EFECTELE POLITICI FISCALE ASUPRA NUMARULUI SI REPARTITIEI SOCIAL - COMERCIALE

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat din nou dobanda de politica monetara. Si nu doar atat, ci a majorat si prognozele pentru inflatia pentru sfarsitul acestui an si al anului urmator. Principalele motive care au determinat aceste decizii au fost caracterul mai expansionist al politicii fiscale decat se anticipase la pregatirea Raportului asupra inflatiei din mai 2008 si depasirea cresterilor preturilor energetice din scenariul pe care s-a bazat proiectia de atunci a inflatiei. Aceste noi motive s-au adaugat motivelor mai vechi de crestere mai rapida a salariilor fata de productivitatea muncii si de crestere accelerata a creditelor neguvernamentale cu precadere a celor acordate persoanelor fizice.

La jumatatea anului, cheltuielile bugetului consolidat au crescut cu 44%, iar veniturile - cu 37% fata de nivelurile inregistrate cu un an in urma. Deficitul bugetului consolidat a urcat la 1 % din produsul intern brut estimat la 440 miliarde de lei. Exista ingrijorari in ceea ce priveste depasirea deficitului bugetului consolidat pe 2008, de la nivelul programat de 2 % la 3% din produsul intern brut. Daca ingrijorarile se adeveresc, cheltuielile bugetare din a doua parte a anului 2008 vor reprezenta aproximativ o patrime din produsul intern brut anticipat, sub ipoteza in care cheltuielile bugetare din prima parte a anului vor reprezenta 43% din cheltuielile bugetare pe intregul an, precum in 2007. Astfel, cheltuielile bugetare ar depasi cu mult valoarea celor efectuate in a doua parte a anului trecut, de aproximativ 19% din produsul intern brut. Aceste cheltuieli vor genera consum suplimentar. Daca gospodariile populatiei nu vor percepe datoria publica generata de cheltuielile bugetare suplimentare ca motiv de viitoare cresteri ale impozitelor reducatoare ale propriilor venituri si nu vor ajusta, in consecinta, propriile planuri de consum prin substituirea lor cu economisire, atunci inflatia, contrar asteptarilor, ar putea creste si in a doua parte a anului. Sursele presiunilor inflationiste vor fi cea directa a cresterii consumului peste nivelul ofertei si cea indirecta a unui leu depreciat, deoarece imprumutatorii Romaniei vor fi mai greu de convins sa continue finantarea unui deficit de cont curent de dimensiunea actuala in expansiune.

Cresterea dobanzii de politica monetara si masurile de limitare a creditului pentru persoanele fizice planuite de BNR ar avea menirea de a impune gospodariilor populatiei reducerea consumului pentru acomodarea cresterii consumului public. Aceasta masura, in conditiile in care oferta este limitata, este necesara pentru evitarea inflamarii inflatiei. Prin incercarea de a substitui consumul privat cu consumul public se doreste, de fapt, atenuarea presiunilor asupra cererii si a efectelor inflationiste asociate. Populatia constransa sa substituie consumul cu economisirea ar finanta expansiunea sectorului public si ar elimina nevoia de finantare externa. Regula mentinerii solvabilitatii finantelor publice asociaza o datorie publica actuala cu nevoia de venituri suplimentare pentru rambursare in viitor. Acest mecanism genereaza venituri din economisire pentru cei care isi permit sa economiseasca si sa finanteze datoria in momentul efectuarii ei si scaderi de venituri pentru toti contribuabilii in viitor, in momentul rambursarii datoriei. Din pacate, nu toate gospodariile populatiei isi permit sa faca economii. Din aceasta cauza, o datorie publica intr-o economie in care exista o patura larga a populatiei care nu poate economisi, precum cea romaneasca, este generatoare de inegalitate de venituri sau de evaziune fiscala.

Presiunile inflationiste, in cazul in care nu se reuseste scaderea consumului privat pe masura cresterii consumului public, ar putea sa fie calmate prin suplimentarea ofertei din exterior, precum s-a intamplat din 1989 incoace. Dar aceasta inseamna cresterea deficitului de cont curent. In acest caz deficitul bugetar ar genera deficit de cont curent si s-ar ajunge la situatia deficitelor gemene. Dar, cresterea deficitului de cont curent nu mai este acceptabila datorita nivelului ridicat la care a ajuns. Iar inacceptabilitatea se manifesta prin leul care devine atractiv pentru investitori in conditii de dobanda mult mai ridicata. Abia dupa a saptea crestere a dobanzii de politica monetara, leul a intrat recent pe un trend de apreciere de la inceputul anului. Si acest trend nu este garantat daca deficitul de cont curent raportat la produsul intern brut tinde sa creasca.

