Fiscalitatea aplicata in Romania in comparatie cu cea impusa in Germania

Fiscalitatea aplicata in Romania in comparatie cu cea impusa in Germania

Introducere

Fiscalitatea s-a dovedit a fi unul dintre cele mai dinamice fenomene in economia de piata. Cerintele obiective stau la baza reglementarilor prin care autoritatea publica stabileste nu numai coordonatele asezarii, perceperii si controlului impozitelor si taxelor, dar si utilizarea mai mult sau mai putin a acestora ca instrument de conducere. Din aceste considerente se acorda o atentie deosebita elementelor functionale ale mecanismului fiscal: planificarii fiscale, reglarii si controlului fiscal. Prin intermediul acestora se poate influenta efectiv asupra utilizarii eficiente a unor incasari fiscale separate, precum si asupra sistemului fiscal in intregime.

Tranzitia la economie de piata si reforma economica genereaza necesitatea depasirii

permanente a contradictiilor indreptate spre liberalizarea metodelor de reglementare statala a

economiei, diminuarea cresterii inflatiei si deficitului bugetar, reprezentand noi cerinte privind

nivelul organizarii procesului fiscal. Iesirea din criza economica, obtinerea independentei

economice si politice si stabilitatea macroeconomica a tarilor in curs de dezvoltare, este indisolubil

legata de armonizarea relatiilor fiscale.

Dinamismul transformarii relatiilor economice intr-o masura decisiva depinde de succesul

stabilizarii intregului sistem bugetar - financiar, in cadrul caruia relatiile fiscale constituie o parte

componenta importanta.

Impozitele, taxele, subventiile si donatiile bugetare de fonduri constituie componente tot mai

importante ale vietii economice si sociale. Prin intermediul lor se acumuleaza si repartizeaza

resursele financiare la dispozitia statului. Ele reprezinta totodata si instrumente de gestiune

macroeconomica si de asigurare a echilibrelor general economice si financiare.

In etapa actuala, cand economiile Romaniei nu sunt stabile, impozitele indeplinesc rolul de instrument fiscal, iar pe masura stabilizarii economice, ele trebuie sa se indeparteze de acest rol si sa indeplineasca functia de instrument de stimulare.

Functia impozitelor in economia de piata consta in reglarea economiei, prin sustinerea unor ramuri ale

acesteia, dar nu si intretinerea lor.

Instruirea unui sistem fiscal bine determinat reprezinta una dintre conditiile de baza ale

consolidarii economiei de piata dezvoltate. In acest sens, politica fiscala joaca un rol foarte

important asupra amplificarii anumitor categorii de raporturi comerciale, stimularii si facilitarii

activitatii agentilor economici, atragerii investitiilor straine, acestea realizandu-se prin schimbarea

cotelor impozitelor, stabilirea unui sistem de impozitare adecvat cerintelor.

Politica fiscala trebuie conceputa si privita ca un subsistem al politicii economice, alaturi de

politica bugetara, monetara, de creditare, a preturilor s.a.

Conform raportului Bancii Mondiale, "Doing Business 2009", care evalueaza 181 de tari in functie de zece criterii, la capitolul Taxare, Romania se claseaza abia pe locul 146. Raportul ia in considerare numarul de plati facute anual, orele necesare pentru indeplinirea obligatiilor si ponderea taxelor in profitul unei intreprinderi mici sau mijlocii, aflate in al doilea an de activitate.

Datele raportului releva ca, in Romania, fiscalitatea fortei de munca iroseste cea mai mare parte a timpului alocat obligatiilor fiscale (110 ore din cele 202 ore pe an), inseamna un numar covarsitor de plati la buget (84 din cele 113 anual) si greveaza cel mai mult asupra profitului companiilor (35,5% din 48%,  cat este ponderea totala a taxelor in profit). Prin comparatie, impozitul pe profit este suportabil pentru firme: patru plati anual, 32 de ore alocate si o pondere de 10 % in profit, dupa deduceri si scutiri.

Fiscalitatea impovaratoare cu forta de munca nu este specifica Romaniei, ci intregii Europe, se arata in comentariile pe marginea raportului citat, realizate de PriceWaterhouseCoopers. In competitia acerba la nivel mondial pentru atragerea investitorilor, majoritatea tarilor a optat, in special, pentru reducerea impozitului pe profit, in timp ce contributiile sociale au fost neglijate.

In ultimii ani, regiunile Europa de Est si Asia Centrala au devenit cele mai reformatoare din punct de vedere fiscal. In anul fiscal 2007-2008, Albania, Bosnia-Hertegovina, Macedonia si Cehia au aplicat reduceri ale impozitului pe profit, in timp ce Bulgaria a taiat din contributiile sociale. Azerbaijan si Ucraina au simplificat modalitatea de plata a taxelor, introducand sisteme electronice, iar Belarus a eliminat unele taxe.

Reducerea impozitului pe profit este o tendinta la nivel mondial, mult mai populara decat simplificarea procesului de plata a taxelor, eliminarea acestora, revizuirea Codului fiscal sau diminuarea contributiilor sociale.

Impozit pe profit redus

Peste doua treimi dintre cele 181 de tari au adoptat un impozit pe profit mai scazut, in timp ce numai 14% au micsorat contributiile sociale. Desi conform statisticilor cele mai multe tari se orienteaza catre impozite pe profit mai mici, ca instrument de stimulare, raportul arata ca taxarea muncii este la fel de importanta pentru companii.

