. in acelasi timp, regulile de procedura stipuleaza faptul ca membrii Comitetului nu trebuie sa divulge nici o informatie sau data care provine din cunostintele acumulate de-a lungul exercitarii atributiilor lor unor persoane sau organisme care nu apartin Bancii; acest regim trebuie sa fie pastrat dupa incheierea mandatului. Obligatia secretului este cu atat mai mare, cu cat datele sunt mai importante

Auditorii externi independenti raspund direct in fata Comitetului de verificare, pe care il informeaza in fiecare an asupra programului lor si asupra coordonarii activitatii lor cu cea a auditorilor interni ai Bancii. Compania ERNST & YOUNG a fost solicitata de catre Comitetul de verificare in 1997, dupa ce s-a consultat cu Comitetul de Directie al Bancii ; contractul a fost reinnoit pentru o perioada de trei ani incepand cu 2002.

Auditorii interni examineaza si evalueaza relevanta si eficacitatea sistemelor de control intern si ale procedurilor implicate. Se introduce, de asemenea, un cadru de control intern bazat pe principiile BIS. Deci Auditul Intern revizuieste controlul in domeniul IT si in zonele administrative timp de un ciclu de 2 - 5 ani. in scopul de a combate frauda, seful Auditului Intern are autoritatea de a conduce ancheta. Banca poate, de asemenea, face apel la asistenta externa sau la experti in conformitate cu exigentele anchetei, inclusiv serviciile OLAF.

Controlul financiar este un departament independent, creat pentru a intari controlul financiar in interiorul BEI, avand responsabilitatea de a tine contabilitatea generala si de a pregati rapoartele financiare ale Bancii. Avizul sau este solicitat in privinta politicilor financiare ale Bancii si in implementarea lor. El acopera toate activitatile Bancii ale caror fluxuri de date au un puternic impact asupra pozitiei financiare (risc de credit indicatori de performanta, sistem de informatii si management, buget administrativ, risc de piata). Astfel, controlul financiar include analiza instrumentelor de management financiar ca si sistemele asociate. Departamentul este compus din: controlorul financiar, controlorul financiar adjunct, Contabilitatea Grupului BEI (contabilitatea tertilor si a cheltuielilor administrative si controlul intern si controlul de gestiune).

Procesul de control al riscului de credit pentru operatii de creditare este implementat inainte si dupa acordarea creditului. Obiectivul sau este de a asigura conservarea valorii creditului. In cazul operatiilor de trezorerie, de portofoliu si derivate, obiectivul este, de asemenea, de a asigura ca partile sa fie de inalta calitate, ca limitele bilaterale sa nu fie depasite si ca riscul de credit al tranzactiilor sa fie masurat corect si, daca este necesar, corectat in orice moment. Directorul riscului de credit are o opinie independenta asupra riscului de credit si se implica in orice propunere de creditare facuta Comitetului de Directie, cu recomandari vizavi de structura creditului, verificand concordanta sa cu politica de credit relevanta.

O analiza aprofundata pentru a vedea daca creditul satisface cele doua parti este pusa in opera, tinand cont, de asemenea, de maturitatea operatiei si de toate garantiile disponibile. Departamentul este compus din: un director general si responsabilii cu operatiile (director, infrastructura si industrie, riscul finantarii proiectelor, banci).

Departamentul de evaluare a operatiilor se ocupa de evaluari ex-post si coordoneaza procesul de autoevaluare in Banca. El asigura transparenta in fata organelor de guvernanta ale BEI si a partilor externe interesate prin intermediul evaluarilor tematice, sectoriale si regionale/nationale ale proiectelor finantate de Banca.