Teoretic, atenuarea efectului inflationist al unei politici fiscale expansioniste este posibila fie pe calea deficitelor gemene, fie pe calea stimularii efectului de evictiune a indatoririi publice asupra consumului privat. Romania isi permite doar cea de-a doua cale, de stimulare a substituirii consumului cu economisirea la nivelul gospodariilor populatiei, astfel incat economisirea suplimentara sa atinga nivelul cresterii datoriei publice.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin S.C. Media Casa Press S.R.L, compania care editeaza 'Financiarul'.
Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: 'Sursa: Financiarul' si link catre www.financiarul.com. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

IMPOZITELE SI POLITICA FISCALA

Politica fiscala in esenta inseamna utilizarea chelt guvernamentale si a instrumentelor fiscale p/u a influenta cerere agregata.

Politica fiscala reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin utilizarea pirghiei financiare(impozite, taxe, chelt guvernamentale) p/u a stimula oferta agregata in vederea realizarii principalelor obictive macroeconomice.

Aplicarea unei politici fiscale determina efecte imediata asupra bugetului de stat. cresterea chelt guvernamentale sau a platilor transferabile duc la cresterea deficitului bugetar, in timp ce cresterea ratei fiscalitatii pina la o anumita limita contribuie la sporirea venitului si la reducerea deficitului bugetar.

Din aceste considerente proiectarea unei politici fiscale tre sa se bazze pe o analiza ampla a efectelor acestora asupra deficitului bugetar si a datoriilor publice.

Efectele politicii fiscale pe TS se deosebesc de efectele politicii fiscale pe TL. Cauzele:

<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->Orice schimbare in chelt guvernamentale sau taxe tre sa fie finantata, dar acest aspect al finantarii are importante efecte asupra economiei care se pot suprapune p/e efectele determinate de politica fiscala propriu zisa;

<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->Modificarea produsa in structura chelt guvernamentale si a taxelor poate avea influente importante asupra diferitor sectoare ale economiei atit pe TS cit si pe TL.

Principalele instrumente ale politicii bugetar fiscale

<!--[if !supportLists]-->a) <!--[endif]-->Chelt guvernamentale;

<!--[if !supportLists]-->b) <!--[endif]-->Plati transferabile;

<!--[if !supportLists]-->c) <!--[endif]-->Taxele.

Chelt guvernamentale includ

<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->Platile de salariu catre sectorul bugetar;

<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->Achizitiile de produse necesare sectorului de aparare;

<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->Achizitiile de produse destinate infrastructurii economiei nationale;

<!--[if !supportLists]--> <!--[endif]-->Alte achizitii de bunuri si servicii;

Cumpararile de bunuri si servicii efectuate de guvern afecteaza direct cererea agregata pe piata bunurilor si serviciilor. Orice achizitie guvernamentala amplifica cererea agregata la nivelul intregii economii.

Cresterea preturilor se explica prin faptul existentei unei cerere agregate in exces nu va fi imediat acoperita de o oferta agregata la acelasi nivel. Productia are nevoie de un anumit timp p/u a se adapta la cresterea cererii agregate, drept urmare preturile bunurilor si serviciilor p/u care exista o anumita cerere mai mare vor creste.

Cresterea salariilor pe piata fortei de munca este datorata de crestere cererii de forta de munca, cererea pe care sectorul productiv al economiei o formuleaza ca urmare a dorintei sale de a mari oferta p/u a raspunde la sporirea cererii agregate. Astfel ocuparea intr-un grad mai mare a fortei de munca va conduce pe de o parte la reducerea somajului, iar pe de alta parte la cresterea venitului disponibil => cresterea cererii agregate.

Micsorarea chelt guvernamentale de bunuri si servicii vor cauza o reducere a cererii agregate, iar efectele declansate sunt opuse celor mentionate anterior.

BNR cere politici fiscale

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a inasprit politica monetara, urcand dobanda cheie cu jumatate de punct procentual, si a reafirmat ca este nevoie de politici economice - in special pe

partea fiscala si de venituri - mai restrictive, dar si de stimularea economisirii.

"Consiliul de Administratie al BNR reitereaza ca, pe langa intarirea politicii monetare, implementarea unui mix restrictiv de politici economice, cu accent pe componentele de politica fiscala si de venituri, si intensificarea reformelor structurale sunt esentiale pentru a asigura revenirea durabila a inflatiei pe o traiectorie descendenta, aceasta contribuind la perspectivele unei cresteri economice sustenabile pe termen mai indelungat", se arata in comunicatul detaliat privind deciziile de politica monetara de miercuri.

