EVAZIUNEA FISCALA - FENOMEN DE SUSTRAGERE DE LA PLATA IMPOZITELOR SI TAXELOR

EVAZIUNEA FISCALA - FENOMEN

DE SUSTRAGERE DE LA PLATA

IMPOZITELOR SI TAXELOR

Evaziune fiscala

Evaziunea fiscala este activitatea prin care contribuabilii, prin diferite mijloace se sustrag, partial sau total de la plata sumelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si catre fondurile speciale.

Cu fenomenul de evaziune fiscala, se confrunta toate statele lumii, cautand modalitati de limitare a acestuia. Efectele evaziunii fiscale se concretizeaza atat in reducerea nivelului veniturilor fiscale ale statului cat si la marirea inechitatii sociale.

Evaziunea fiscala cuprinde totalitatea procedeelor licite si ilicite prin care contribuabilii se sustrag de la plata obligatiilor legale care le revenea de drept.

Pentru evaziunea fiscala din tara noastra, analizele efectuate de specialistii din domeniul fiscal, au retinut urmatorii factori determinanti:

gradul de fiscalitate;

politica sanctiunilor fiscale;

nivelul de organizare si pregatire a aparatului fiscal;

existenta unui cadru legislativ fiscal necorelat si confuz si a unui mecanism fiscal neadecvat cerintelor unui sistem fiscal integrat.

Veniturile fiscale au cea mai mare pondere (92,40%) in cadrul veniturilor statului si au ca destinatie acoperirea cheltuielilor publice. Evaziunea fiscala poate genera serioase probleme factorilor executivi care, se confrunta din ce in ce mai des in aceasta perioada cu importante dezechilibre bugetare, cu greutati in acoperirea unor nevoi reale si presante ale unor segmente sociale a caror activitate este finantata integral sau preponderent de la bugetul de stat.

In ceea ce priveste clasificarea fenomenului evaziunii fiscale, putem afirma ca "evaziunea poate fi savarsita de catre o persoana la adapostul legii (evaziune legala) sau cu incalcarea prevederilor legale (evaziune frauduloasa): in primul caz, evaziunea neconstituind inractiune, in timp ce in al doilea, evaziunea este considerata frauda fiscala. Deci evaziunea fiscala ilicita este sinonima cu frauda fiscala.

Evaziunea fiscala legala consta in sustragerea realizata in urma interpretarii reglementarilor legale, conform carora, unele venituri nu sunt impozabile. Ea nu poate fi posibila decat datorita unor inadvertente sau lacune ale legii si este frecventa indeosebi in perioade in care apar noi forme de intreprinderi sau sunt reglementate noi impozite. Preocuparea privind combaterea evaziunii licite intra deci in sfera factorilor de decizie politica si administraitva.

Evaziune fiscala frauduloasa consta in ascunderea obiectului impozabil, subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau utilizarea altor modalitati de sustragere de la plata impozitului datorat. Activitatea de limitare a fenomenului evaziunii ilicite sub incidenta guvernului care, este responsabil de infaptuirea politiicii fiscale a statului.

Deci  frauda fiscala reprezinta  in sens strict o infractiune la lege si se distinge de evaziunea fiscala care reprezinta o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege.

Frauda fiscala este determinata de contribuabilii preocupati de intentia de a nu tine cont de legea fiscala in vigoare.

Frauda legala (evaziunea fiscala legala) reprezinta subestimarea materiei impozabile prin anumite regimuri fiscale de favoare precum si procedeele juridice care permit scaparea de impozitare fara a contraveni legii. Unul dintre cele mai utilizate procedee in acest sens il reprezinta infiintarea societatilor comerciale in lant de catre acelasi patron sau grup de asociati imediat dupa perioada in care o societate a acestora iesea din regimul de scutire de plata impozitelor.La aceasta situatie s-a ajuns proftandu-se de lacunele legii 12/1991 privind impozitul pe profit si de cele ale Ordonantei Guvernului nr.70/1994. Acest mod netemeinic de reglementare a impozitului pe profit a consntituit punctul de plecare al generalizarii si escaladarii fenomenului de evaziune fiscala in economia romaneasca.

Frauda fiscala ilegala presupune atat o violare a spiritului legii si intentiei legiuitorului, cat si infractiunea directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului.