In 2001, departamentul a completat si a publicat rapoarte de evaluare asupra dezvoltarii regionale in Portugalia si in Italia, asupra proiectelor legate de energie in Uniunea Europeana si in Europa Centrala si de Est. Departamentul este format dintr-un director si trei membri. Daca se vorbeste de functia de control, nu se poate omite Curtea Europeana a Auditorilor, care este responsabila cu examinarea conturilor tuturor veniturilor si cheltuielilor Comunitatii. Rezultatele controlului dirijat de Curte sunt publicate. Desi Banca are propria sa structura independenta de audit extern, actiunea de a debloca fonduri publice ale UE sau ale FEI intreprinsa de Banca sub mandat este, de asemenea, un subiect de control pentru Curte. Acordul (acord tripartit') pune in evidenta cooperarea dintre institutiile implicate in managementul unor astfel de fonduri: Banca, Comisia si Curtea Auditorilor.

OLAF este Oficiul European Antifrauda. In acord cu politicile si procedurile referitoare la investigarea cazurilor suspectate de frauda sau de coruptie, urmarind stabilirea unei relatii de cooperare cu OLAF (2000), in 2001 Banca a oferit OLAF rezultatele unui control al unui proiect care trezise suspiciuni.

Ombudsman-ul conduce investigatiile in caz de proasta administrare in cadrul institutiilor si al organismelor comunitare. Tratatul CE investeste Ombudsman-ul cu o independenta deplina in exercitarea atributiilor sale. Raspunsurile Bancii la solicitari de informatii sau de opinii despre informatii in contextul unei investigatii initiate de catre Ombudsman au drept scop demonstrarea faptului ca Banca este foarte legata de regulile stabilite. Ombudsman-ul publica rezultatele anchetelor sale. In 2001, Banca a primit cinci solicitari de informatii sau de opinii, la care a raspuns.

Colaboratorii BEI

Institutie europeana si banca, BEI isi inscrie actiunea sa in cadrul politicilor europene si comunitare si discuta in parteneriat cu colectivitatea bancara, precum si cu institutiile internationale. Legaturile de cooperare cu institutiile Uniunii si cu comunitatea bancara europeana ii permit asigurarea unei sinergii intre creditele sale si instrumentele bugetare ale Uniunii si de a cataliza resurse bancare solide in jurul proiectelor pe care ea le sustine in interesul obiectivelor economice ale Uniunii. Ca parteneri, se pot cita: colectivitatea bancara, institutiile Uniunii Europene si bancile multilaterale de dezvoltare. BEI construieste de mai multi ani un parteneriat cu colectivitatea bancara europeana (peste 180 de banei si institutii financiare in statele UE). Cooperarea care combina puterea financiara a BEI si specificul sectorului bancar ofera numeroase avantaje: permite BEI optimizarea activitatii sale asupra pietelor de capitaluri, asigurandu-se succesul plasamentului si tranzactionarea obligatiunilor sale pe piata secundara cu ajutorul specialistilor; apoi asistam la finantarea proiectelor mari prin stabilirea de pachete ajustate exigentelor proiectului sub forma cofinantarii sau a creditelor medii; in final, beneficiile liniilor de credit stabilite de BEI pentru finantare la scara redusa trec la autoritatile locale si ca micile afaceri sunt multiplicate.

BEI mentine legaturi de lucru foarte puternice cu alti membri ai familiei institutiilor comunitare pentru indeplinirea obiectivelor comunitare, precum: facilitarea integrarii europene si dezvoltarea echilibrata a Uniunii, dezvoltarea Uniunii si a politicilor de cooperare cu peste 140 de tari ale lumii. In acest mod, ea colaboreaza cu: Parlamentul, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European, Comisia Europeana, Comitetul Economic si Social European, precum si cu CJCE si Curtea Europeana a Auditorilor.

In timp, Banca a intensificat politica de dialog stabilita cu Parlamentul European in beneficiul reciproc al institutiilor. Acest dialog are, mai intai, forma discutiilor referitoare la activitatea BEI in indeplinirea obiectivelor Uniunii. Reprezentantii alesi dintre cetatenii Uniunii au capacitatea de a incorpora activitatea BEI in responsabilitatile lor legislative, bugetare si politice. Responsabilitatile legislative ale Parlamentului sunt aplicabile unor domenii care sunt relevante pentru obiectivele operationale si prioritatile Bancii, dintre care se pot cita: piata interna, dezvoltarea regionala, mediu, educatie, sanatate, infrastructura retelelor transeuropene, accesul noilor state membre sau acordurile de asociere cu terte tari.

