DESFASURAREA UNEI OPERATIUNI DE DECONTARE SI PLATI IN CADRUL RAIFFEISEN BANK SUCURSALA TIMISOARA

Instrumentele de plata care vor intra in compensare sunt cecul, cambia, biletul la ordin. In compensare vor fi prezentate atat documentele in care banca este banca initiatoare cat si banca primitoare.

Ordinele de plata pot fi receptionate prin doua metode:

la ghiseu;

transmitere electronic prin teletransmisie la distanta.

In cazul ordinelor de plata este mult mai simplu datorita introducerii Sistemului Electronic de Plati care presupune receptionarea si verificarea de fond si de forma a acestuia.

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare primeste de la client instrumentele de debit impreuna cu borderoul de incasare completat in 3 exemplare;

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare verifica elementele obligatorii si facultative pe care trebuie sa le contina instrumentele de plata de debit platibile in LEI si borderourile, comform reglementarilor in vigoare;

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare verifica soldul contului curent al clientului in vederea incasarii comisionului de remitere(clientul are obligatia sa achite contravaloarea comisionului de remitere);

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare accepta pentru remitere la incasare instrumentele de debit, indiferent de scadenta. Daca instrumentele de debit sunt comforme, dateaza, stampileaza si semneaza de acceptare pe borderou, iar daca nu, le restituie clientului, cu lamuririle corespunzatoare;

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare inmaneaza clientului un exemplar din borderou datat, stampilat si semnat de acceptare.Instrumentele de debit impreuna cu exemplarul 2 si 3 al borderoului le preda ofiterul tranzactii;

Ofiterul tranzactii din Back Office primeste instrumentele de debit impreuna cu exemplarul 2 si 3 al borderoului;

Ofiterul tranzactii din Back Office inregistreaza in ABT comisionul de remitere spre incasare a instrumentelor de debit platibile in LEI depuse de catre clientul beneficiar;

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare inregistreaza in ABT instrumentelor de debit depuse spre incasare;

Ofiterul de cont de la unitatea initiatoare/primitoare transmite documentele prin posta cu aviz de insotire semnat si stampilat, unitatilor prezentatoare RB, functie de circuitul de compensare, conform Regulamentului 10/1994, cu modificarile si completarile ulterioare. Pastreaza o copie a instrumentelor de debit pentru arhivarea acestora la actele zilei ( copie si verso ID sau alte documente atasate in cazul girarii );

Ofiterul tranzactii de la unitatea care intra in compensare pregateste documentele:

sorteaza instrumentele de debit pe feluri de instrumente de debit si pe banci platitoare intocmind bentita de control pentru fiecare banca platitoare in parte;

intocmeste Dispozitia centralizatoare de incasare pentru fiecare banca in parte si ataseaza instrumentele de debit aferente, impreuna cu bentitele de control;

Ofiterul tranzactii de la unitatea care intra in compensare si Ofiterul plati de la Administratia Centrala participa la Sedinta de preverificare.Ofiterul tranzactii/ Ofiterul plati desemnat sa participe la Sedinta de preverificare la BNR, se prezinta cu urmatoarele documente:

dispozitie centralizatoare de incasare intocmita in 4 exemplare (alb, roz, roz, verde)

instrumente de debit aferente, impreuna cu exemplarele 2 si 3 din borderou.

In urma sedintei de preverificare preda reprezentantului bancii platitoare exemplarele verde si roz din Dispozitie centralizatoare de incasare, instrumentele de debit aferente, cele 2 exemplare din borderou si bentitele de control.

Reprezentantii bancii platitoare, dupa ce semneaza de primirea documentelor pe exemplarul verde al Dispozitiei centralizatoare de incasare, il returneaza impreuna cu un exemplar din borderoul de incasare.

Ofiterul tranzactii de la unitatea care intra in compensare si Ofiterul plati de la Administratia Centrala participa la sedinta de compensare.

Agentul de compensare al unitatii beneficiare preda reprezentantului bancii platitoare Dispozitia centralizatoare de incasare - al doilea exemplar roz si verdele care a fost semnat in sedinta de preverificare de catre reprezentantu bancii platitoare.