Anul electoral ar putea insemna politici fiscale generoase, care sa adanceasca dezechilibrele tarii

Guvernul si-a propus, pentru acest an, un deficit bugetar de 2,8% din produsul

intern brut (PIB), fata de cel de 2,4% de anul trecut, insa ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a inaintat un plan de reducere a cheltuielilor publice primului ministru pentru ca dezechilibrul conturilor publice sa se reduca.

Analistii din piata sunt sceptici, insa, ca planurile guvernului sunt solide, considerand ca veniturile sunt mult supraevaluate in buget, iar cheltuielile nu pot fi mult reduse intr-un an electoral.

Proiectiile bugetare pe acest an prevad atingerea unor venituri echivalente cu 39 % din PIB, dupa ce in 2007 s-au incasat la buget sume echivalente cu mai putin de 32% din PIB.

Bugetul pe 2008 propus de guvern si aprobat de parlament la finalul anului trecut "nu are aproape nicio legatura cu realitatea economica", comentau analistii Raiffeisen, intr-un raport din februarie.

in privinta reformelor structurale, comunicatul BNR nu da detalii privind continutul acestora, insa guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, facuse referiri, in desele sale iesiri publice din ultimele luni, la flexibilitatea redusa a pietei muncii, la structurile investitionale "depasite" - care impiedica absorbtia finantarilor externe - si la structura bugetara neadecvata - in sensul ca se opereaza foarte usor cresteri salariale si cu mare dificultate investitii de capital.

Apelurile repetate ale oficialilor BNR pentru gestionarea chibzuita a finantelor publice vin din calculele institutiei ca inasprirea politicii monetare pe fondul relaxarii politicii salariale poate avea efecte contrare celor dorite.

Astfel, combinatia intre o politica monetara aspra si o politica salariala laxa poate fi nociva, deoarece prima poate duce la aprecierea leului, iar a doua la erodarea competitivitatii prin cresteri salariale, declarase in februarie, pentru Business Standard, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"O politica de venituri laxa nu poate sa fie contrabalansata decat partial de intarirea politicii monetare. Daca restrictionarea creditarii se face prin masuri de politica monetara (majorarea dobanzii) si nu administrative (plafoane de creditare), ea poate avea si efecte perverse", explicase Isarescu.

BNR vrea cresterea economisirii pentru a combate deficitul extern

Apelul BNR la stimularea economisirii din comunicatul de miercuri vine dupa ce deficitul de cont curent a ajuns la cote alarmante pentru observatori, depasind 10% din PIB in ultimii doi ani (10,3% in 2006 si 13,9% in 2007).

"Stimularea economisirii reprezinta o masura fundamentala de corectie pe termen mai indelungat a deficitului extern prin insasi reducerea treptata a dezechilibrului dintre investitii si economisire", se mentioneaza in comunicatul bancii centrale.

"Deficitul extern se plaseaza la niveluri dificil de sustinut pe termen indelungat in contextul incertitudinilor crescute ce afecteaza mediul economic international", mai arata BNR, care estimeaza, totusi, o plafonare in acest an a deficitului extern la nivelul de anul trecut, potrivit unor declaratii anterioare ale oficialilor institutiei.

Pe de alta parte, observatori straini, precum agentiile de rating, au estimari pesimiste in aceasta privinta. Analistii Fitch vad o adancire a deficitului de cont curent al Romaniei la 17 % din PIB in 2008. (NewsIn)
 

Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat increderea romanilor in institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de bancile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie sa-l faca pentru a convinge publicul de siguranta economiilor incredintate societatilor bancare respective sau a investitiei in titluri de participare. Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Senatului Romaniei, specialist in domeniul financiar-bancar, a facut o analiza a situatiei sistemului bancar romanesc, a cauzelor care au dus la slabirea acestuia si precizeaza, fara drept de apel, responsabilitatea Bancii Nationale a Romaniei.

Chiar daca statisticile oficiale indica o crestere a economiilor populatiei in ultimii ani, realitatea este putin diferita. Fenomenul de tezaurizare in valuta sau in aur s-a intarit in perioada crahurilor, iar ritmul de crestere reala a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibila chiar in structura depozitelor bancare constituite de persoane fizice, in care ponderea depozitelor in valuta este in crestere, evident, in detrimentul depozitelor in lei. Un rol negativ in toata aceasta istorie l-a avut BNR, care, prin politica ei, a condus la dezagragarea sistemului bancar.