BEI participa la reuniunile Consiliului si ale corpurilor pregatitoare (EFC) ale ECOFIN (afaceri bugetare, economice si financiare), comunicand expertiza sa asupra problemelor economice si finantarii investitiilor de capital. In plus, Consiliul European cere in mod frecvent BEI de a implementa noi initiative comunitare care solicita instrumente bancare sau financiare. Membrii ECOFIN sunt, ca regula generala, membri ai Consiliului Guvernatorilor Bancii. Consiliul European traseaza liniile pentru politicile interne si externe ale Uniunii. Banca ajuta Consiliul sa pregateasca lucrarile sale si il informeaza asupra contributiei sale la obiectivele comunitare si asupra posibilei expansiuni conform nevoilor economice. In ultimii ani, Consiliul European a contat pe capacitatea BEI de a initia operatiuni inovatoare pentru a apela la numeroase masuri pentru a dezvolta Uniunea.

Cooperarea stransa cu Comisia este prevazuta de statutul Bancii. Banca pastreaza legaturi operationale puternice cu Comisia, atat ca initiator, cat si ca un Corp executiv pentru numeroase domenii ale politicilor UE relevante pentru Banca. Aceasta se aplica in special consolidarii dezvoltarii regionale si coeziunii economice si sociale in UE - prioritate operationala principala, apoi pregatirii accesului tarilor la UE.

Comisia este invitata la reuniunile Consiliului Guvernatorilor Bancii.

BEI colaboreaza, de asemenea, cu Comitetul Economic si Social European, pentru ca ea necesita opiniile acestuia pentru strategiile sale de finantare. Acest Comitet este un corp de consiliere care asigura faptul ca interesele economice si sociale de grup sa fie reprezentate intr-un cadru institutional de lucru al UE. Acesta este un for de dialog si de platforme institutionale pentru organizarea societatii civile. Prin opiniile sale, Comitetul contribuie la definirea si implementarea politicilor UE.

In ceea ce priveste bancile multilaterale de dezvoltare (BMD), acestea sunt institutii supranationale ai caror actionari sunt statele suverane. Ele au sarcina comuna de a sustine progresul economic si social in tarile in curs de dezvoltare prin finantarea proiectelor, realizarea investitiilor si angajarea capitalului. Aceste banci au jucat un rol major pe pietele internationale de capitaluri, prin colectarea anuala a unei sume mari de fonduri cerute pentru finantarea imprumuturilor lor. BMD mentin legaturi operationale si institutionale de cooperare cu BEI pentru a asigura intrari eficiente reciproce in domeniul lor de activitate. Pentru operatiile sale in afara Uniunii, BEI se gaseste in contact cu Banca Mondiala si cu banci multilaterale regionale (in special BERD care lucreaza in Europa Centrala si de Est). Cooperarea intre BEI si BMD, ia forma schimbului de informatii asupra prioritatilor lor si a planurilor lor de actiune. Deciziile de cofinantare referitoare la un numar crescut de proiecte dau expresia practica a acestor legaturi de cooperare. BEI participa in reuniunile generale anuale ale altor BMD (Banca Mondiala, BERD); ea este, de asemenea, actionara a BERD din partea UE.

Evident, exista diferente intre aceste banci si BEI. Din punctul de vedere al volumului creditelor si al imprumuturilor, BEI este descrisa ca fiind BMD principala; bineinteles, exista limite ale acestei afirmatii datorate in special naturii BEI: in calitate de institutie financiara a UE, BEI concentreaza majoritatea activitatilor sale asupra promovarii dezvoltarii echilibrate si integrarii UE prin finantarea proiectelor situate in tari cu o economie puternica.

Operatiile de finantare ale BEI in afara Uniunii sunt adaptate prioritatilor definite de catre UE si de tarile beneficiare in acord cu criteriile pentru dirijarea politicilor externe ale UE stabilite de catre Consiliul European. Banca acorda credite acestor tari si are drept scop un numar limitat de domenii (infrastructura de baza, comunicatii si industrie).

