PREZENTAREA SISTEMULUI FINANCIAR-BANCAR ROMANESC

PREZENTAREA SISTEMULUI FINANCIAR-BANCAR ROMANESC

            Este un sistem integrat si specific, deschis si dinamic, format din totalitatea institutiilor si organismelor specifice, a cadrului legislativ adecvat, a metodelor, tehnicilor, instrumentelor, procedeelor, mijloacelor, conceptelor, regulilor, uzantelor si modelelor utilizate efectiv, a sistemelor informationale si/ sau informatice, a personalului de specialitate, a relatiilor financiar-bancare interne si internationale, a conexiunilor stabilite in scopul derularii unor operatiuni/ tranzactii active si/ sau pasive, precum si a sistemelor de telecomunicatie, a sistemelor de tehnica de calcul utilizate manual/ automat/ hibrid pentru:

atragerea fondurilor disponibile de la public/ agenti economici in conturi cu numerar sau titluri negociabile, platibile la vedere/ termen, in scopul pastrarii si fructiicarii lor;

acordarea si rambursarea de credite de diverse tipuri prin diferite proceduri; distribuirea de mijloace banesti suplimentare agentilor economici la cererea acestora, in vederea completarii capitalului social;

punerea in circulatie a monedei de hartie, divizionare si monedei de cont pentru formarea masei monetare in circulatie;

fundamentarea si derularea politicii monetare la nivel national;

tezaurizarea sumelor proprietate ale deponentilor, desfasurarea operativa de operatiuni bancare cu agentii economici;

asigurarea unei confidentialitati maxime a conturilor, tranzactiilor, operatiunilor, soldurilor, sumelor si a altor elemente complementare;

creatia economica prin participarea bancilor la capitalul social al societatilor comerciale, acordarea de catre banci a unor imprumuturi in scopul obtinerii calitatii de asociat/ actionar de catre banca respectiva, acordarea de consultanta financiara agentilor economici, asigurarea de asistenta operatorilor economici pentru majorarea capitalului prin subscriptie publica/ emisiune de obligatiuni;

evidenta incasarii impozitelor si taxelor datorate bugetului statului;

asigurarea/ reasigurarea in multiple forme si variante;

concentrarea economiilor banesti ale populatiei, acordarea de dobanzi pentru utilizarea acestor fonduri prin plasamentul pe piata financiara;

intermedieri de tranzactii cu diferite bunuri, metale pretioase, monede;

controlul legalitatii, oportunitatii si valabilitatii tuturor operatorilor economici la diferite tranzactii si operatiuni desfasurate pe plan intern/ international in conditii de eficienta economica acceptabila, risc economic controlabil si restrictii reglementare impuse de autoritatea tutelara nationala in domeniul financiar-bancar, cu scopul asigurarii securitatii tranzactiilor si aplicarii politicii monetare a Guvernului Romaniei.

STructura sistemului financiar - bancar

  Institutiile si organismele specifice sistemului financiar-bancar sunt:

Ministerul Finantelor - asigura implementarea politicii financiare a statului, avand rolul esential de fundamentare pe baze stiintifice si strategice a bugetului statului, precum si gestiunea incasarii impozitelor si taxelor de la agentii economici si persoanele fizice;

Ministerele economice - cu rol de a gestiona resursele financiare din domeniul specific de activitate, inclusiv controlul operatorilor economici subordonati;

Curtea de Conturi - care asigura controlul financiar la nivelul regiilor autonome, operatorilor economici, inclusiv informarea operativa a Guvernului si Parlamentului Romaniei cu privire la rezultatele controalelor efectuate;

Garda Financiara - care efectueaza controale aleatoare in scopul combaterii evaziunii fiscale, a verificarii legalitatii operatiilor economico-financiare derulate de catre operatorii economici care isi desfasoara activitatea in spatiul economiei nationale;

Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat - care realizeaza implementarea politicii fianciare a Guvernului Romaniei la nivel central si local, inclusiv verificarea legalitatii tuturor operatiilor specifice finantelor publice;