Evaziunea fiscala in Romania dupa Revolutia din Decembrie 1989

Incepand cu anul 1990 fenomenul evaziunii fiscale a inregistrat un ritm ascendent si aceasta in conditiile in care productia industriala - baza de venituri ale statului - a inregistrat un ritm descendent. Cresterea continua a evaziunii fiscale a fost inlesnita si de permisivitatea legislatiei in domeniu, rigurozitatea punerii acesteia in aplicare, cum si severitatea sanctiunilor. De asemenea, distorsiunile inregistrate in politica fiscala a guvernului Romaniei, au favorizat agravarea fenomenului de evaziune fiscala. Dintre punctele nevralgice ale politicii fiscale amintim:

presiune fiscala ridicata si neadaptata sectoarelor de activitate;

legislatia fiscala greoaie care permite evaziunea de la plata obligatiilor catre stat;

aplicarea incoerenta a acestei legislatii;

lipsa instrumentelor de procedura fiscala si in principal lipsa unui Cod Fiscal;

Organismele statului abilitate sa faca control fiscal - Directia generala a controlului financiar de stat. Garda Financiara si Curtea de conturi, cu unitatile subordonate din teritoriu si cu sprijinul organismului Ministerului de Interne, si altor organisme au actionat pentru combaterea infractionalitatii economice, respectiv pentru eliminarea cauzelor si reducerea situatiilor care favorizeaza evaziunea fiscala.

Activitatea organismelor mentionate s-au concretizat in efectuarea, an de an, a unui numar mai mare de controale, prin intocmirea de dosare penale atunci cand situatiile constatate au impus acest lucru, prin aducerea la buget a unui volum insemnat de venituri care au depasit sute de miliarde de lei.

De asemeni, a crescut ascendent numarul sanctiunilor si valoarea amenzilor aplicate.

Urmare propunerilor efectuate de organismele abilitate, mentionate mai sus, volumul amenzilor a fost majorat, a crescut numarul faptelor supuse sanctionarii etc.

Organismul de control superior - Curtea de Conturi a Romaniei, prin monitorizarea efectuata in domeniul controlului fiscal, la Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, a constatat ca aceste directii au cuprins in control fiscal un numar redus de agenti economici, se mentin la finele fiecarui an un numar mare de restantieri etc.

Curtea de Conturi a Romaniei a concluzionat ca amplificarea an de an a fenomenului de evaziune fiscala a avut loc in conditiile existentei unui comportament nesatisfacator a mai multor agenti economici, cum si a unei slabe activitati a organelor abilitate ale Ministerului Finantelor pentru identificarea evazionistilor. Au fost retinute numeroase deficiente in activitatea Ministerului Finantelor si a structurilor sale teritoriale privind evaluarea si constatarea veniturilor cuvenite bugetului de stat si aplicarea ferma a prevederilor legale in domeniul fiscal, in ceea ce priveste incasarea de la contribuabili a impozitelor, taxelor si majorarilor aferente. Printre deficientele depistate de Curtea de Conturi mentionam:

subevaluarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu impozitele si taxele datorate de unele persoane fizice si juridice:

evaluarea incompleta a drepturilor cuvenite bugetului de stat, datorita faptului ca organele fiscale nu au actionat in mod corespunzator pentru identificarea si luarea in evidenta a tuturor agentilor cu capital privat care au fost inscrisi in Registrul Comertului, precum si pentru aplicarea cu mai multa fermitate a sanctiunilor prevazute de Legeea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, pentru nedeclararea de catre contribuabili, in termenele prevazute de lege, a veniturilor si bunurilor supuse impozitelor si taxelor;

neurmarirea pentru incasare a veniturilor suplimentare constatate de organele fiscale si neaplicarera dispozitiilor legale privind executarea silita a datornicilor rau platnici;

neverificarea unor agenti economici;

acordarea de facilitati unor agenti economici care nu erau indreptatiti etc.

Problema majora cu care se confrunta organele de control o constituie existenta marilor datornici, regii autonome si intreprinderi cu capital de stat. Existenta acestui sector de stat in paralel cu existenta intreprinderilor private determina atat un bloaj financiar, cat si nerealizarea veniturilor la bugetul de stat. Sunt intreprinderi de stat care nu-si iau nici macar in calcul, in pretul de cost datoriile catre bugetul de stat, apeland la aceste "credite" ieftine (neachitarea obligatiilor constituie un credit fortat pe care statul este nevoit sa-l acorde).

