FINANTELE INTREPRINDERII TEST GRILA

CAPITOLUL I. PROBLEME.

O intreprindere, pentru a functiona, are in structura activelor sale si mijloace fixe, care se definesc ca fiind:

a)      capital mort

b)      parte de fond de rulment (FR)

c)      element de activ

d)      obiectul singular sau complexul de obiecte care realizeaza o functie bine determinata si care indeplinesc cumulativ doua conditii:

1. valoarea cel putin egala cu marimea stabilita de lege
2. durata normala de utilizare mai mare de un an

e)      mijloace de munca

Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale este:

a)      un element patrimonial

b)      un proces financiar de repartitie si de recuperare a valorii deprecierii activelor corporale si necorporale

c)      un element al fluxurilor de trezorerie

d)      o obligatie fata de terti

e)      o datorie

Calculul amortizarii necesita:

a)      cunoasterea valorii de amortizat

b)      cunoasterea metodei de evaluare a mijloacelor fixe

c)      cunoasterea valorii reziduale

d)      cunoasterea fluxului net

e)      evaluarea obligatiilor

Regimul amortizarii liniare foloseste urmatoarea formula de calcul:

a)      A = (n_a%/100)*V_a

b)      A = (2n_a%/100)*V_a

c)      A = (n_a%/100)*V_r

d)      A = V_a/Durata efectiva

e)      A = V_a* Coeficientul de corectie

Unde: A = marimea amortizarii

n_a% = norma de amortizare anuala exprimata procentual

V_a = valoarea medie de amortizat

V_r = valoarea reziduala

D = durata de functionare in ani

O intreprindere detine la 01.01. mijloace fixe in suma de 1227300 mii lei. In cursul anului s-au prevazut urmatoarele miscari:

Norma de amortizare este de 12%

Amortizarea lunii februarie este:

a)      38823 mii lei

b)      32578 mii lei

c)      15165 mii lei

d)      12273 mii lei

e)      16200 mii lei

O intreprindere aplica regimul degresiv de amortizare. Valoarea de amortizat este de 24800 mii lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. Amortizarea in anul 5 este:

a)                4960000 lei

b)                4050666 lei

c)                3645600 lei

d)                2430600 lei

e)                3915600 lei

O intreprindere aplica regimul liniar de amortizare. Valoarea de amortizat medie anuala este de 1080000 mii lei. Norma de amortizare este 20 %.

Pentru lunile ianuarie, februarie si martie a realizat urmatoarele unitati fizice, fata de buget:

Care sunt efectele asupra rezultatului pe cele trei luni:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

Ordonarea activelor circulante se realizeaza in functie de:

a)      vechimea lor;

b)      cantitatea lor;

c)      cresterea gradului lor de lichiditate

d)      destinatia lor;

e)      utilizarea lor.

Stocurile indeplinesc, pentru intreprindere, urmatoarele functii:

a)      de regularizare si de protectie;

b)      de dezvoltare;

c)      de inlocuire;

d)      de echilibru;

e)      de repartitie.

Dimensionarea necesarului de capital pentru formarea stocurilor se realizeaza folosind mai multe metode:

a)      analitica si probabilistica;

b)      globala si partiala;

c)      analitica si globala;

d)      stochastica si bugetata;

e)      sintetica si bugetata.

Intreprinderea foloseste metoda analitica de dimensionare a necesarului de capital pentru stocurile de materii prime si materiale

La materii prime si materiale se cunosc:

Durata medie de reaprovizionare: 24 zile;

Durata medie de siguranta: 3 zile;

T=360 zile

Care este necesarul de capital, anual si pe trimestre (in mii lei):

Productia in curs (neterminata) este un element de imobilizare a capitalului intreprinderii. Pentru a cunoaste aceasta marime, intreprinderea foloseste metoda analitica de determinare:

Produsul ce se fabrica: B

Costul anual = 1886400 mii lei

Ciclul de fabricatie pe faze cu crestere neuniforma de costuri:

Costul initial = 121400 lei

Costul anual al fabricatiei se planifica pe trimestre:

I  - 377280000 lei

II - 471600000 lei

III - 660240000 lei

IV - 377280000 lei

Nota: Calculele se fac cu 5 zecimale (fara rotunjire)

Necesarul (normativul) trimestrului I este:

a)      76058750,40 lei;

b)      95819688 lei;

c)      76655750,40 lei;

d)      134147563,20 lei;

e)      85200400,60 lei.

Intreprinderile calculeaza nevoia de finantare pentru active circulante (stocuri si creante) si dupa metoda globala.

Cunoscand urmatoarele elemente pentru trimestrul al III-lea al exercitiului n+1 fata de n:

Intreprinderea a stabilit pentru stocurile de materii prime si productie nefinita urmatoarele valori pe trimestrul III (n+1):

a)      220673600 lei; 171022040 lei;

b)      198574800 lei; 175800000 lei;

c)      205321500 lei; 215920000 lei;

d)      176054100 lei; 171022340 lei;

e)      181100200lei; 168500340 lei.

Sursele de finantare a activelor circulante sunt diverse. Una dintre ele este fondul de rulment. Fondul de rulment este:

a)      un post din pasivul bilantului;

b)      o resursa permanenta de finantare a activelor circulante;

c)      un flux de trezorerie;

d)      un element al autofinantarii intreprinderii;

e)      o suma de obligatii.

Fondul de rulment net global se calculeaza dupa relatia:

a)      Capitaluri permanente - Imobilizari nete;

b)      Total pasive - Total active;

c)      Total active - Total datorii;

d)      Disponibilitati + Credite bancare;

e)      Active - Datorii totale.

Necesarul de fond de rulment (NFR) exprima nevoia de resurse permanente destinate activelor circulante si este calculat dupa relatia:

a)      Active mobilizate - Datorii pe termen scurt;

b)      Disponibilitati - Datorii;

c)      (Active circulante - Datorii pe termen scurt) - (Disponibilitati - Credite pe termen scurt);

d)      Fond de rulment + Credite bancare;

e)      Fond de investitii.