Alte exigente ale dezvoltarii sunt acoperite prin programele Comisiei finantate prin fonduri bugetare. in fine, cele mai cunoscute BDM sunt: Banca Mondiala, BEI, Banca Nordica de Investitii (BNI) si bancile regionale de dezvoltare: BERD, Banca Inter-Americana de Dezvoltare, Banca Africana de Dezvoltare si Banca Asiatica de Dezvoltare.

Activitatea desfasurata de BEI in 2005

Banca Europeana de Investitii

Activitatea in anul 2005 (milioane )

Actiunile BEI in domeniul mediului inconjurator

Activitatea BEI in domeniul mediului este intensiva²⁴ si BEI ii consacra efective asumate in special de personalul operational care evalueaza aspectele ecologice ale proiectului. Protectia si ameliorarea mediului figureaza printre obiectivele principale pentru imprumuturile aprobate de catre BEI. Banca are ca obiectiv de a se asigura ca acorda intre un sfert si o treime din ansamblul imprumuturilor pentru UE sau pentru tarile candidate, proiectelor relative la mediu. in plus, ea evalueaza incidenta asupra mediului a tuturor celorlalte proiecte de investitii pe care vrea sa le finanteze.

In consecinta, actiunile in domeniul mediului inconjurator sunt din ce in ce mai complexe si variate. in scopul de a garanta calitatea ridicata si constanta a strategiei si activitatilor sale asupra mediului si de a fi in masura de a face fata noilor sale misiuni, BEI si-a consolidat organizatia in domeniul mediului. Au fost create trei mari organe independente, apoi dezvoltate si integrate in structura existenta a mediului.

Exista deci trei organe responsabile cu problemele mediului: Grupul de evaluare a problemelor mediului (ENVAG). Unitatea Mediul inconjurator' (ENVU) si Comitetul de pilotaj pentru problemele mediului (ENVSC).

ENVAG are in componenta un grup permanent de experti apartinand directiei proiectelor care contribuie la elaborarea si aplicarea politicilor si procedurilor bancii in materie de mediu inconjurator.

ENVU are o actiune orizontala pe ansamblul BEI si are o functie generala de elaborare a politicilor si procedurilor Bancii ca si de aplicare a lor, in ceea ce priveste mediul inconjurator. El intervine, de asemenea, in difuzarea informatiei si formarea in materie de mediu.

ENVSC este un comitet unidirectional compus din reprezentanti de nivel inalt care au legaturi cu problemele de mediu, in special Directia de proiecte, Directia de imprumuturi, Secretariatul general, serviciile juridice si departamentul responsabil cu evaluarea operatiunilor. El trateaza strategiile si proiectele individuale care ar putea implica dificultati sau riscuri ecologice particulare. In plus, el propune servicii de orientare si de consiliere de inalt nivel Comitetului directional al bancii.

2. Activitatea BEI in tarile candidate in aderare

In 2004 BEI a creditat cu 2,7 miliarde de euro proiectele realizate in cele 10 tari candidate ;a acea data din Europa Centrala, ca si Cipru si in Malta.

Ca un criteriu de comparatie, in perioada 1996-2000, valoarea anuala a creditelor bancii in aceste tari era estimata la 2,1 mld. de euro. Creditele aprobate in 2001 au fost de 16,8 mld. de euro din totalul de fonduri de care a beneficiat regiunea in 1990. Proiectele finantate au permis tarilor candidate sa se conformeze politicilor si normelor aflate in vigoare in Uniune.

In scopul modernizarii infrastructurilor de comunicare, banca a finantat legaturi intre tarile din regiune, ca si intre acestea si restul celor din UE. BEI a consacrat 56% din totalul creditelor pe care le-a aprobat in tarile candidate in domeniul transporturilor si comunicatiilor, cu scopul modernizarii retelei feroviare si autorutiere, cresterii capacitatii construirii de poduri peste Dunare si ameliorarii telecomunicatiilor fixe si mobile.