Administratiile Financiare - organizate la nivel judetean, municipal si pentru sectoarele capitalei, care asigura impunerea si incasarea impozitelor si taxelor de la populatie, in limitele legislatiei financiare in vigoare, organizand evidenta operativa asociata impozitelor si taxelor directe (impozitul pe veniturile provenite din inchirierea de imobile, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxe de timbru, brevete, mijloace de transport, alte impozite si taxe directe);

Banca Nationala a Romaniei - asigura strategia si conduce politica monetara si de credit in scopul mentinerii stabilitatii monetare, in cadrul politicii economice si financiare a statului roman. In acest sens ea poate fi imputernicita de Parlamentul Romaniei sa participe sau sa devina membra a organizatiilor internationale financiare, bancare sau monetare sau poate participa, in numele statului roman, la negocieri de profil pentru a incheia acorduri in domeniile financiar, monetar si de plati, acorduri privind imprumuturi pe termen scurt, acorduri de tip swap cu bancile centrale, bancile comerciale si institutiile monetare internationale, daca acestea sunt rambursate in termen de un an.

Societatile bancare - reprezinta entitati de stat, particulare sau mixte care atrag mijloacele banesti temporar disponibile ale clientilor in conturile deschise ale acestora, acorda credite pe diferite termene, efectueaza viramente de credit si tranzactii cu asemenea instrumente, vanzarea-cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare.

Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) - este o institutie centrala de stat, de interes public, organizata functional ca o banca a populatiei, cu un obiectiv specific: atragerea, pastrarea si fructificarea, prin mijloace, instrumente si tehnici specifice, a sumelor temporar disponibile apartinand persoanelor fizice sau juridice. Caracterul de institutie publica apare datorita faptului ca, similar altor tari, statul garanteaza economiile banesti ale populatiei depuse la CEC, in timp ce dreptul titularului asupra sumelor depuse este ocrotit prin lege. Pe baza depunerilor populatiei, CEC pastreaza aceste depozite in cont la BNR, in scopul constituirii si suplimentarii disponibilitatilor de creditare a agentilor economici. CEC are personalitate juridica, sediul central la Bucuresti si isi organizeaza in teritoriu sucursale, filiale si agentii, toate aceste structuri organizatorice avand posibilitatea de a avea personalitate juridica. CEC are la baza principiile gestiunii economice si autonomiei financiare, pastrand in conditiile prevazute de lege disponibilitatile banesti ale populatiei la BNR sau, in contul acesteia, la alte banci, pentru care primeste dobanda stabilita in conformitate cu prevederile legale (bancile fiind obligate ca, in orice moment, sa asigure CEC-ului lichiditatile necesare platilor.

Bursele de valori - asigura locul si mijloacele specifice pentru realizarea tranzactiilor cu titluri financiare in conditii de organizare particulare, in conditii de transparenta si libera concurenta. Trasaturile definitorii ale burselor de valori sunt reprezentate de: organizarea si functionarea unei piete de titluri financiare, definitivarea tranzactiilor intr-un spatiu organizat, existenta unor echipamente de calcul si telecomunicatie utilizate pentru gestiunea integrala a tuturor tranzactiilor desfasurate, desfasurarea tranzactiilor in conditii de concurenta si transparenta maxima, accesul egal la informatiile bursiere catre toti participantii la tranzactii, licitarea, negocierea, incheierea si executarea contractelor care au loc dupa o procedura cunoscuta, prin intermediul unor firme si/ sau persoane juridice autorizate/ specializate, obiectul esential al tranzactiilor bursiere il constituie titlurile financiare privite ca active financiare nebancare, evidentiate pe un suport material sau in cont si negociabile pe piata secundara la valoarea de piata. Aceste titluri financiare asigura detinatorului dreptul de a obtine venituri rezultate din investitii, in conditiile in care proprietarul accepta in mod nemijlocit riscul afacerii. Bursele de valori lucreaza cu urmatoarele tipuri de titluri financiare: primare (actiuni si obligatiuni), derivate (contracte futures si obtiuni), sintetice (futures cu indici de bursa, hartii de valoare, valori mobiliare).