Trezoreria neta exprima starea la un moment dat a rezultatului calculat pe baza fluxurilor de intrare si de iesire. Se poate calcula dupa relatia:

a)      Total active - Total datorii;

b)      Disponibil + Credite pe termen scurt;

c)      Stocuri - Furnizori;

d)      FRNG - NFR;

e)      FR + NFR.

Finantarea stocurilor se realizeaza si pe seama resurselor atrase, ca urmare a decalajului ce apare (fie normat, fie prin contracte) intre aparitia obligatiei (datoriei) pe termen scurt si plata sa efectiva.

Cunoasterea marimii resurselor atrase se realizeaza cu ajutorul mai multor metode de calcul:

a)      metoda bazata pe probabilitati;

b)      metoda insumarii soldurilor medii zilnice;

c)      metoda statistica;

d)      metoda costului marginal;

e)      metoda celor mai mici patrate.

O intreprindere isi previzioneaza elementele bilantiere pentru n+1:

Pe baza lor si-a determinat: FRNG, NFR si TN (milioane lei):

a)     

b)      -2000;

c)     

d)     

e)     

Aprecierea sintetica a unei intreprinderi se realizeaza si cu ajutorul functiei scor (functia Z).

O intreprindere prezinta urmatoarele elemente:

Cifra de afaceri = 16080 mil. lei;

Productia exercitiului = 19141 mil. lei;

Venituri din exploatare = 20086 mil. lei;

Cheltuieli materiale si servicii terti = 13259 mil. lei;

Cheltuieli cu impozitele si cu taxele datorate = 31 mil. lei;

Cheltuieli cu personalul si asimilate = 2499 mil. lei;

Cheltuieli cu amortizarile = 147 mil. lei;

Venituri financiare = 277 mil. lei;

Cheltuieli financiare = 2167 mil. lei;

Venituri exceptionale = 6 mil. lei;

Cheltuieli exceptionale = 40 mil. lei;

Cota de impozit pe profit = 25%

Bilantul simplificat prezinta urmatoarea structura:

- mii lei -

Functia scor este:

Z = 4,9830X₁+60,066X₂-11,8348X₃

Cu: 5,455> Z >5,455

X₁=Cheltuieli de personal(ChP)/Valoarea adaugata(VA)

X₂=Cheltuieli financiare(ChF)/Cifra de afaceri(CA)

X₃=Fond de rulment net(FRN)/Total activ

Pe baza functiei, intreprinderea se incadreaza:

a)      in zona situatiei financiare bune;

b)      in zona de risc de faliment;

c)      in zona de echilibru;

d)      in zona dezvoltarii intensive;

e)      in zona critica.

Utilizarea stocurilor se masoara si cu ajutorul coeficientului de rotatie si cu ajutorul duratei in zile a unei rotatii.

Modificarea vitezei de rotatie (coeficient sau durata) antreneaza efecte de natura economica.

Intreprinderea prezinta urmatoarele date: planificat/realizat

Necesarul de finantare se determina la nivelul costurilor totale;

Efectele generate pot fi:

1) Cresterea numarului de rotatii; eliberari de capital; cresterea rezultatelor; reducerea costurilor pe o rotatie

2) Ori o situatie opusa: reducerea numarului de rotatii; imobilizari de capital; reducerea rezultatelor; cresterea costurilor pe o rotatie.

Din datele intreprinderii rezulta (in ordinea efectelor amintite):

a)      +23200; +3668;

b)      +23200; -3668;

c)     

d)      -45286; +3668;

e)      +39200; +4000.

22. O sursa importanta de informatii pentru tratari, din punct de vedere al finantelor intreprinderii, este bilantul. Dupa pozitionarea elementelor patrimoniale, exista: bilant economic, bilant functional, bilant financiar.

Bilantul functional are rolul de:

a)      evaluare a necesitatilor financiare si tipurile de resurse de care dispune intreprinderea

b)      echilibrare;

c)      parghie operationala;

d)      calculare a marjei brute;

e)      stabilire a valorii adaugate.

23. Pe baza bilantului, activitatea financiara elaboreaza o seama de   evaluari, pe baza carora se stabileste pozitia, situatia financiara a intreprinderii.

Rolul bilantului financiar este destul de larg si priveste: prezentarea patrimoniului real, masurarea echilibrului intre diferite mase bilantiere, evaluarea lichiditatii bilantului si soliditatii intreprinderii.

Pe baza datelor urmatorului bilant, intreprinderea si-a calculat lichiditatea si solvabilitatea sa:

- mii lei-

LICHIDITATEA a calculat-o ca:

rata a lichiditatii generale, rata lichiditatii intermediare si rata de trezorerie :

(cu doua zecimale prin rotunjire)

24. O sursa de finantare a activelor circulante este partea de capital permanent numita fond de rulment. Activele circulante au ca sursa de acoperire datoriile pe termen scurt si capitalurile permanente. Cele pe termen scurt se dimensioneaza pe baza diferitelor metode. Cat se poate acoperi pe seama capitalurilor permanente ne indica necesarul de fond de rulment (NFR) care se poate dimensiona pe baza unor marimi normative ale duratelor elementelor ciclului de exploatare.

Compartimentul financiar al intreprinderii, pe baza ratelor, si-a determinat nevoia de fond de rulment normativ:

Vanzari zilnice fara TVA = 14500000 lei

Duratele de rotatie:

-90 zile pentru stocuri

-60 zile credit-furnizori

-45 zile credit-clienti

-55 zile TVA deductibila

-55 zile TVA colectata

Costul de achizitie al marfurilor este 60% din pretul de vanzare

Costurile proprii sunt 15% din pretul de vanzare

Cota TVA este de 19%

Durata este de 360 de zile

Necesarul de fond de rulment normativ este calculat, valoric si procentual, de catre intreprindere:

25. Scopul intreprinderii este acela de a realiza profit si de a crea bunastare.

Rezultatele financiare globale ale intreprinderii provin:

a)      din exploatare, din activitati financiare si din activitati exceptionale;

b)      numai din exploatare;

c)      din exploatare si din activitati financiare;

d)      din activitati financiare si exceptionale;

e)      din exploatare si activitati exceptionale.