Reprezentantul bancii platitoare restituie exemplarul verde al Dispozitiei centralizatoare de incasare semnat pentru sedinta de compensare. Exemplarul alb al Dispozitiei centralizatoare de incasare se depune la BNR ca anexa la Formularul de compensare (editat prin aplicatie BNR).

In cazul in care exista refuz de plata initiat de unitatea bancara platitoare, acesta se primeste in sedinta de compensare, si agentul de compensare are obligatia sa verifice toate elementele ce trebuie sa le contina un refuz de plata;

Ø      Desfasurarea sedintei de compensare

Sedinta de compensare, PARTEA I se desfasoara dupa urmatoarea procedura, in mai multe etape :

ETAPA 1

Agentii de compensare ai fiecarei unitati bancare se prezinta in sala de compensare cu pachetele de instrumente compensabile, borderourile dispozitiilor centralizatoare (ANEXA 4), refuzurile ( ANEXA 5) si formularul de compensare pregatite ( ANEXA 6).

ETAPA a 2-a

Inspectorul de compensare deschide sedinta de compensare prin anuntarea datei compensarii (c), face prezenta unitatilor bancare care participa la compensare. In cazul in care constata lipsa reprezentantului uneia sau mai multor unitati bancare, amana inceperea sedintei de compensare cu maximum 15 minute. Daca si dupa trecerea acestui interval de timp constata lipsa reprezentantilor uneia sau mai multor unitati bancare, inspectorul de compensare anunta numele unitatilor bancare absente si dispune refacerea formularelor de compensare ale unitatilor bancare prezentate prin eliminarea pozitiilor aferente unitatilor bancare absente.

ETAPA a 3-a

Intre agentii de compensare ai tuturor unitatilor bancare care participa la sedinta se realizeaza schimbul reciproc de plicuri continand :

a)      Pachetele de instrumente compensabile de credit (ordine de plata) ;

b)      Dispozitiile centralizatoare de incasare si borderourile acestora, aferente pachetelor de instrumente de plata compensabile de debit (cecuri) prezentate anterior.

ETAPA a 4-a

Dupa primirea plicurilor cu pachetele de instrumente compensabile care sunt destinate unitatii bancare pe care o reprezinta, fiecare agent de compensare le desigileaza si are urmatoarele obligatii :

a)      Sa verifice daca unitatea bancara pe care o reprezinta este primitoarea destinatara de drept a instrumentelor de plata compensabile ;

b)      Sa numere instrumentele de plata compensabile de credit pe care le contine fiecare pachet ;

c)      Sa verifice cu maximum de operativitate exactitatea totalurilor de pe benzile de control ale acestor pachete ;

d)      Sa verifice cu maximum de operativitate sumele preluate in borderourile dispozitiilor centralizatoare de incasare si de plata (exemplarele nr. 2 - roz) si totalurile acestora.

e)      In situatia in care sumele preluate in borderoul dispozitiilor centralizatoare de incasare si totalurile acestora sunt corecte, agentul de compensare al unitatii bancare primitoare (destinatare) are obligatia sa certifice acest fapt, prin semnatura si stampila unitatii bancare pe care o reprezinta, agentului de compensare al unitatii bancare prezentatoare (initiatoare) pe exemplarul nr. 4 (vernil) al dispozitiei centralizatoare de incasare, in partea dreapta a rubricii "Certificat".

f)        Sa certifice exactitatea datelor preluate in borderourile dispozitiilor centralizatoare de incasare si de plata si totalurile acestora pe exemplarul nr. 3 (vernil) al acestor borderouri apartinand unitatii bancare prezentatoare (initiatoare).

g)      Dupa primirea pachetelor de instrumente de plata compensabile, agentii de compensare sunt obligati sa inscrie sumele existente pe borderourile dispozitiilor centralizatoare care le sunt destinate, in formularul de compensare al unitatii bancare pe care o reprezinta.