Casele de schimb valutar - sunt societati comerciale organizate ca persoane juridice in conformitate cu Legea nr. 31/ 1990 privind societatile comerciale si care au ca unic obiect de activitate schimbul valutar autorizat de catre BNR. In scopul functionarii lor, casele de schimb valutar solicita BNR acordarea autorizatiei de functionare, pentru care trebuie indeplinite urmatoarele conditii: obiectul unic de activitate, conform statutului si contractului de societate, trebuie sa il constituie schimbul valutar pentru persoane fizice, prezentarea unei dovezi care sa ateste posesia unui spatiu destinat exclusiv schimbului valutar, cu acces direct si adresa identificabila, solicitantul trebuie sa notifice numele si sediul bancii la care are deschis contul curent, solicitantul trebuie sa prezinte dovada ca a subscris si a varsat in totalitate capitalul social in numele casei de schimb ca persoana juridica. In plus trebuie asigurate conditiile tehnice si de securitate necesare activitatii de schimb valutar, inclusiv existenta personalului cu certificat de cazier judiciar fara antecedente, fara a uita de disponibilul obligatoriu de cont (disponibilitatea in cont are o valoare prag care este stabilita prin reglementari directe de catre BNR). Casele de schimb valutar isi pastreaza disponibilitatile in valuta sau in lei numai in conturile deschise la societatile bancare autorizate din Romania (care pot fi pastrate total sau partial si in casieria casei de schimb valutar). Ele pot utiliza disponibilitatile in valuta exclusiv pentru operatii de schimb valutar, avand si posibilitatea de a achizitiona (in limita disponibilitatilor proprii) valuta de pe piata valutara interbancara (prin intermediul societatilor bancare). Comisioanele se incaseaza obligatoriu in lei (comisioanele de cumparare fiind obligatoriu egale cu cele de vanzare) iar contabilitatea se tine in conformitate cu Legea nr. 82/ 1991 - a contabilitatii, in timp ce raportarea catre BNR se va face in conformitate cu normele emise in acest sens.

Societatile de asigurare si reasigurare - pot fi privite din mai multe puncte de vedere. Societatile de asigurare si reasigurare se constituie asemenea unor fonduri mutuale sau de investitii. Marea majoritate a societatilor de asigurare si reasigurare contemporane au adoptat o formula de activitate care cumuleaza forma clasica a societatii de asigurare reasigurare cu toate formele de administrare a fondurilor mutuale, de investitii, etc., devenind 'de facto' si societati de investitii sau de administrare de investitii. Plecand de la societatea de asigurare de tip clasic se poate spune ca aceasta va cumula fondurile varsate de clientii acesteia sub forma primelor de asigurare realizand o masa monetara de gestionat.

Fondurile mutuale - acestea sunt o forma institutionalizata de concentrare a resurselor banesti disponibile ale indivizilor, in vederea investirii capitalului astfel format in activitati economico-sociale interne si internationale.

Societatile de investitii/ plasament - reprezinta firme care, contra unei taxe de gestiune, investesc fondurile colectate de la un mare numar de mici investitori in titluri financiare astfel incat sa obtina o valorificare maxima, in conditii de siguranta ale plasamentelor fondurilor respective. Micul investitor fiind neavizat si incompetent in a aprecia prognoza dezvoltarii economice si a pietei beneficiaza de personalul calificat al acestor societati de investitii, analisti si economisti cu experienta, care pot realiza o selectie eficienta a oportunitatilor de investitie si sa asigure venituri optime.

Agentii economici - sunt de doua tipuri: societati comerciale (pe actiuni, cu raspundere limitata, etc., caracterizate printr-o autonomie functionala si financiara maxima, cu capital autohton privat sau de stat, strain sau mixt) si regiile autonome (agenti economici cu capital integral de stat, cu autonomie functionala dar, in sfera relatiilor financiare cu administratia de stat, reprezentata prin Ministerul Finantelor; au un regim specific si primesc subventii in situatia in care inregistreaza pierderi sau varsa la bugetul statului profitul care depaseste necesitatile interne).