26. O intreprindere isi calculeaza, pe baza datelor, impozitul pe profit:

-mii lei-

In urma calculelor, impozitul pe profit este:

27. Intreprinderea determina doua rezultate brute: rezultatul contabil si rezultatul fiscal. Cel fiscal se bazeaza pe cel contabil fiind egal cu:

a)      Rezultatul contabil + provizioanele;

b)      Rezultatul contabil - Deduceri permise de lege + Cheltuieli nedeductibile fiscal;

c)      Rezultatul contabil + impozitul pe profit;

d)      Rezultatul contabil - cheltuieli de personal + amortizari;

e)      Rezultatul contabil + rezultatul exceptional.

28. Rata rentabilitatii financiare este egala cu:

a)      Rf=Re+(Re-Rd)*D/Kp

b)      Rf=Re+Rd*D/Kp

c)      Rf=Re+A/P

d)      Rf=(Re-Rd)*DTS/Kp

e)      Rf=Re+Re*D/A

29. Un instrument apreciat in managementul financiar este pragul de rentabilitate. Prin marimile ce le foloseste si prin cele pe care le exprima, permite cunoasterea punctului sau zonei in care se afla intreprinderea.

O intreprindere prezinta urmatoarele date:

Vanzari: 18471600 mii lei

Costuri variabile: 11062960 mii lei

Costuri totale fixe: 9158400 mii lei

Si-a calculat (neglijand zecimalele) punctul de echilibru:

a)      22834191 mii lei;

b)      23076500 mii lei;

c)      29534560 mii lei;

d)      26265600 mii lei;

e)      29390580 mii lei.

30. O intreprindere are vanzari de 30000000 mii lei, costurile variabile de 17967518 mii lei, iar costurile fixe de 9158400 mii lei. Intervalul relativ de siguranta trebuie cunoscut pentru a face fata fluctuatiilor negative ale vanzarilor. Din calcule rezulta:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

31. Rezultatul exercitiului poate fi determinat si prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune (SIG).

Soldurile intermediare de gestiune permit:

APRECIEREA cresterii avutiei generata de activitatea intreprinderii;

DESCRIEREA cresterii avutiei generata de activitatea intreprinderii;

INTELEGEREA formarii rezultatului net.

O marime importanta ca sold este valoarea adaugata (VA) care se obtine:

a)      diferenta dintre suma marjei comerciale cu productia exercitiului si consumurile exercitiului de la terti;

b)      ca diferenta intre cifra de afaceri si costurile materiale;

c)      ca suma a marjei comerciale cu cheltuielile de personal si profitul;

d)      ca suma intre amortizare, salarii si profit;

e)      ca diferenta intre cifra de afaceri si costurile totale.

32. Capacitatea de autofinantare exprima potentialul intreprinderii spre dezvoltare.

Capacitatea se determina fie deductiv, fie aditiv. Prin aditie:

a)      Excedent brut de exploatare + provizioane;

b)      Rezultat net + impozit + plus valoarea din cesiuni;

c)      Valoarea adaugata + impozite;

d)      Profit brut + amortizari;

e)      Rezultat net + amortizari + provizioane + excedentul (- deficitul) din cesiunea de active.

33. Rata este rezultatul raportului a doua valori. Rapoartele, respectiv ratele, furnizeaza informatii utile analizei financiare.

Ratele pot fi grupate dupa diferite criterii. In functie de natura si rolul lor, se grupeaza in: rate de structura, rate de rentabilitate, rate de activitate, rate de lichiditate.

Finantarea utilizarilor stabile face parte dintre:

a)      ratele de activitate;

b)      ratele de structura;

c)      ratele de rentabilitate;

d)      ratele de lichiditate;

e)      ratele de rotatie.

34. Rata marjei brute este o rata de:

a)      structura;

b)      lichiditate;

c)      solvabilitate;

d)      activitate;

e)      rentabilitate.

35. Rata marjei comerciale reprezinta o rata de:

a)      lichiditate;

b)      structura;

c)      activitate;

d)      solvabilitate;

e)      rentabilitate.

36. Rata autonomiei financiare este o rata de:

a)      rentabilitate;

b)      activitate;

c)      structura;

d)      lichiditate si solvabilitate;

e)      rotatie.

37. Rapoartele au importanta lor. Unul este cel referitor la rentabilitate financiara care se calculeaza astfel:

a)      Rrf=Profit net/Capitaluri proprii

b)      Rrf=Profit net/Capitaluri totale

c)      Rrf=Profit net/Capitaluri permanente

d)      Rrf=Profit net/Fond de rulment financiar

e)      Rrf=Profit net/Total pasive

38. Lichiditatea generala se determina pe baza formulei:

a)      Lgl=Active circulante/Total datorii

b)      Lgl=Disponibil/Datorii

c)      Lgl=Active circulante curente/Datorii curente

d)      Lgl=Stocuri/Furnizori

e)      Lgl=Creante/Datorii

39. O intreprindere prezinta urmatoarele date:

Rata rentabilitatii economice este:

a)  9,50%;

f)      

g)     

h)     

i)       

40. Intreprinderea dispune de:

Rata autonomiei financiare exprima independenta intreprinderii in raport cu sursele straine de finantare.

Rata calculata este:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

41. O intreprindere in dezvoltare necesita investitii. Sursele de finantare sunt diferite. Una dintre ele este profitul dupa impozitare.

Intreprinderea prezinta urmatoarele date:

profit inainte de impozitare: 3200 milioane;

5% fond de rezerva;

impozit pe profit: 25%;

pentru dezvoltare: 50%;

capitaluri permanente: 15000 milioane;

imobilizari nete: 10000 milioane.

Rata potentialului de dezvoltare are marimea:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

42. Excedentul trezoreriei de exploatare permite:

masurarea trezoreriei generate de activitatea de exploatare;

imbunatatirea analizei echilibrului financiar al intreprinderii;

aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si finanta politica sa de dezvoltare.

Excedentul trezoreriei de exploatare este destinat acoperirii:

costului imprumuturilor;

impozitului pe societate (pe profit);

inlocuirii imobilizarilor utilizate;

remunerarii asociatilor.

O trezorerie negativa semnifica o situatie critica, o rentabilitate insuficienta.