ETAPA a 5-a

Inspectorul de compensare preia de la fiecare agent de compensare totalurile obtinute prin adunarea sumelor de incasat cu sumele de platit, inscriindu-le in formularul de compensare centralizator . Inspectorul de compensare calculeaza totalul general al sumelor de platit in compensare si totalul general al sumelor de incasat in compensare. Pentru ca prima parte a sedintei de compensare sa se incheie, este obligatoriu ca aceste doua totaluri generale sa fie identice. In situatia in care cele doua totaluri difera, inspectorul de compensare solicita fiecarui agent de compensare sa refaca operatiunile matematice efectuate pana in acest moment, urmarindu-se depistarea greselii si modificarea datelor eronat inscrise in formularele de compensare si in formularul de compensare centralizator.

Sedinta de compensare, PARTEA a II-a, se desfasoara in mai multe etape, dupa urmatoarea procedura :

ETAPA 1

Intre agentii de compensare ai unitatilor bancare participante se realizeaza schimbul reciproc de plicuri continand :

a)      Refuzurile aferente instrumentelor de plata compensabile de credit (ordinele de plata) care au fost compensate intr-o sedinta de compensare anterioara : (c-1) sau (c-2) ;

b)      Refuzurile aferente instrumentelor de plata compensabile de debit (cecurile) care au fost prezentate anterior si care sunt compensate in sedinta respectiva de compensare : (c). Aceste formulare de refuz pot sa contina si solicitari de amanare la compensare a unor instrumente de plata compensabile de debit (cecuri), in aceasta situatie ele fiind insotite de lista respectivelor instrumente.

ETAPA a 2-a

Dupa primirea plicurilor cu instrumentele de plata compensabile refuzate, care sunt destinate unitatii bancare pe care o reprezinta, fiecare agent de compensare desigileaza plicurile si are urmatoarele obligatii :

a)      Sa verifice daca unitatea bancara pe care o reprezinta este destinatara (primitoarea) de drept a refuzurilor ;

b)      Sa numere instrumentele de plata compensabile refuzate ;

c)      Sa verifice cu maximum de operativitate exactitatea totalurilor de pe de pe benzile de control ale refuzurilor.

d)      Dupa primirea refuzurilor, agentii de compensare ai unitatii bancare primitoare (destinatare) ale refuzurilor sunt obligati sa inscrie sumele existente pe acestea in formularul de compensare.

e)      Agentii de compensare ai unitatilor bancare care primesc solicitari de amanare la compensare prin taloanele de pe refuzurile la plata au obligatia de a verifica urmatoarele :

- daca data (c) inscrisa pe talonul de amanare la compensare este urmatoarea zi de compensare ; - daca numarul cecurilor amanate la compensare inscrise in talon corespunde cu numarul cecurilor inscrise pe lista anexata refuzului la plata ; - daca suma inscrisa pe talonul de amanare la compensare corespunde cu totalul sumelor cecurilor inscrise pe lista anexata refuzului de plata.

ETAPA a 3-a

Inspectorul de compensare preia de la agentii de compensare totalurile sumelor de platit refuzate, totalurile sumelor de incasat refuzate si soldurile din formularele de compensare, inscriindu-le in formularul de compensare centralizator.  Inspectorul de compensare calculeaza totalul general al sumelor de platit refuzate, totalul general al sumelor de incasat refuzate, totalul soldurilor debitoare si totalul soldurilor creditoare obtinute in urma compensarii. Pentru ca a doua parte a sedintei de compensare sa se incheie, este obligatoriu ca, pe formularul de compensare centralizator, totalul general al sumelor de platit refuzate sa fie identic cu totalul general al sumelor de incasat refuzate si totalul soldurilor debitoare sa fie identic cu totalul soldurilor creditoare . In situatia in care una din cele doua egalitati nu este respectata, inspectorul de compensare solicita fiecarui agent de compensare sa refaca operatiunile matematice efectuate in partea a doua a sedintei de compensare, urmarindu-se depistarea greselii si modificarea datelor eronat inscrise in formularele de compensare si in formularul de compensare centralizator. Fiecare unitate bancara participanta prezinta un sold unic ca urmare a compensarii, care reprezinta fie suma totala pe care o are de incasat, fie suma totala pe care o are de platit in / din contul sau. Formularul de compensare al fiecarei unitati bancare participante este semnat pe ambele exemplare de catre agentul de compensare si certificat de inspectorul de compensare. Dupa certificarea rezultatelor compensarii pe formularele de compensare ale unitatilor bancare, inspectorul de compensare declara inchisa sedinta de compensare.