Executarea silita sau blocarea conturilor, eficienta in cazul agentilor cu capital privat, nu poate fi aplicata teoretic intreprinderilor mari de stat.

Atat timp cat privatizarea nu se va realiza, iar sectorul de stat va fi preponderent, nu poate fi efectuata o buna colectare si echilibrare a veniturilor bugetului de stat. Se considera ca realizarea privatizarii ar creste proportia veniturilor colectate de catre buget facand posibila alimentarea cheltuielilor, finantarea investitiilor  si a consumului public.

Pentru imbunatatirea eficientei activitatii de control fiiscal in anul 1998 a fost declansat un program de monitorizare a primilor celor mai mari 20 agenti economici din fiecare judet, a primilor 150 agenti economici din Municipiul Bucuresti si a 14 regii autonome de interes national ce detin peste 70% din arieratele datorate in prezent bugetului de stat.

Evaziunea fiscala la impozitele indirecte

Actiunile de control desfasurate au relevat urmatoarele aspecte specifice:

Taxa pe valoarea adaugata

Prin modul de percepere la buget a taxei pe valoarea adaugata, s-a urmarit si s-a obtinut cresterea eficacitatii in materie de fiscalitate. TVA este considerata ca un impozit greu de sustras de la plata catre buget. Cu toate acestea nu este un impozit imbatabil in fata evaziunii, din contra evaziunea fiscala este de circa 35-40% din totalul evaziunii fiscale descoperite, depasind uneori evaziunea la impozitul pe profit. Principalul mecanism prin care se realizeaza sustragerea unui contribuabil de la plata TVA il reprezinta majorarea fictiva a TVA deductibila prin intrari fictive de bunuri sau micsorarea TVA colectata ca urmare a subevaluarii valorii iesirilor de produse, marfuri si servicii prin micsorarea fictiva a cantitatilor livrate si/sau a preturilor practicate.

Principalele fapte care au condus la evaziune fiscala in cazul taxei pe valoarea adaugata sunt urmatoarele:

aplicarea eronata a regimului deducerilor.Astfel de abateri s-au constatat la agentii economicii care realizeaza atat operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata, cat si operatiunile scutite, prin nerespectarea prevederilor in ce priveste calcularea raportului in care participa bunurile si serviciile la realizarea operatiunilor impozabile si influentarea in acest mod a TVA deductibila. S-a observat ca sunt dese cazurile in care se fac deduceri de TVA pe baza de documente care nu aveau inscrisa taxa sau chiar deduceri fara documente sau deduceri pe baza de documente nelegale. S-au constatat situatii de deduceri duble ca urmare a inscrierii repetate a unor facturi in jurnalele de cumparari si chiar deduceri de TVA din documente apartinand altor societati. In alte cazuri s-a constatat exercitarea anticipata a dreptului de deducere:

neevidentierea si nevirarea TVA aferente avansurilor incasate de la clienti;

aplicarea eronata a cotei zero prevazuta pentru operatiunile de export, in cazul operatiunilor derulate prin intermediari, care efectueaza operatiuni de export in nume propriu;

Sustragerea de la plata TVA aferenta impoturilor de bunuri prin prezentarea  in vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de cumparare, precum si neincluderea in deconturi a TVA amanat la plata in vama;

Emiterea de chitante fiscale si facturi cu TVA fara ca agentul economic sa fie platitor si fara sa inregistreze si sa vireze TVA in evidenta contabila:

Neinregistrarea TVA aferenta stocului de marfuri existent la data solicitarii retragerii din evidenta plaatitorilor;

Neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate prevazuta de Ordonanta nr.3/1992 si H.G.nr.768/1992, cu inregistrari incomplete in jurnalele de cumparari, facturi "pierdute", amanarea intocmirii facturilor fiscale in scopul amanarii platii TVA, necuprinderea in baza de calcul a tuturor elementelor din factura (ambalaje, cheltuieli transport) etc.;

Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare;

Erori de calcul etc.