Intreprinderea si-a determinat, pe baza urmatoarelor date, E.T.E.:

- mii lei -

Marimea E.T.E. este:

a)      347500000 mii;

b)      380000000 mii;

c)      247000000 mii;

d)      360200000 mii;

e)      259500000 mii.

43. Elaborarea bugetului de trezorerie al intreprinderii se bazeaza pe bilantul de deschidere a perioadei, contul previzionat de rezultate al perioadei considerate si bilantul previzionat de inchidere a perioadei.

Pe baza urmatoarelor date, intreprinderea isi determina soldul final al bugetului global de trezorerie la 31 martie, exercitiul N:

-milioane lei

Vanzarile, aprovizionarile, cumpararile de bunuri si servicii, precum si echipamentul destinat investitiilor se afla sub incidenta T.V.A. cu o cota de 22% cu o prorata a deducerii T.V.A. egala cu 90%.

Incasarile aferente vanzarilor si platile pentru aprovizionari se efectueaza astfel:

50% in prima luna,

25% in luna a doua,

15% in luna a treia,

10% in luna a patra.

In luna ianuarie se vinde un activ cu 35.400 mii lei cu incasare in aceeasi luna inclusiv T.V.A. aferenta.

T.V.A. de platit, salariile, contributiile, impozitele de virat se lichideaza cu un decalaj de o luna de zile.

Investitiile se refera la un echipament montat si platit in luna ianuarie.

Soldul initial al trezoreriei de exploatare (la 31.12.N-1) este de 44.400 mii lei.

La sfarsitul lunii decembrie se preconizeaza ca in sold va mai fi suma de 129.600 mii lei, reprezentata de creditorii interni si externi. Din aceasta suma se prevede lichidarea a 40% in rate lunare egale.

Soldul final al bugetului global de trezorerie la 31.03 este:

a) + 44.400 mii lei

b) +7.895,2 mii lei

c) +4.162,8 mii lei

d) -117.209,8 mii lei

e) -118.512,4 mii lei.

44. Efectul de indatorare la termen al intreprinderii se concretizeaza intr-un rezultat financiar fie pozitiv fie negativ.

Efectul indatorarii se determina cu relatia:

a)      Ei = Rata rentabilitatii economice - Rata dobanzii

b)      Ei = (Datorii pe termen/Capital propriu)(Rre - Rd)

c)      Ei = DTLM/PT*Rd

d)      Ei = (DTLM/PT)(Rre + Rd)

e)      Ei = (DTLM/C Permanent)*(Rre - Rd)

45. Rata rentabilitatii financiare reflecta masura in care utilizarea capitalului propriu genereaza un rezultat net (ca marime ce ramane dupa deducerea din profitul net a cheltuielilor cu plata dobanzilor aferente datoriilor angajate si destinat actionarilor).

Rata rentabilitatii economice sau rata rentabilitatii activului exprima nivelul relativ al rezultatului adus de intregul activ al intreprinderii.

Intre cele doua rate exista urmatoarea legatura:

a)      Rrf = (Rezultat/Total Activ)(Rre - Rd)

b)      Rrf = R/C Propriu*C Propriu/DTML

c)      Rrf = Rre:Rd

d)      Rrf = Rre + (DTML/C Propriu)(Rre - Rd)

e)      Rrf = Rre(Rre - Rd)

46. Pentru a obtine creditarea unui proiect pe termen lung sau mediu intreprinderea trebuie sa inregistreze niveluri acceptabile privind capacitatea sa de indatorare, exprimata prin:

coeficientul indatorarii globale (CIG) ca raport intre datorii totale si fie pasiv total, fie capitalul propriu (valori cel mult 2/3 sau 2) si

coeficientul indatorarii la termen (CIT) ca raport intre datoriile pe termen mediu sau lung si fie capitalul permanent, fie capitalul propriu (cu valori cel mult 0,5, respectiv 1).

Daca unul din cei patru indicatori depaseste nivelul valoric uzual al practicii bancare, operatiunea de creditare nu se realizeaza.

O intreprindere doreste un credit pe termen in suma de 975.000 mii lei pentru finantarea unui proiect.

Structura pasivului bilantului sau este:

Capital propriu (Cpr): 1.710.000 mii lei,

Datorii pe termen (DTML): 1.060.000 mii lei,

Datorii pe termen scurt (DTS): 1.485.000 mii lei.

Cat reprezinta nivelul minim al majorarii de capital (X) pentru a se putea primi credit (Y) pana la concurenta proiectului de finantat:

a)      162.500 mii lei

b)      812.500 mii lei

c)      325.000 mii lei

d)      406.250 mii lei

e)      650.000 mii lei.

47. Intreprinderea gestioneaza o marime a capitalului rezultat din componente diferite (capital social, rezerve, fonduri, datorii financiare sau la termen, datorii pe termen scurt).

Compozitia capitalului genereaza un cost mediu al sau in functie de costurile individuale si de ponderea fiecarui element component.

Intreprinderea in cauza obtine un profit brut de 2.000.000 u.m. Are o datorie pe termen mediu de 3.000.000 u.m. cu o rata a dobanzii (cd) de 10%. Rata actiunilor proprii (ca) este de 14%.

Costul mediu ponderat al capitalului este:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

48. In frecvente situatii activitatea financiara a intreprinderii se confrunta cu probleme de calcul privind valoarea viitoare sau valoarea prezenta (actuala) a capitalului.

Valoarea viitoare se determina pe baza capitalizarii sau fructificarii.

Valoarea prezenta se determina prin actualizare.

Care este valoarea viitoare a unui capital de 1000 milioane, plasat timp de 4 ani cu 10%?

a)      1.400 milioane lei

b)      1.100 milioane lei

c)      1.250 milioane lei

d)      1.325 milioane lei

e)      1.464,1 milioane lei.

49. Care este valoarea actuala (prezenta) a unui capital de 1.464,1 milioane lei, disponibil in 4 ani, la o rata de 10%?

a)      1.000 milioane lei

b)      1.331 milioane lei

c)      1.262 milioane lei

d)      1.100 milioane lei

e)      1.250 milioane lei.

50. Intreprinderea poate face plasamente de capital pe o anumita perioada de timp (n), cu o anumita rata de capitalizare (i).