Efecte nedorite : principalul obiectiv, anuntat oficial, al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale sa stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care lasa impresia de multe ori ca s-a dorit chiar acest lucru. Aducand in fata motive legate de necesitatea 'sterilizarii' excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piata, fapt ce a condus la obstructionarea activitatii bancare, considera Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte importanta din lichiditati a fost 'absorbita' de pe piata in conditiile in care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, depasea cu mult masa monetara, dupa cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80% dintre societatile comerciale sunt in incetare de plati. Dan Stelian Marin afirma ca autoritatea bancara a reusit sa atraga de la bancile comerciale resurse financiare ce depasesc sumele plasate de banci in economia reala cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre pastrare in trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin doua mecanisme aflate la indemana bancii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale pana la 30% din resursele atrase de bancile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de alta parte, BNR a participat activ pe piata interbancara, cumparand masiv bani.



Ce s-a urmarit de fapt? Aceasta politica, la care s-a adaugat campania titlurilor de stat inceputa de Ministerul Finantelor pentru a obtine resursele necesare acoperirii golurilor de la buget, a condus la cresterea si mentinerea la un nivel ridicat a dobanzilor. In primul rand, bancile erau obligate sa-si blocheze aproape o treime din bani contra unei dobanzi derizorii, pe care o stabileste unilateral autoritatea bancara. Pentru a-si acoperi pierderile, societatile bancare au fost silite sa majoreze dobanzile active, adica acele dobanzi percepute la credite. In al doilea rand, interventia BNR pe piata interbancara a ridicat nivelul dobanzilor cu efecte vizibile in 'pretul' creditelor. Una peste alta, politica BNR nu a fost deloc una care sa favorizeze activitatea bancilor romanesti, a explicat vicepresedintele Comisiei buget-finante a Senatului. In schimb, tot mai multe firme intrau in faliment pentru ca nu mai aveau acces la credite, iar bancile au trebuit sa renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orientandu-se spre operatiuni speculative. Fie catre piata interbancara, unde se intalneau cu omniprezenta banca centrala, fie catre piata titlurilor de stat care intretineau, prin dobanzile oferite, cercul vicios. In aceste conditii se pune intrebarea fireasca: Ce urmareae fapt BNR?

Dobanzi : bancile aflate in situatii financiare precare faceau eforturi disperate pentru a obtine bani, influentand astfel ratele dobanzilor. Criza de lichiditati prin care treceau le-a facut sa se indrepte, in conditiile refuzului BNR de a le credita, catre bancile comerciale, de unde obtineau imprumuturi la o dobanda ce depasea posibilitatile de supravietuire. Elocvent in acest sens este cazul BANCOREX, societate bancara care se imprumuta de pe piata interbancara cu dobanzi ce atinsesera un nivel mediu de 265%, potrivit aceluiasi raport al BNR pe 1999.

ARB cere limitarea accesului bancilor la rezerva minima obligatorie : fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care este menit sa asigure despagubirea populatiei in cazul unui faliment bancar, a ajuns sa se confrunte cu probleme dificile. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a propus recent Bancii Nationale a Romaniei (BNR), sa limiteze accesul bancilor la rezervele minime obligatorii constituite la BNR in limita unui plafon care sa acopere rezervele reprezentand depozitele populatiei. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, afirma ca o astfel de masura ar putea permite, in cazul in care o banca da faliment, ca Fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar sa nu se mai afle intr-o situatie critica, determinata de lipsa de resurse.

Mihai Bogza, viceguvernator BNR: 'Sistemul trebuie curatat de bancile neperformante' Oficialul BNR pledeaza pentru o consolidare a sistemului bancar pe doua dimensiuni - cantitativa si calitativa -, sustinand ideea concentrarii - fuziunea unor banci in vederea intaririi pozitiei lor pe piata. Viceguvernatorul bancii centrale afirma ca sistemul bancar autohton se confrunta cu o criza de capital. Totalul activelor detinute de cele 40 de banci si sucursale ale bancilor straine ce isi desfasoara activitatea in Romania se cifreaza la 10 miliarde de dolari, a aratat Mihai Bogza in cadrul Forumului Bancar Roman organizat de publicatia Piata Financiara. Fiecare dintre primele 100 de banci din Europa dispune de active a caror valoare depaseste cu mult totalul valorii activelor bancare din Romania.

'Reforma trebuie inceputa prin curatarea sistemului de banci neperformante. In 1999 creditele neperformante reprezentau 253% fata de capitalul bancar', recunoaste viceguvernatorul BNR.