IMPACTUL UNIUNII EUROPENE ASUPRA POLITICII VAMALE DIN ROMANIA

1 Aspecte generale

Asezati intr-un spatiu de interferente politice, comerciale, culturale si strategice, romanii au fost dintotdeauna purtatorii unei constiinte europene. Argumentele fiind in acest sens : originea etnica, istoria, cultura, viata spirituala. Prin urmare, afirmarea necesitatii integrarii europene, imediate, pentru Romania reprezinta alinierea la standardele occidentale, pentru anularea handicapului incontestabil, in multe domenii, datorat regimului dictatorial din perioada postbelica.

Pentru a intelege mai bine ce inseamna impactul Uniunii Europene asupra politicii vamale din tara noastra, este necesar cunoasterea unor informatii cu privire la Uniunea Europeana.

Conceptul de baza al Uniunii Europeane il reprezinta integrarea care "presupune realizarea unei unificari complete intre economiile anterior distincte, intelegand prin aceasta nu numai o unificare vamala, ci si o liberalizare a tuturor operatiilor comerciale sau financiare, astfel incat posibilitatilile de initiativa in ansamblul teritoriului, sa fie pentru fiecare de competenta tarilor in cauza, identice cu cele existente anterior in fiecare teritoriu" .

Ideea crearii Uniunii Europene a crescut din dezvoltarea ramasa dupa ce Europa a trait experienta devastatoare a doua razboaie mondiale si o serioasa recesiune economica[2], fiind consemnata si intr-un memorandum de catre Anthony Eden si Winston Churchill, care au lansat formula de 'Statele Unite ale Europei'.

Uniunea Europeana, este o organizatie europeana, interguvernamentala, constituita intr-o uniune vamala, avand un sistem institutional care este singurul de acest fel din lume si s-a infintat in anul 1992, ca urmare a semnarii Tratatului de la Mastricht din 1991, denumit si Tratatul Uniunii Europene, tratat care include in plus in afara ideii de uniune monetara[3] si ideea de uniune politica .

Astfel, Uniunea Europeana, a inlocuit Comunitaea Economica Europeana CEE[4], existenta pana atunci, constituind "exemplu tipic de uniune vamala, in cadrul careia este asigurata libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a prestarilor de servicii si a capitalului" , reprezentand singura uniune vamala economica din lume institutionalizata..

Devenita, entitate regionala cu vovcatie internationala, Uniunea Europeana are multe din atributele uniu stat national. Ea armonizeaza legislatiile tarilor membre, fiind un corp executiv cu numeroase responsabilitati in aplicarea masurilor legislative si cu un sistem executiv si jurisdictional , in care firmele, organizatiile nonguvernamentale, societatea civila si cetatenii individuali trebuie sa se regaseasca. Cu toate acestea, U.E. este destul de departe de atributele unei entitati statle, deoarece: nu are un guvern propriu, nu exercita intr-o maniera electorala o serie de abilitati si nu gestioneaza decat partial afacerile interne, justitia si apararea[6].

Dar, pentru a da expresie apropierii din ce in ce mai reale a statelor europene, in cadrul unei cooperari mai stranse, s-a creat structura institutionala a Uniunii europene, care este formata din: Parlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeana, Curetea de Justitie, Curtea de Conturi si alte institutii comunitare cum ar fi: Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Mediatorul European, Banca Europeana de Investitii, Banca Centrala Europeana.

1.1. Vama si Acordul European

Politica vamala este unul dintre fundamentele Uniunii si este esentiala pentru existenta pietei unice, care nu poate functiona corect fara reguli comune aplicate uniform la toate granitele externe ale Comunitatii. Acest set de reguli formeaza politica vamala si reprezinta motivul pentru care autoritatile vamale ale Statele Membre lucreaza ca o singura entitate.

Schimbarile economice si sociale intervenite in Romania dupa 1990, au antrenat in mod logic si necesar schimbari in sistemul vamal. 

 Putem defini sistemul vamal ca fiind acea structura complexa care cuprinde parghiile utilizate de stat pentru influentarea activitatii vamale, metodele administrative si de conducere, cadrul institutional alcatuit din autoritati cu atributii in domeniul vamal, cadrul juridic, format din legi, decrete, hotarari si alte reglementari cu aplicabilitate in activitatea vamala.

Inceputul reformei economice si sociale, implementarea mecanismelor economiei de piata, diversificarea si intensificarea schimburilor comerciale au influentat in mod direct si activitatea desfasurata in sectorul vamal.

Prima masura cu caracter complex a fost crearea bazei legale pentru aplicarea efectiva a Tarifului vamal de import al Romaniei, incepind cu 1 ianuarie 1991. Desi acest tarif se baza, din punct de vedere al clasificarii marfurilor, pe Nomenclatura de la Bruxelles, aplicarea lui a fost un exercitiu important, atat pentru administratia vamala, cat si pentru agentii economici lipsiti de experienta la acea vreme, in ceea ce priveste incasarea taxelor vamale in mod unitar, sistematic si nediscriminatoriu.

In perioada 1992-1993, atat prin eforturi proprii cat si cu sprijinul primit din partea Uniunii Europene sau a unor administratii vamale din tari membre ale Uniunii Europene prin programe de asistenta, au fost imbunatatite treptat legislatia si instrumentele vamale, astfel incat acestea sa fie armonizate cu cele utilizate pe plan international. In tarifele vamale aferente acestei etape au fost introduse clasificari ale marfurilor bazate pe Sistemul Armonizat si respectiv pe Nomenclatura Combinata .

Dupa intrarea in vigoare in 1993 a Acordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, eforturile au fost indreptate spre crearea conditiilor necesare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si implicit spre declansarea si intensificarea procesului de armonizare in domeniul vamal.