Atunci cand plasamentul se face prin anuitati constante, egale la finele fiecarui an (a), marimea viitoare a anuitatii (plasamentului) A va fi:

a) A = a

b) A = a*(1 + i ) ^{- n}

c) A = a

d) A = a

e) A = a

51. O intreprindere plaseaza la finele fiecarui an, timp de 4 ani, cu o rata de 5% o suma de 1.000 u.m. Care este suma de care se dispune dupa al patrulea an?

a)      4.200,00 u.m.

b)      4.310,12 u.m.

c)      4.103,00 u.m.

d)      4.000,00 u.m.

e)      1.215,51 u.m.

52. In cazul anuitatilor constante, valoarea actuala (S₀) in cazul a n perioade, cu o rata (i) a dobanzii anuale va fi:

a) S₀ = a* = a

b) S₀ = a * ( 1 + i ) ⁿ

c) S₀ = a

d) S₀ = a

f)        S₀ = a

53. Care este valoarea actuala a 5 anuitati egale de 100 u.m. varsate la finele anului, cu o rata a dobanzii de 10%?

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

54. In cazul imprumuturilor unitare ale intreprinderii, acestea pot fi rambursate prin anuitati constante. Anuitatea este data de relatia:

a) A = S₀ * i * ( 1 + i ) ⁿ

b) A = S₀

c) A = S₀ * (1 + i) ^{- n}

d) A = S₀

e) A = S₀= S₀

55. O intreprindere are un imprumut de 1.000 u.m. (S₀) cu o rata (i) de 10%, pe o durata (n) de 5 ani. Anuitatea este de:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

56. Care formula este adevarata pentru calculul valorii adaugate (VA) la un comerciant?

a)      Marja comerciala minus cheltuieli de personal

b)      Marja comerciala minus consumuri terti

c)      Cifra de afaceri minus marja comerciala

d)      Activ minus datorii totale

e)      Profit plus amortizari

57. Dotatiile pentru amortismente sunt cheltuieli:

a)      fixe

b)      variabile

c)      semivariabile

d)      progresive

e)      viitoare

58. Daca pragul rentabilitatii este mai mare decat vanzarile efective, intreprinderea inregistreaza:

a)      pierdere

b)      profit

c)      excedent de trezorerie

d)      deficit de trezorerie

e)      supraprofit

59. Marja comerciala:

a)      masoara resursele de exploatare ale intreprinderii

b)      evalueaza nivelul activitatii de productie al intreprinderii

c)      evalueaza productivitatea intreprinderii

d)      dimensioneaza nivelul stocurilor

e)      stabileste rezultatul economic

60. Atunci cand stocul final de marfa este mai mare decat stocul initial apreciem ca exista:

a)      o crestere a venitului

b)      o crestere a rezultatului

c)      o crestere a cheltuielilor

d)      o diminuare a excedentului

e)      o diminuare a patrimoniului

61. O crestere a ratei rentabilitatii capitalurilor proprii se inregistreaza:

a)      daca rata dobanzii este mai mare decat rata rentabilitatii economice

b)      daca rata dobanzii este egala cu rata rentabilitatii economice

c)      daca rata dobanzii este mai mica decat rata rentabilitatii financiare

d)      daca rata dobanzii este mai mica decat rata rentabilitatii economice

e)      daca rata dobanzii este mai mare decat rata rentabilitatii financiare

62. Pentru calculul capacitatii de autofinantare (CAF) prin metoda sumativitatii:

a)      se scad dotatiile

b)      nu se tine cont de dotatii

c)      se insumeaza cheltuielile de personal

d)      se insumeaza datoriile

e)      se insumeaza dotatiile

63. Rata credit furnizori se calculeaza ca parte:

a)      din cifra de afaceri inclusiv taxele

b)      din achizitii inclusiv taxele

c)      din achizitii fara taxe

d)      din valoarea adaugata

e)      din total datorii

64. Pasivul de peste un an este egal cu:

a)      capitalul propriu

b)      capitalul propriu plus datorii financiare

c)      capitalul propriu plus datorii peste un an

d)      capitalul social plus datorii pe termen

e)      capitalul social plus rezerve plus fonduri

65. Amortizarea cumulata figureaza:

a)      in bilant

b)      in contul de rezultate

c)      in amandoua

d)      in tabloul trezoreriei

e)      in bugetul vanzarilor

66. Productia exercitiului exprima:

a)      rentabilitatea economica a intreprinderii

b)      nivelul activitatii de productie

c)      obligatii de plata

d)      venituri certe

e)      rezultat financiar

67. Cand stocul final de produse finite este mai mare decat stocul initial, intreprinderea inregistreaza:

a)      o crestere a rezultatului

b)      o diminuare a venitului

c)      o scadere a venitului

d)      o scadere a furnizorilor

e)      o diminuare a datoriilor

68. Pentru analiza functionala, amortizarea si provizioanele pentru depreciere reprezinta:

a)      o resursa durabila externa

b)      un element de utilizare stabila

c)      o resursa durabila interna

d)      o datorie pe termen lung

e)      o creanta a intreprinderii

69. Cand veniturile nu sunt ale perioadei si daca nu sunt incasate, ele figureaza:

a)      in bugetul trezoreriei

b)      in bilantul previzional sub forma de creante

c)      in bilantul financiar

d)      in tabloul de finantare

e)      in contul de rezultate previzionate

70. In bugetul trezoreriei, reluarile de provizioane sunt:

a)      incluse

b)      insumate

c)      separate de alte fluxuri

d)      excluse

e)      repartizate pe mai multe sectiuni

71. Excedentul de Fond de Rulment (FR) constatat in Tabloul de Finantare - II - (TF II) provine:

a)      dintr-o crestere de activ

b)      dintr-o diminuare de pasiv

c)      dintr-o crestere de pasiv

d)      de la terti

e)      dintr-o diminuare de creante

72. Diferenta de conversie:

a)      este exclusa din Tabloul de Finantare (TF)

b)      este inclusa in partea I - a T.F.

c)      este inclusa in partea a II - a T.F.

d)      este inclusa in ambele parti ale T.F.

e)      este inclusa in totalul general al T.F.