a.      Evolutia sistemului financiar - bancar

Perioada 1990-1999

Sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, in sensul caresimte cel mai puternic socurile induse in economie; sistemul bancar romanesc de dupa 1990, desi afectat de falimentul catorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai buna evolutie, prestatia Bancii Nationale influentand hotarator atat bancile comerciale cat si evolutia economiei in ansamblu. Reforma sistemului bancar romanesc a inceput in 1991 prin crearea unui sistem pe doua nivele, in care Banca Nationala isi pierde caracterul de banca comerciala (prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursa din 1990, in pofida unor sincope ale catorva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar romanesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat decat restul economiei in ansamblu. Prezenta in sistemul bancar romanesc a unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt roman-strain. Reglementari cheie in domeniul bancar, adoptate in aceastaperioada: cerinte de capital minim stabilit de BNR; crearea Bursei de Valori. reglementari prudentiale, cum ar fi: maximul imprumutului pe un singur client, imprumuturile totale interne, plasamentele in societati nebancare, pozitiile open Forex, aprobarea BNR pentru cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5% din capital, reguli specifice pentru clasificari de credite, etc. sisteme de plata; asigurarea depozitelor populatiei la banci (Legea 88/97) cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezerva si a provizioanelor specifice de risc, deductibile fiscal; reglementari in domeniul valutar; infiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie. Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare in sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor, in principal orientate spre garantarea facilitatilor bancare acordate intreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat. Ca urmare a socului resimtit de industria bancara romaneascain urma dificultatilor majore intampinate de unele banci, cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationalaa instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.

Mai 1997: aparitia legii 83, privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 - Legea bancara sI a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar.

1998-1999: privatizarea primelor doua banci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitori straini.

Din iunie 1999 au intrat in aplicare Normele 8 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%. Crearea AVAB, constituindu-se astfel premisele reducerei substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de creante neperformante.

2000

Continuarea procesului de restructurare si privatizare. Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei. Stimularea atragerii in sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei. Modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de plata. Intensificarea operatiunilor pe piata de capital. Dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc. Accelerarea procesului de integrare economicaa Romaniei in structurile economice europene. Cresterea accelerataa concurentei in sistemul bancar. Cresterea calitatii si diversificarii produselor si serviciilor bancare. Banca Nationala si-a imbunatatit substantial functia sa de regulator al sistemului bancar. In prezent exista deja o relativa aliniere la indicatorii si standardelor UE si s-a redus influenta politicului in sfera reglementarilor financiare care a fost pana de curand un factor major de destabilizare. Finalizarea procesului de infiintare a Registrului de Garantii.

Elemente de mediu legislativ si de reglementare

LEGEA BANCARA

LEGEA Nr.58 din 5 martie 1998 - republicata (Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.78 din 24 ianuarie 2005),
 

LEGEA privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei

LEGEA nr.312 din 28 iunie 2004 (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.582 din 30 iunie 2004)
 

LEGEA pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar

LEGEA nr.83 din 21 mai 1997 (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.98 din 23 mai 1997)
 

Reglementari privind falimentul institutiilor de credit

Ordonanta Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul institutiilor de credit aprobata, completata si modificata prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004 (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.84 din 30/01/2004 si respectiv nr. 579 din 30/06/2004)
 

Regulamentul valutar

Regulamentul nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar si normele aferente
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 297 din 8 apr. 2005)

  Operatiunile BNR pe piata monetara

REGULAMENTUL nr.1 din 30 martie 2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de Banca Nationala a Romaniei si facilitatile de creditare si de depozit acordate de aceasta bancilor (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.142 din 5 aprilie 2000)
 

Regimul rezervelor minime obligatorii

REGULAMENT nr. 6 din 24 iulie 2002, privind regimul rezervelor minime obligatorii
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 566 din 1 august 2002)
 

Centrala Riscurilor Bancare

REGULAMENTUL 4/2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.739 din 16.08.2004)
 

Centrala Incidentelor de Plati

REGULAMENTUL nr.1 din 23 februarie 2001 (modificat si completat de Circularele nr.21/ 2002, nr.15/2004 si Regulamentul nr. 7/26.07.2005) privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 120 din 9 martie 2001, nr. 521 din 18 iulie 2002, nr. 689 din 30 iulie 2004 si respectiv nr. 683 din 29 iulie2005)
 