Accizele la produsele din import si din tara precum impozitul la productia interna si gazele naturale, alte impozite indirecte

Accizele, inclusiv impozitul pentru titeiul din productia interna si gazele naturale detin o pondere insemnata in cadrul veniturilor fiscale ale bugetului de stat. Odata cu legea 42/1993 a fost instituita o infractiune de evaziune fiscala pentru neinregistrari sau inregistrari eronate ale operatiilor supuse accizelor care au drept consecinta diminuarea obligatiilor fata de stat, care instituie obligatia agentilor economici evazionisti de a plati accizele cu majorarile de intarziere aferente si a unei sume egale cu valoarea obligatiilor de stat datorate. Cu toate acestea, ponderea evaziunii fiscale in domeniul accizelor continua sa fie mare in volumul evaziunii fiscale descoprite.

In scopul diminuarii evaziunii fiscale la accize, incepand cu 1 mai 1998, bauturile alcoolice produse sau importate vor fi marcate cu banderole.

Normele emise de Ministerul Finantelor nu specifica ce inseamna banderola deteriorata, fapt care da cale libera falsificatorilor. Sustragerea si tiparirea acestora nu constituie o problema pentru falsificatori. Este cunoscuta existenta unei fabrici poloneze care se ocupa cu tiparirea banderolelor si timbrelor false pentru zona central si est-europeana. In aceste conditii nu se mai poate pune problema garantarii originalitatii alcoolice, banderolele false putand fi lipite pe orice produs.

Marcarea bauturilor alcoolice isi poate atinge scopul numai ca parte integranta a unui pachet complet de masuri economice. In acest sens, Ministerul Finantelor a realizat nominalizarea unor puncte vamale prin care sa se realizeze importurile sensibile si a cerut importatorilor sa prezinte certificate de origine si calitate a produselor.

In  ceea ce priveste accizele, faptele identificate ca evaziune fiscala au constat in:

necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;

utilizarea unor cote inferioare celor legale;

necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;

neincluderea accizelor in pretul de vanzare al produselor pentru care se datoreaza accize (bijuterii vandute prin consigantii, bauturi alcoolice cumparate de la particulari etc.);

neevidentierea in contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;

sustragerea de la plata accizelor aferente importurilor prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de cumparare;

sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor alcoolice in facturile de import;

erori de calcul etc.

Taxele vamale

Evaziunea fiscala in vama continua sa atinga dimensiuni impresionanate.

Pentru a reduce tendinta importatorilor de a subevalua marfurile in valuta a fost introdus ordinul Ministrului Finantelor prin care s-au stabilit preturi minimale la diferite categorii de produse. Acest ordin nu a fost respectat in practica constatandu-se ca au fost date aprobari pentru luarea in calcul a unor valori inferioare celor stabilite in ordinul respectiv, din care cauza s-a ajuns ca preturile in vama sa fie de 10 ori mai mici decat cele practicate pe piata. In acest mod evaziunea fiscala la taxele vamale a continuat sa creasca vretiginos, iar cresterea drepturilor cuvenite bugetului de stat nu se pot calcula corect. Recuperarea pagubelor de la agentii economici importatori, in cazul stabilirii incorecte a cuantumului taxelor vamale, este incerta deoarece, in cea mai mare parte, acesti importatori au parasit teritoriul Romaniei, unele firme sunt fictive, sunt inregistrate la adrese fictive, sau au procedat la autodizolvare.

Principalele modalitati care au condus la evaziune fiscala la taxele vamale, mentionam:

sustragerea de la plata de taxe vamale aferente importurilor prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie, in locul actelor de cumparare;

incadrarea necorespunzatoare a bunurilor importate in tariful vamal, care are ca efect plata unor taxe vamale inferioare celor reale:

subevaluarea marfurilor in vama prin intocmirea unor facturi de catre furnizorul extern la preturi net inferioare celor practicate pe piata internationala, fenomenul de subevaluare a marfurilor in vama constand in prezentarea unor facturi externe cu valori nereale de catre unii importatori.

Subevaluarea reprezinta una din principalele modalitati de frauda vamala, care conduce la diminuarea incasarilor aduse la bugetul de stat. Efectele negative ale aestui fenomen sunt, pe langa scaderea productiei nationale si diminuarea veniturilor la buget, retragerea firmelor straine producatoare de tigari si bauturi alcoolice care nu puterau rezista concurentei neloiale a importatorilor care realizeaza evaziune in vama.