73. Plusul sau minusul de valoare din cesiunea de imobilizari:

a)      este inclus in calculul CAF

b)      este inclus in excedentul brut

c)      este inclus in valoarea adaugata

d)      este exclus din calculul CAF

e)      este inclus in venituri constatate in avans

74. Marimea dividendelor distribuite, prevazute in prima parte a Tabloului de Finantare (TF I) provin:

a)      din rezultatul exercitiului N

b)      din rezultatul exercitiului N - 1

c)      din mai multe exercitii viitoare

d)      din exploatare

e)      din venituri exceptionale

75. Mecanismul levierului financiar:

a)      permite masurarea efectului indatorarii asupra rentabilitatii

b)      determina elasticitatea rezultatului intreprinderii

c)      determina capacitatea de a onora datoriile

d)      permite exprimarea solvabilitatii

e)      asigura echilibrul financiar al intreprinderii

76. Excedentul Brut de Exploatare (EBE) este independent:

a)      de aportul tertilor

b)      de marimea capitalului propriu

c)      de activitatea financiara, de politica de amortizare aleasa si de regimul impozitarii profitului

d)      de rotatia stocurilor

e)      de trezoreria neta

77. Valoarea adaugata a intreprinderii:

a)      masoara resursele de exploatare ale intreprinderii

b)      exprima bogatia economica creata de intreprindere

c)      reprezinta capacitatea de plata a intreprinderii

d)      exprima forta de indatorare

e)      masoara capitalul utilizat

78. Cheltuielile care nu tin de perioada, insa platite, figureaza:

a)      in bugetul trezoreriei

b)      in bilantul previzional sub forma de datorii

c)      in bilant sub forma de debitori

d)      in bugetul vanzarilor

e)      in anexa privind metodele

79. In bugetul trezoreriei dotatiile la amortismente:

a)      sunt incluse

b)      sunt esalonate

c)      sunt insumate cu soldul initial

d)      sunt deduse din soldul final

e)      sunt excluse

80. Care afirmatie este adevarata:

a)      resurse stabile = capitaluri proprii

b)      resurse stabile = capitaluri permanente

c)      resurse stabile = datorii pe termen lung

d)      resurse stabile = amortismente + provizioane

e)      resurse stabile = datorii stabile

81. Elementele bugetului de trezorerie sunt evaluate:

a)      fara taxe (T.V.A)

b)      cu taxe (T.V.A)

c)      cu taxe ajustate

d)      cu taxe aferente numai achizitiilor

e)      fara taxele aferente vanzarilor

82. Care sold reprezinta un indicator de rentabilitate:

a)      marja comerciala (MC)

b)      valoarea adaugata (VA)

c)      excedentul brut de exploatare (EBE)

d)      productia exercitiului (PE)

e)      cifra de afaceri (CA)

83. Solvabilitatea se apreciaza pe baza:

a)      bilantului functional

b)      bilantului financiar

c)      soldurilor intermediare de gestiune

d)      trezoreriei nete

e)      contului de rezultate

84. Consumurile de materii prime constituie o cheltuiala:

a)      fixa

b)      semi-variabila

c)      constanta

d)      variabila

e)      anticipata

85. Creditul - bail este retratat:

a)      in bilantul functional

b)      in bilantul financiar

c)      in contul de rezultate

d)      in bilantul previzional

e)      in anexa anuala

86. Activul fictiv cuprinde:

a)      cheltuieli constatate in avans

b)      cheltuieli de infiintare (de stabiliment)

c)      imobilizari corporale

d)      stocuri

e)      creante

87. Cresterea CAF (Capacitatii de Autofinantare) este efectul:

a)      diminuarii trezoreriei

b)      cresterii NFR (Nevoii de Fond de Rulment)

c)      cresterii FRNG (Fondului de Rulment Net Global)

d)      cresterii datoriilor

e)      cresterii TN (Trezoreriei Nete)

88. Un bilant functional se exprima:

a)      in valori brute

b)      in valori nete

c)      in valori de inlocuire

d)      in valori de piata

e)      in valori estimate

89. O prelungire a duratei creditului clienti poate:

a)      creste NFR (Necesarul de Fond de Rulment)

b)      creste trezoreria

c)      reduce NFR

d)      reduce EBE

e)      creste profitul

90. Tabloul de finantare (TF) se elaboreaza pe baza:

a)      bilantului, dupa repartizarea rezultatului

b)      bilantului, inaintea repartizarii rezultatului

c)      contului de rezultate

d)      bugetului trezoreriei

e)      tabloului fluxurilor

91. Pragul de rentabilitate este atins cand:

a)      Mb (CA) > CF

b)      marja bruta (marja asupra costurilor variabile, contributia de acoperire) < costurile totale fixe (CF)

c)      CA > CF + P (profitul)

d)      Marja asupra costurilor variabile este egala cu nivelul costurilor fixe (Mb (CA) = CF)

e)      CA = CF + P

92. Efectele comerciale scontate, nescadente afecteaza:

a)      Fondul de Rulment Net Global

b)      F.R. Financiar

c)      Trezoreria

d)      F.R. Propriu

e)      F.R. Normativ

93. Bilantul financiar se stabileste pe baza:

a)      bilantului, inaintea repartizarii rezultatelor

b)      bilantului, dupa repartitia rezultatului

c)      bilantului functional

d)      bugetului trezoreriei

e)      tabloului general al fluxurilor

94. Cheltuielile de constituire sunt excluse de:

a)      bilantul functional

b)      bilantul contabil

c)      contabilitatea imobilizarilor

d)      bilantul financiar

e)      balanta de verificare

95. Capaciatea de autofinantare reprezinta:

a)      o resursa externa

b)      o obligatie

c)      o creanta

d)      un activ utilizat

e)      o resursa interna

96. Bilantul functional permite aprecierea:

a)      echilibrului financiar al intreprinderii

b)      solvabilitatii intreprinderii

c)      lichiditatii bilantului

d)      indatorarii

e)      rotatiei pasivului

97. Trezoreria neta este pozitiva atunci cand:

a)      FRNG < NFR (Fond de rulment net global < Nevoia de fond de rulment)

b)      FRNG > NFR

c)      TA < TP (Trezoreria de Activ < Trezoreria de Pasiv)

d)      S < D (Stocuri < Datorii)

e)      CR > S (Creante > Stocuri)

98. Bogatia, averea economica generata de factorii de lucru este inclusa in:

a)      Valoarea adaugata (VA)

b)      Excedentul brut de exploatare (EBE)

c)      Rezultatul exploatarii (RE)

d)      Rezultatul curent (RC)

e)      Rezultatul exercitiului (R Exerc.)