Pe langa ponderea mare a taxelor platite de angajator si timpul necesar pentru realizarea tuturor obligatiilor, studiul constata ca administrarea acestora de catre stat complica sarcina firmelor. In multe tari, iar Romania este un exemplu in acest sens, angajatorii platesc o multitudine de contributii sociale, reglementate de legi diferite si administrate de institutii separate.

In Romania, un IMM plateste, in medie, 17 categorii de taxe pe an, conform raportului, sapte dintre acestea fiind contributii sociale. Impactul lor asupra unei companii este insa major. Astfel, pentru contributiile sociale se consuma 54% din timpul alocat realizarii tuturor obligatiilor fiscale si se efectueaza 74% din numarul de plati anuale. Totodata contributiile sociale reprezinta 74% din ponderea totala a impozitelor in profitul companiei.

Romania are sanse sa urce in clasamentul de anul viitor, noteaza PwC, datorita celor doua masuri administrative luate in cursul lui 2008, neincluse in evaluarea Bancii Mondiale: plata in cont unic, care inseamna doar 24 de plati anual pentru taxele principale, si completarea electronica a declaratiilor fiscale.

din totalul taxelor platite de un IMM intr-un an reprezinta contributiile sociale ale angajatorului

Competitie

REDUCERI LA IMPOZITUL PE PROFIT

In anul fiscal 2007/2008, 21 de tari din intreaga lume au optat pentru reducerea impozitului pe profit, situat in Romania la 16%:
In UE, patru state au un impozit mai mic:
. Cehia de la 24% la 21%
. Danemarca de la 28% la 25%
. Germania de la 25% la 15%
. Italia de la 33% la 27,5%

In regiunea Europa de Est si Asia Centrala, alte patru tari au micsorat acelasi impozit:
. Albania de la 20% la 10%
. Bosnia-Hertegovina de la 30% la 10%
. Georgia  de la 20% la 15%
. Macedonia de la 12% la 10%

REFORME FISCALE IN LUME

Optiunea cea mai frecventa este de reducerea a impozitului pe profit. Incepand din 2005,
. 71% dintre cele 181 de state evaluate de Banca Mondiala au micsorat impozitul pe profit
. 22% au simplificat procedura de plata
. 19% au revizuit Codul fiscal
. 17% au eliminat unele taxe
. 14% au diminuat fiscalitatea pe forta de munca

Toate statele incearca sa creeze un mediu de afaceri competitiv, fapt demonstrat de reducerea ponderii totale a impozitelor in profitul companiilor, a carei medie a scazut de la 50,6% in 2004 la 49,3%, in 2007

Fiscalitatea romaneasca vs politica fiscala germana

Fiscalitatea Germaniei a fost supusa reformei inca din 2001 vizand in principal micsorarea taxelor aplicate de stat atat pentru persoanele fizice cat si juridice; astfel ca in 2008  impozitul pe venit creste progresiv odata cu salariul si poate fi cuprins intre 15-45 %.

Impozitul standard practicat de statul german este de 15% fata de 27 % in anul 2007.

Impozitul pe venit in 2008 :

Pe langa taxa de 15% din venit, firmele sunt obligate sa plateasca o anume "business tax "catre autoritaile municipalitaii.

O companie care isi desfasoara activitatea in mai multe orase plateste "business tax" in functie de numarul angajatilor prezenti in locatiile din teritoriu.

Profitul obtinut in urma vinderii unui bun al unui individ , posesor al cestuia de minim 10 ani este scutit de taxe.

Vinderea unui bun cand cand procentul investitiei este sub 1 % , nu se percep taxe de catre stat, insa daca este depasit se plateste o taxa de 50 % din profit.

Taxa anuala in Germania se incheie pe 31 decembrie; pentru platile in avans a impozitului pe profit se tine cont de:

Pentru cei angajati , angajatorul plateste lunar impozitul catre autoritati .

Un individ ce este singurul actionar la o firma este nevoit sa vireze taxele catre stat in patru rate.

Pt persoanele juridice impozitele se platesc in patru perioade ; pe 10 ale lunii martie, iunie, septembrie , decembrie.

In Romania cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activitati independente;
b) salarii;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii;
e) pensii;
f) activitati agricole;
g) premii;
h) alte surse.

In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii.
Valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimate in metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/mp, din tabelul urmator:
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea

Valoarea impozabila a cladirii, determinata in urma aplicarii prevederilor  sus mentionate, se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum urmeaza:
a) cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;
b) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.
In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia, determinata in urma aplicarii prevederilor mentionate, se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia.
Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de transformare de 1 .

In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. (2) Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(3) Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.
(3^1) In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de catre locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective.
(4) In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
(5) In cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladiri este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului - persoana juridica.
(6) In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, in cazul carora cota impozitului pe cladiri este cea prevazuta la alin. (2).
(7) In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli:
a) impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar;
b) valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii, asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale in vigoare;
c) in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe cladiri este datorat de locator.
(8) Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.

Impozitul pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (l) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.

Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activitati independente;
b) salarii;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii;
e) pensii;
f) activitati agricole;
g) premii;
h) alte surse.

Situatia economica actuala impune realizarea unei reforme fiscale profunde. Acest deziderat nu este o noutate, ci una dintre cerintele cele mai importante ale institutiilor , ea trebuind  sa acorde o importanta deosebita colectarii impozitelor si taxelor, schimbarii raporturilor dintre stat si contribuabili (statul sa usureze modul de plata si sa incurajeze prin metode specifice plata la timp a impozitelor si taxelor) si sa se renunte total la sistemul clientelar de amanare la plata si de scutire a taxelor si impozitelor, iar contribuabilii trebuie sa invete sa respecte cu strictete aceste obligatii pe care le au catre stat.