CONCLUZII

Majoritatea bancherilor considera ca instrumentele de plata traditionale, testate de zeci de ani in toata lumea, vor ramane si pe viitor in circulatie, cu conditia sa fie onorate. Altfel vor fi discreditate si nu se vor mai bucura de increderea utilizatorilor.

Felul cum lucreaza romanii cu aceste instrumente, precum si comportamentul avut in relatia cu banca la restituirea unui credit ne dau, de fapt, profilul clientului.

In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana nu se pune problema renuntarii la astfel de instrumente de plata, ci consolidarea si dezvoltarea acestora, in paralel cu cele electronice, sunt de parere unii bancheri. Altii previzioneaza insa disparitia cecului intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat.

Unii bancheri afirma ca cecul nu va avea un viitor indelungat in Romania; acesta va fi concurat serios de instrumentele de plata care se proceseaza electronic. Cecul, pentru a fi procesat electronic, presupune o adevarata tevatura, inseamna recurgerea la o anume cerneala simpatica, la o imprimare speciala spre a fi protejat si securizat.

In schimb, biletele la ordin, folosite in garantarea unor operatiuni, raman un instrument de plata utilizat in toata lumea si probabil ca vor fi uzitate si pe mai departe in Romania. si asta cu atat mai mult cu cat, o data cu darea in folosinta a sistemului national de plati electronice, sunt decontate electronic. Acestea permit ca ordonatorul platii sa nu se prezinte neaparat la banca. In plus, se pot atasa semnaturi electronice si au sisteme de securitate sporita, lucru care face ca siguranta lor sa fie asigurata. In conditiile in care de foarte putin timp avem deja un sistem national de plati electronice, in mod cert incidentele de plata cu cecuri si bilete la ordin vor scadea. Decontarea se face acum in timp real si nu mai exista vreme de circulatie a suportului platii pe hartie. In acel timp se putea genera de fapt insuficienta fondurilor, prin rea-intentie, prin naivitate sau cu complicitatea unor persoane. Biletul la ordin de regula insoteste o relatie comerciala si are un regim special, clientul raspunzand pentru acesta cu averea proprie, iar ca document are titlu executoriu. Acesta va exista in continuare pe scara mare, in lume, inclusiv in Romania, unde informatia de plata nu mai circula acum pe format de hartie, ci electronic. In continuare cred ca ordinul de plata va fi cel mai folosit instrument de plata in Romania, urmat de cecuri si bilete la ordin.

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

BIBLIOGRAFIE:

.Bociu, Gh., Dobrisan, D., "Cambia si actiunea cambiala", Cartea Universitara, Bucuresti, 2004

.Hetes - Gavra, I., "Organizarea si operatinile bancilor", Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003

Hetes - Gavra, I, Buglea, Al., Hetes - Gavra, Roxana, "Management Bancar", Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004

.Ionescu, L., C., "Bancile si operatiunile bancare", Editura economica, Bucuresti, 1996

.Luha, V., "Titluri de credit. Cambia", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998

Ungureanu, P., V., "Banking. Produse si operatiuni bancare", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

.xxx Legea nr.58/1998 privind activitatea bancara, completata si modificata prin Legea nr.485/2003

xxx Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata prin Legea nr.83/1994 si Normele cadru ale BNR nr.6/1994

xxx Legea nr.59/1934 asupra cecului, modificata si completata prin Legea nr.83/1994 si Normele cadru ale BNR nr.7/1994

.xxx Regulamentul BNR nr.1/2001 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de plati

.xxx Regulamentul BNR nr.10/1994 privind compensarea multilaterala a platilor interbancare fara numerar pe suport de hartie