Reglementari privind denominarea monedei nationale

Legea nr. 348 din 14 iulie 2004 si alte reglementari privind denominarea

Norme privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite in valuta NORMELE nr.11 din 8 sept. 2005, privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite in valuta (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 840 din 16 septembrie 2005)
 

Norme privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice

NORMELE nr.10 din 27 iulie 2005, privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 683 din 29 iulie 2005)
 

NORMA privind raportarea statistica la BNR a unor operatiuni valutare

NORMA nr. 2 din 30 ianuarie 2004 privind raportarea statistica la Banca Nationala a Romaniei a unor operatiuni valutare, cu rectificarile ulterioare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 127 din 12 februarie 2004 si respectiv nr. 225 din 15 martie 2004)
 

NORMA privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati a Romaniei

NORMA nr. 4 din 23 iunie 2004
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 615 din 7 iulie 2004)
 

Raportarea operatiunilor valutare de capital

NORMA nr. 17 din 17 septembrie 2002 privind raportarea statistica la Banca Nationala a Romaniei a operatiunilor valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu si lung (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 25 septembrie 2002)

Rata dobanzii de referinta

CIRCULARA nr. 3 din 1 februarie 2002 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 100 din 5 februarie 2002)
 

Regulament privind utilizarea codurilor IBAN in Romania

REGULAMENTUL nr.2 din 17 februarie 2004 privind utilizarea codurilor IBAN in Romania (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 25 februarie 2004)

Directii de dezvoltare in vederea alinierii la Standele Europene

O data cu semnarea de catre Romania a acordului de aderare la Uniunea Europeana, unul dintre obiectivele prioritare ale Bancii Nationale a Romaniei a fost preluarea acquis-ului comunitar in reglementarile ei, obiectiv cuprins in strategia de dezvoltare pe termen mediu a sistemului bancar.

Obiectivele generale stabilite de catre strategie se refera in principal la:

Crearea uni sector format din banci puternice capabile sa asigure o intermediere financiara pe criterii de eficienta si rentabilitate

Realizarea acestui obiectiv presupune luarea de masuri corespunzatoare orientate spre

redimensionare sistemului bancar;

imbunatatirea procedurilor de solutionare a situatiei bancilor insolvabile;

intarirea activitatii de supraveghere comerciala;

finalizarea procesului de privatizare a bancilor cu capital de stat;

castigarea increderii publicului in sistemul bancar si implicit incurajarea economisirii.

Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor financiar bancare prin:

integrarea serviciilor bancare cu cele furnizate de operatorii de pe piata financiara;

crearea conditiilor pentru dezvoltarea unor produse si servicii in concordanta cu cerintele pietei si pentru implementare de solutii bancare moderne de tipul instrumentelor hibride de finantare, serviciilor financiare de tipul ,, e-banking"

Cresterea competitivitatii sistemului bancar prin:

dezvoltarea pietelor pe care opereaza bancile ( valutara, monetara, de capital );

creserea autonomiei Bancii Centrale a Romaniei in calitate de autoritate de reglementare si supraveghere;

eliminarea oricaror tratamente discriminatorii existente in sistemul bancar.

Rolul BNR si directiile de dezvoltare urmarite in vederea alinierii la standardele UE

In general, o banca centrala functioneaza ca o institutie de stat in vederea stabilirii si coordonarii politicii monetare si de credit a unei economii. Aceasta are un rol deosebit de important in mentinerea stabilitatii monedei nationale.

Cele mai importante functii ale unei banci centrale pot fi urmatoarele:

stabilirea si implementarea politicii monetare si de credit;

emisiunea monetara;

administrarea rezervelor valutare;

supravegherea institutiilor financiare si bancare;

banca a bancilor;

imprumutator de ultima instanta;

functionarea ca agent al statului si, in aceasta calitate, pastrarea evidentei contului Trezoreriei statului.

Rolul BNR in procesul de pregatire pentru aderarea la UE

Strategia de extindere a Uniunii Europene (UE) urmareste integrarea noilor membri in paralel cu armonizarea obiectivelor de politica interna si externa ale tuturor statelor membre, prin respectarea si aplicarea consecventa a unor principii fundamentale comune. Asumarea in totalitate a acestor principii de catre Romania fundamenteaza candidatura sa la statutul de membru al UE.