99. Amortizarea si provizioanele:

a)      se afla in prima parte a Tabloului de Finantare

b)      se afla in a doua parte a Tabloului de Finantare

c)      nu apar in Tabloul de Finantare

d)      se afla in ambele parti ale Tabloului de Finantare

e)      se afla in bugetul trezoreriei.

100. Care din rapoartele urmatoare se refera la solvabilitatea intreprinderii:

a)      Activ real / Total datorii

b)      Active sub un an / Datorii sub un an

c)      Disponibilitati / Datorii sub un an

d)      Stocuri / Furnizori

e)      Imobilizari / Datorii pe termen

101. Rentabilitatea financiara a intreprinderii se amelioreaza daca:

a)      rata dobanzii la imprumut mai mare decat rata rentabilitatii economice

b)      rata dobanzii mai mica decat rata rentabilitatii economice

c)      rata dobanzii mai mica decat rata inflatiei

d)      rata dobanzii mai mare decat rata inflatiei

e)      rata dobanzii mai mare decat rata marjei brute

102. Fondul de rulment net global (FRNG) descreste daca:

a)      datoriile pentru buget scad

b)      nivelul capitalului propriu creste

c)      utilizarile stabile cresc

d)      nivelul stocurilor creste

e)      creditul furnizori scade

103. Excedentul Trezoreriei de Exploatare (ETE) se calculeaza pe baza formulei:

a)      venituri incasabile minus cheltuieli de platit

b)      Excedentul Brut de Exploatare minus variatia Necesarului de Fond de Rulment de Exploatare

c)      Rezultatul Exploatarii minus Terti

d)      Rezultatul Exploatarii minus Dotatiile

e)      incasari minus plati

104. Variatiile care diminueaza Fondul de Rulment (FR) reprezinta:

a)      cresterea posturilor de activ circulant

b)      cresterea datoriilor circulante

c)      diminuarea posturilor de activ circulant

d)      diminuarea datoriilor

e)      diminuarea creditului bancar

105. Tabloul de Finantare (TF):

a)      indica situatia trezoreriei la finele perioadei

b)      indica situatia profitului

c)      indica variatia trezoreriei in decursul unei perioade

d)      indica situatia FR

e)      indica situatia financiara a intreprinderii

106. Gestiunea previzionala se bazeaza pe:

a)      analiza contabilitatii analitice

b)      ansamblul de date si informatii oferite de o multime de mijloace necesare controlului

c)      bilantul contabil

d)      balanta de verificare

e)      tabloul de finantare

107. Rezultatul inscris in bilant, inainte de repartizare, este:

a)      diferit de rezultatul din contul de rezultate

b)      mai mare decat rezultatul din contul de rezultate

c)      identic cu rezultatul din contul de rezultate

d)      mai mic decat rezultatul din contul de rezultate

e)      este diferit cu ajustarile facute

108. Accelerarea rotatiei activelor circulante inseamna:

a)      cresterea datoriilor

b)      sursa de profit

c)      cresterea trezoreriei de pasiv

d)      diminuarea disponibilului

e)      cresterea nevoii de fond de rulment

109. Creditul furnizor este:

a)      o creanta

b)      un arierat

c)      un element de cost

d)      o resursa gratuita

e)      un activ utilizat

110. Diferenta intre disponibilitati si creditul bancar (descoperit) reprezinta:

a)      necesarul de trezorerie

b)      trezoreria neta

c)      nevoia de fond de rulment

d)      profit net

e)      pierdere neta

111. O parte din datoriile fata de furnizorii de exploatare poate fi:

a)      asimilata capitalului permanent

b)      considerata un rezultat

c)      asimilata lichiditatilor

d)      considerata un element al bonitatii

e)      incorporata rezervelor

112. Pentru intreprindere prezinta importanta avansurile si aconturile primite de la clienti deoarece:

a)      reduce fondul de rulment

b)      creste rezultatul exploatarii

c)      constituie resurse proprii gratuite

d)      diminueaza costurile

e)      reduce nevoia de fond de rulment

113. Valoarea adaugata (VA) cuprinde si:

a)      creditul bancar

b)      trezoreria neta

c)      nevoia de fond de rulment

d)      rezervele intreprinderii

e)      rezultatul intreprinderii

114. Din urmatoarele enunturi unul este fals:

a)      Tabloul de finantare este obligatoriu

b)      Tabloul de finantare (TF) poate fi previzional

c)      TF corespunde bilantului

d)      TF este diferit de Tabloul de utilizari si resurse

e)      TF poate fi stabilit trimestrial

115. Unul din cele cinci enunturi este fals:

a)      Lichiditatea si disponibilul au acelasi sens

b)      Trezoreria si disponibilul au acelasi sens

c)      Trezoreria curenta si trezoreria neta nu pot avea acelasi sens

d)      Trezoreria poate fi negativa

e)      Trezoreria neta poate fi si pozitiva

116. Una din egalitatile urmatoare nu este adevarata (este falsa):

a)      Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri

b)      Utilizari = Resurse

c)      Variatia trezoreriei de exploatare = EBE + D NFRE

d)      Capitalul stabil (imobilizari nete) = Capitalul durabil (capital permanent)

e)      Trezoreria neta = FR - NFR

117. Una din cele cinci fraze este falsa:

a)      rezultat distribuit + amortizare = autofinantarea

b)      rezultat - rezultat distribuit +amortizari + provizioane = autofinantarea

c)      autofinantarea de mentinere + autofinantarea de expansiune = autofinantarea

d)      capacitatea de autofinantare - rezultatul distribuit = autofinantarea

e)      rezultat nedistribuit + amortizari + provizioane = autofinantarea

118. La un nivel al T.V.A. de 19%, pentru un bun al carui pret, inclusiv T.V.A., este de 2.380.000 lei, T.V.A. este:

a)      452.000 lei

b)      380.000 lei

c)      452.200 lei

d)      382.000 lei

e)      328.500 lei

119. O egalitate din cele cinci este falsa:

a)      TN = TA - TP

b)      TN = FR - NFR

c)      TN = Disponibil - Credit bancar

d)      TN = (C Permanent - IN) - (AC - DB - DTSE)

e)      TN = C Propriu - IN - DTS

120. Una din frazele urmatoare este falsa:

a)      Trezoreria neta este pozitiva

b)      Trezoreria neta este negativa

c)      Trezoreria neta este numai pozitiva

d)      Trezoreria neta este o diferenta

e)      Trezoreria neta este diferita de creditul bancar

CAPITOLUL AL II-LEA

COMBINATII POSIBILE:

Din cele 120 de probleme au fost extrase 10 (1, 3, 11, 21, 35, 40, 68, 109, 111, 117).