2.1. Sprijin pentru extindere si integrare europeana

BEI a imprimat activitatii sale de finantare in statele candidate o noua dimensiune, propunandu-si sa promoveze proiectele convenite de UE si de tarile candidate ea fiind prioritare. Bazandu-se pe experienta dobandita prin extinderile precedente ale Uniunii Europene, in prezent, Banca incurajeaza adoptarea practicilor si standardelor de reglementare in vigoare in UE. Statele candidate trebuie sa adopte aceste prevederi si standarde inainte de a deveni membre ale UE. Integrarea cu succes a noilor state membre in UE amelioreaza perspectivele de prosperitate si pace in Europa. BEI joaca un rol important in acest proces si-1 va indeplini si in continuare in toate statele membre (in cele actuale si in cele viitoare).

Imprumuturile BEI in statele candidate se acorda atat in baza mandatului general de finantare al UE sustinut de un mecanism de garantie, cat si in cadrul mecanismului propriu de preaderare pentru care nu se acorda o asemenea garantie.

Noi structuri de finantare in sprijinul extinderii

In acest context, BEI si-a grupat intr-o zona operationala - Directia Europa Centrala -operatiunile sale in statele candidate in Europa Centrala, in Malta si Cipru; la fel si activitatea sa in statele membre; Germania, Austria, Italia si Grecia.

Sectoare beneficiare

Imprumuturile acordate de BEI sunt orientate catre proiect si servesc finantarii activelor fixe ale unei investitii. Banca finanteaza proiecte viabile din sectorul public si privat in transporturi, telecomunicatii, industrie, energie, turism si, mai recent, educatie si sanatate.

Sprijina statele candidate in introducerea standardelor UE de protectie a mediului si promoveaza dezvoltarea Retelelor transeuropene de energie, telecomunicatii si transporturi (TEN). Adeseori, proiectele finantate in industrie sunt join-ventures cu parteneri din UE sau investitii ale unor societati din spatiul UE.

Statul, autoritatile publice centrale sau regionale, autoritatile locale si societatile cu capital public si privat (cu sau fara participarea investitorilor straini) au acces la mijloacele de finantare ale BEI in conditii de egalitate.

Contributia BEI la un proiect

BEI este o sursa de finantare complementara care poate acoperi maximum 50% din costurile proiectului pe baza unui plan de finantare adecvat. in concluzie, pe langa imprumuturile bancii, trebuie sa fie disponibile si fondurile proprii ale promotorului proiectului si fondurile de finantare pe termen lung. In practica, bancile si alte institutii financiare publice sau private, inclusiv IFI si Comisia Europeana, colaboreaza cu BEI in vederea elaborarii unui pachet complet de finantare a unui anumit proiect.

Maximizarea impactului contributiei BEI

In cele doua institutii ale UE care acorda statelor candidate asistenta financiara, exista o diviziune a sarcinilor, conform careia BEI este responsabila pentru acordarea de imprumuturi, iar Comisia Europeana pentru acordarea de ajutoare nerambursabile. In cadrul strategiei de preaderare, programul PHARE (gestionat de catre Comisie) a fost completat cu doua noi instrumente de finantare:

ISPA - sprijina investitii in domeniul transporturilor si protectiei mediului; SAP ARD - pentru promovarea reformelor agrare si a dezvoltarii rurale

Aprobarea proiectului

Ansamblul analizelor de instruire este sintetizat intr-un raport al Consiliului de Administratie. Comitetul de Conducere examineaza in prealabil raportul si anexele continand aspectele tehnice si cele privind mediul inconjurator, economice, financiare, juridice si riscul de credite. Odata cu aprobarea raportului, acesta este transmis pentru decizie Consiliului de Administratie.

Tarile candidate la UE si tarile balcanice

Angajamentele pentru imprumuturi catre tarile candidate la UE s-au ridicat la mai mult de 10 miliarde EUR incepand cu 1995. In vederea extinderii UE, BEI va acorda acestor state -pana in anul 2006 - 8,7 miliarde EUR si, de asemenea, are in vedere facilitatea de preaderare in valoare de 8,5 miliarde EUR, acordata din resursele proprii ale Bancii.