Conform obiectivelor urmarite in domeniul integrarii europene, Banca Nationala a Romaniei a actionat in concordanta cu demersurile sustinute ale Romaniei privind ajustarea institutionala, structurala si operationala a economiei romanesti la cerintele comunitare. BNR a continuat sa acorde o atentie deosebita reformei sistemului bancar si accelerarii procesului de integrare financiara, in conformitate cu normele si principiile aflate la baza politicilor europene. Astfel, obiectivele majore urmarite de BNR sunt:

respectarea angajamentelor asumate fata de UE;

perfectionarea mecanismului institutional intern pentru o pregatire mai eficienta a procesului de integrare, pe domeniile specifice sistemului bancar.

Respectarea angajamentelor asumate prin documentele oficiale de pozitie a necesitat elaborarea si implementarea de catre BNR a unor strategii specifice domeniului financiar-bancar. Aceste strategii corespund urmatoarelor trei capitole ale acquis-ului comunitar:

Capitolul 3 - 'Libera circulatie a serviciilor',

Capitolul 4 - 'Libera circulatie a capitalurilor' si

Capitolul 11 - 'Uniunea Economica si Monetara'.

Pentru realizarea efectiva a preluarii acquis-ului comunitar, BNR a actionat concomitent in doua directii: armonizarea legislatiei bancare romanesti cu cea comunitara si intarirea capacitatii administrative a BNR.

Abordarea pragmatica a procesului de integrare a Romaniei in UE presupune indeplinirea obiectivelor si prioritatilor prevazute in Planul de Masuri Prioritare pentru Integrare Europeana, nu numai ca premise ale integrarii, dar mai ales ca deziderate nationale. Preocuparea permanenta a BNR pentru intarirea capacitatii sale institutionale s-a concretizat, pe de o parte, in eficientizarea activitatii de supraveghere bancara, iar pe de alta parte, in intarirea cadrului legislativ si de reglementare pentru sectorul bancar.

Al doilea obiectiv urmarit de Banca Nationala a Romaniei, perfectionarea mecanismului institutional intern, s-a concretizat incepand cu anul 2001, in crearea premiselor pentru infiintarea unui nou departament, coordonat de domnul viceguvernator Cristian Popa.BNR si-a propus prin aceasta sa obtina atat o coordonare mai eficienta si mai transparenta a procesului de preluare a acquis-ului comunitar in domeniile de activitate specifice bancii centrale, cat si centralizarea operatiunilor de monitorizare a angajamentelor asumate de BNR prin documentele de pozitie ale celor trei capitole amintite anterior.

Concomitent, BNR acorda o importanta deosebita tuturor documentelor necesare procesului de aderare. Astfel, BNR participa direct si nemijlocit, in stransa colaborare cu Ministerul Integrarii Europene, Comisia Nationala pentru Prognoza si Ministerul Finantelor Publice, la elaborarea sectiunilor corespunzatoare politicii monetare si de curs de schimb, echilibrului extern, activitatii de reglementare, autorizare si supraveghere prudentiala a institutiilor de credit, de promovare si monitorizare a bunei functionari a sistemelor de plati din urmatoarele documente cu caracter national:

Raportul asupra progreselor inregistrate in pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pentru Comisia Europeana, acest document este o sursa extrem de importanta de evaluare periodica a gradului de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE si a progreselor realizate in acest sens.

Programul Economic de Preaderare (PEP), ca instrument principal de participare la procedurile de coordonare a politicilor comunitare, inainte de aderare. Prin intermediul PEP, Romania isi asuma continuarea proceselor de transformare a economiei in vederea realizarii criteriilor economice de la Copenhaga.

Documentele prezentate de Romania la reuniunea Comitetului de Asociere Romania - UE, Subcomitetului nr. 2 UE - Romania (Piata interna) si a Subcomitetului nr. 4 UE - Romania (Aspecte economice si monetare, circulatia capitalurilor si statistica). Cu ocazia acestor reuniuni se examineaza periodic stadiul implementarii obligatiilor asumate de Romania; de asemenea, aceste organisme reprezinta, conform prevederilor Acordului European, puncte de contact permanent intre CE si institutiile romanesti implicate in procesul de aderare.