Fiecare problema este evaluata cu 0,90 puncte. Un total corect are valoarea 9. Nota finala este 9 plus un punct startul, adica 10 zece.

Cele 10 probleme extrase au fost combinate de catre examinator in 6 variante.

De exemplu:

Vor fi sase randuri de probleme de rezolvat, dupa sistemul grila (Anexa 2)

Evaluatorul, examinatorul are raspunsurile si evaluarea lor:

Si examinatul se poate aprecia pe baza grilei raspunsurilor corecte, afisata dupa sustinerea probei.

In timpul probei examinatul bifeaza raspunsul sau asa cum ii cere grila. Dupa predarea lucrarii se poate autoevalua.

CAPITOLUL AL III-LEA

RASPUNSURI LA PROBLEME

1. d  31. a 61.d 91.d

2. b  32. e 62.e 92.c

3. a  33. b 63.b 93.b

4. a  34.e 64.c 94.d

5.c  35.c 65.a 95.e

6.b  36.d 66.b 96.a

7.d  37.a 67.a 97.b

8.c  38.c 68.c 98.a

9.a  39.b 69.b 99.c

10.c  40.e 70.e 100.a

11.d  41.a 71.c 101.b

12.c  42.c 72.a 102.c

13.a  43.e 73.d 103.b

14.b  44.b 74.b 104.c

15.a  45.d 75.a 105.c

16.c  46.a 76.c 106.b

17.d  47.c 77.b 107.c

18.b  48.e 78.a 108.b

19.d  49.a 79.e 109.d

20.b  50a 80.b 110.b

21.c  51.b 81.b 111.a

22.a  52.a 82.c 112.c

23.a  53.c 83.b 113.e

24.a  54.e 84.d 114.a

25.a  55.d 85.a 115.b

26.e  56.b 86.b 116.d

27.b  57.a 87.c 117.a

28.a  58.a 88.a 118.b

29.a  59.a 89.a 119.e

30.d  60.b 90.b 120.c

Anexa 1

INSTITUTIA _____ _______ ______ _______  Responsabil de sala

Nume _____ _______ ______ ____________

UNITATEA_____ _______ ______ ________   Prenume _____ _______ ______ __________

Semnatura _____ _______ ______ _________

SPECIALIZAREA _________________

EXAMINAT

Sesiunea _____ _______ ______ ___________  Nr.legitimatie _____ _______ ______ ______

Numele _____ _______ ______ ___________

Prenumele tatalui __________________

Nr. de ordine ___________________ Prenumele _____ _______ ______ _________

GRILA _________________

(codul inscris pe setul de intrebari)

VIZA PRESEDINTE

COMISIE LA SOSIREA

TEZEI DE LA SALA

DE EXAMEN

Semnatura_____ _______ ______ ____________

L.S.

Anexa 2

INDICATII DE COMPLETARE A GRILEI:

La fiecare intrebare marcati doar numarul de variante de raspunsuri care este precizat in caz contrar raspunsul este anulat; daca nici o precizare nu este facuta, aceasta semnifica faptul ca un singur raspuns este exact.

Marcarea raspunsului corect se face numai prin umplerea completa a cercului. Orice alt mod de marcare duce la anularea raspunsului, la intrebarea respectiva.

a b c d e

O l O O O

In cazul in care nu cunoasteti raspunsul corect la o intrebare, anulati randul corespunzator din grila cu o linie orizontala. Astfel:

a b c d e

O O O O O

Atentie!

Nu se primesc tezele de catre responsabilii de sala daca nu s-a raspuns la toate intrebarile sau nu s-au barat randurile la care nu se cunoaste raspunsul; responsabilul de sala si presedintele comisiei de examinare poarta intreaga raspundere pentru nerespectare.

Pentru a nu gresi pe teza, puteti folosi mai intai o ciorna. Insa ciorna nu se preia, nu are valoare.

Folositi doar culorile albastru sau negru pentru marcare.

Pachetul de intrebari se depune la responsabilul de sala odata cu raspunsurile.

Anexa 3

Codul variantei: _____ _______ ______ ______  Disciplina: _____ _______ ______ _______

a b c d e a b c d e

O O O O O 41 O O O O O

O O O O O 42 O O O O O

O O O O O 43 O O O O O

O O O O O 44 O O O O O

O O O O O 45 O O O O O

O O O O O 46 O O O O O

O O O O O 47 O O O O O

O O O O O 48 O O O O O

O O O O O 49 O O O O O

O O O O O 50 O O O O O

O O O O O 51 O O O O O

O O O O O 52 O O O O O

O O O O O 53 O O O O O

O O O O O 54 O O O O O

O O O O O 55 O O O O O

O O O O O 56 O O O O O

O O O O O 57 O O O O O

O O O O O 58 O O O O O

O O O O O 59 O O O O O

O O O O O 60 O O O O O

O O O O O 61 O O O O O

O O O O O 62 O O O O O

O O O O O 63 O O O O O

O O O O O 64 O O O O O

O O O O O 65 O O O O O

O O O O O 66 O O O O O

O O O O O 67 O O O O O

O O O O O 68 O O O O O

O O O O O 69 O O O O O

O O O O O 70 O O O O O

O O O O O

O O O O O

O O O O O

O O O O O

35 O O O O O

36 O O O O O

37 O O O O O

38 O O O O O

39 O O O O O

40 O O O O O