Cea mai mare parte a finantarii BEI este concentrata asupra investitiilor care au in vedere dezvoltarea retelei de drumuri si cai ferate, inclusiv dezvoltarea telecomunicatiilor si extinderea retelei transeuropene (RTE). BEI finanteaza si proiecte legate de protectia si ameliorarea mediului natural si urban, proiecte care au un efect pozitiv asupra mediului regional sau global.

BEI a contribuit la implementarea proiectelor Pactului de Stabilitate pentru Europa de SE, prin acordarea unor imprumuturi de 154 milioane EUR, in anul 2000, pentru nevoi de infrastructura. Acestea fac parte dintr-un grup de 85 de proiecte prioritare de reconstructie identificate de BEI, Banca Mondiala si BERD, reprezentand o investitie totala de aproximativ patru miliarde EUR. Astfel, imprumuturile BEI sunt caracterizate printr-o rata a dobanzii de 1% si scadente cuprinse intre 30-40 de ani.

Tarile mediteraneene: 6,425 miliarde EUR

BEI a acordat statelor mediteraneene, pe parcursul anilor 2000-2006, 6,425 miliarde EUR. In sprijinul Parteneriatului euromediteranean, BEI a sustinut dezvoltarea infrastructurilor de baza si crearea unei uniuni vamale in anul 2010. O atentie deosebita este acordata investitiilor pentru dezvoltarea intreprinderilor private, modernizarii sectoarelor financiare locale, dezvoltarii protectiei mediului, a retelelor de distributie a apei potabile, sectorului energetic.

Asia si America Latina: 2,5 miliarde EUR

BEI a asigurat, in perioada 2000-2006, fonduri de 2,5 miliarde EUR pentru tarile din Asia si America Latina. in anul 2000, BEI a furnizat 400 de milioane EUR statelor din America Latina si 133 milioane EUR statelor din Asia.

Africa de Sud: 0,8 miliarde EUR

O suma de 0,825 miliarde EUR a fost alocata intre anii 2001 si 2007 Africii de Sud. Obiectivele principale in aceasta tara sunt securitatea aprovizionarilor cu energie si autoritatea asupra energiei, rezervele de apa si dezvoltarea IMM-urilor. Din 1996 pana in 2000, finantarea Africii de Sud s-a ridicat la 680 milioane EUR, din care 140 milioane EUR in 2000.

Tarile din Africa - Caraibe - Pacific: 3,9 miliarde EUR

BEI gestioneaza o facilitate de investitii in valoare de 2,2 miliarde EUR, in urma Acordului Cotonou incheiat cu tarile ACP, acord care a urmat Conventiei Lome. Aceasta facilitate a furnizat imprumuturi, capital social, garantii, in special, in sprijinul sectorului privat. In afara Facilitatii de Investitii, BEI va aloca in urmatorii cinci ani 1.7 miliarde EUR din propriile resurse.

Banca ofera public actiuni si plasamente private²⁵ de mica marime, avand ca obiectiv indeplinirea cererilor investitorilor. BEI este cea care este in spatele unor state avansate, aproape 3/4 din cele 15 state membre UE:

GERMANIA 17,8% FRANTA 17,8% ITALIA 17,8% MAREA BRITANIE 17,8% SPANIA 6,5% BELGIA 4,9% OLANDA 9% SUEDIA 3.3%

DANEMARCA 2,5% AUSTRIA 2,4% FINLANDA 1,4% GRECIA 1,3% PORTUGALIA 0,9% IRLANDA 0.6% LUXEMBOURG0.1%

BEI finanteaza tarile UE cu unele dintre acestea avand deja o colaborare indelungata (15 ani cu Spania, 10 ani cu Italia); in anul 2003, a inceput colaborarea cu Franta, precum si cu alte tari:

-tari balcanice: Iugoslavia, Albania, Macedonia, Republica Munte-negru;

-tari mediteraneene: Algeria, Cipru, Egipt; Gaza, Israel, Iordania, Liban, Malta, Maroc, Siria, Tunisia, Turcia;

-tari din America Latina si Asia;

Africa de Sud;

-tari africane: Caraibe si tarile Pacificului (ACP).