Actualizarea bilunara a stadiului indeplinirii obiectivelor cuprinse in Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana.

Pregatirea BNR pentru aderarea la SEBC reprezinta o prioritate de maxima atentie pentru conducerea BNR. Odata cu semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei la UE, BNR va fi implicata tot mai activ, cu statut de observator in toate structurile si substructurile aferente SEBC dar si in structurile institutiilor comunitare. Ca urmare, colaborarea dintre BCE si BNR a capatat noi dimensiuni, prin abordari concrete si pragmatice de pregatire a participarii la reuniunile de lucru ale comitetelor, grupurilor de lucru si grupurilor de lucru speciale din structura SEBC.

Desemnata ca unitate de coordonare, Directia Integrare Europeana si Relatii Externe are sarcina de a monitoriza si coordona, la nivel centralizat, intreg procesul de pregatire pentru participarea la reuniunile de lucru din cadrul SEBC.

Tendinte manifestate pe piata financiar - bancara internationala

Instabilitatea financiara a pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est).

Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin:

libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului,

inlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economica si Monetara in cadrul Uniunii Europene;

Tendinta de globalizare a economiei mondiale, inclusiv in domeniul bancar manifestata prin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, tendinta care demonstreaza Romaniei ca nu poate ramane izolata fata de sistemul bancar international.

Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entitati. Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare catre Investment Banking. Crearea de banci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii Europene. Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de inalta tehnicitate, Electronic Banking si Internet Banking, care contribuie la inlocuirea celor traditionale.

Dezvoltarea sistemului bancar romanesc se incadreaza, astfel, in tendinta de globalizare care a dominat economia mondiala in ultimele decenii, cu atat mai mult cu cat serviciile financiare reprezinta, alaturi de informatica, unul din domeniile cu cea mai intensa manifestare a acestui fenomen. De altfel, in cazul Romaniei mai corect ar fi termenul de regionalizare, in conditiile in care capitalul strain prezent pe piata bancara romaneasca provine cu precadere din tarile Uniunii Europene, contribuind la procesul de integrare a intregii economii romanesti in acest bloc comercial.

Dat fiind acest proces de regionalizare, tendintele care se manifesta in sistemul financiar european isi pun amprenta si asupra evolutiei pietei bancare interne. Astfel, asa cum pe plan european bancile mari vor sa devina si mai mari, si in Romania este in plina desfasurare un proces de concentrare, prin achizitii si fuziuni, cea mai recenta fiind cea dintre HVB Bank Romania si Banca 'Ion Tiriac'. Concomitent, se inregistreaza o tendinta de specializare, ilustrata foarte bine in domeniul finantarii IMM-urilor de ProCredit Bank, in domeniul locativ de bancile pentru locuinte create de Raiffeisen Bank si HVB Bank, iar in domeniul creditului pentru autoturisme de Porsche Bank.

De asemenea, conexiunea cu practicile bancare moderne, asigurata de bancile cu capital strain, la care se adauga cresterea exigentei clientilor au condus la asimilarea rapida si la dezvoltarea unor servicii care implica tehnologie avansata.

Datorita progreselor tehnice, Romania a reusit sa depaseasca relativ rapid etapa cecurilor si a instrumentelor pe suport hartie si sa se inscrie in etapa instrumentelor procesate electronic, proces care in alte tari a durat cateva decenii. Astfel, dincolo de cresterea accelerata a numarului de utilizatori si a volumului de operatiuni derulate prin mijloace electronice de plata, care, in numai cativa ani, au devenit din exceptie, regula, in Romania castiga din ce in ce mai mult teren serviciile de internet banking, in linie cu tendintele de dezvoltare la nivel european si chiar global a serviciilor de e-banking si e-finance.

Totodata, apelul pe scara larga la tehnologia informatiilor a permis introducerea in Romania a unui nou concept - selfbanking - care, pe de o parte, satisface cerintele clientilor privind flexibilizarea programului de lucru al bancilor, iar pe de alta parte, le permite acestora reducerea costurilor operationale, element deosebit de important in contextul unei competitii acerbe.