Obiectivele Acordului European de sociere a Romaniei, au intrat in vigoare la 1 februarie 1995 si au fost urmatoarele[8]:

Sa asigure un cadru adecvat dialogului politic intre parti;

Sa promoveze dezvoltarea comertului , precum si relatiile economice intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica in Romania;

Sa asigure baza pentriu cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;

Sa sprijine Romania in eforturile sale de realizare a tranzitiei catre o economie de piata si de consolidare a democratiei;

Sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;

Sa asigure cadrul pentru integrarea treptata a Romaniei, scop in care Romania va actiona pentru indeplinirea conditiilor necesare.

Administratia vamala a trecut la punerea in practica a acelor masuri necesare pentru respectarea prevederilor care vizau acest sector.

In preambulul Acordului s-a stipulat, printre altele, faptul ca, partile se angajaza sa liberalizeze comertul, in concordanta cu drepturile si obligatiile ce decurg din Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert. Asocierea, a cuprins o perioada de tranzitie de maximum 10 ani in care Romania si Comunitatea vor stabili gradual o zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate.

Vama, ca institutie legata de aplicarea masurilor de liberalizare a comertului si de creare a conditiilor pentru realizarea unui comert loial, trebuia sa realizeze, pe langa armonizarea sistemului vamal al Romaniei cu cel comunitar si alte obligatii privind legislatia sa. Astfel incat, instrumentele vamale ce trebuie uniformizate in mod obligatoriu sunt: Nomenclatura Combinata, regulile de origine, documentul administrativ unic si sistemul de tranzit.

Dupa, incheierea Acordului de asociere la Comunitatea Europeana, care a reprezentat un fundament important al pregatirii pentru aderare, Romania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana pe data de 22 iunie 1995, in urma conventiei de la Snagov, semnata la 21 iunie 1995. Aceasta cerere de aderare la UE, a fost acceptata patru ani mai tarziu, in decembrie 1999 la Consiliul European de la Helsinki. In urma acceptarii acestei cereri, Romania, primeste pana la aderare asistenta financiara din partea UE (fonduri PHARE, SAPARD, ISPA), pentru a se pregatii pentru aderare si in acelasi timp este pemanent monitorizata, pentru a se vedea modul in care indeplineste criteriile de aderare. In acest sens Comisia Europeana, intocmeste anual rapoartele de evolutie a modului de indeplinire a criteriilor de aderare(country reports) si in functie de concluziile la care se ajunge in cadrul acestei proceduri face propuneri de incepere a negocierilor propriu-zise de aderare.

Negocierea aderarii la UE

Obiectivul final al negocierilor este aderarea la Uniunea Europeana, respectiv dobandirea statutului de membru al UE, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg din acest statut. Negocierile de aderare sunt menite sa slujeasca conditiile in care fiecare tara candidata va adera la UE. Aderarea la Uniunea Europeana, consta in adoptarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar[10].

Pentru Romania, negocierile de aderare la Uniunea Europeana au inceput la data de 14 februarie 2000, in urma deciziei Consiliului European de la Helsinki, din 10-11 decembrie 1999, unde s-a decis deschiderea negocierilor de aderare cu cel de-al doilea val de tari candidate, respectiv: Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Slovacia si Malta, stabilind totodata, principiul ca fiecare stat candidat, indiferent de momentul cand a inceput negocierile, va fi evaluat in functie de meritele proprii, procesul de negociere urmand sa avanseze odata cu procesul de transpunere si implementarea a acqius-ului comunitar.

Romania, la fel ca orice tara candidata desfasoara negocierile de aderare pentru 31 de capitole (30 de capitole corespund legislatiei comunitare) prin trecerea in revista, domeniu cu domeniu, a progreselor tarii respective privind transpunerea normelor comunitare in legislatia interna si aplicarea efectiva a regulilor ce guverneaza functionarea Uniunii Europene.

De regula, negocierile oficiale se desfasoara in cadrul unei Conferinte de negociere, la care participa negociatorul sef al tarii candidate (pentru Romania - Vasile Puscas) si Consiliul UE.

Trebuie mentionat faptul ca, in procesul de negociere, UE este reprezentata prin doua institutii: Consiliul Uniunii Europene, alcatuit din ministrii de resort reprezentand fiecare dintre statele membre si Comisia Europeana prin Directia Generala pentru Extindere.

Cele doua parti care negocieaza, negociatorul sef si Consiliul European, isi prezinta si argumenteaza pozitiile de negociere asupra fiecarui capitol din cele 31 ale acquis-ului comunitar si in caz ca un asemenea lucru nu este posibil pana la data aderarii, stabilesc o perioada de tranzitie, in interiorul careia statul bcandidat este obligat sa indeplineasca intocmai acquis-ul. Daca cele doua parti se pun astfel de acord, capitolul respectiv se poate inchide provizoriu, iar daca cele doua pozitii de negociere sunt diferite, chestiunea ramane in discutie pana cand se gaseste o solutie[12].

Pentru fiecare capitol de negociere, Romania, la fel ca si celelalte state candidate, trebuie sa-si pregateasca pozitia de negociere sub forma unui document de pozitie, pe care-l prezinta la Comisia Europeana si care este precedat de o examinare analitica (screening) bilaterala a acquis-ului, respectiv de tara candidata si Uniunea Europeana, pentru a identifica acele domenii in care statul candidat ar avea dificultati reale in aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii. UE raspunde documentului de pozitie al tarii candidate, prin propria-i pozitie de negocire, cunoscuta drept pozitie comuna, care trebuie insa, adoptata in unanimitate de statele membre ale UE (proiectul de pozitie comuna este pregatit de Comisia Europeana)[13].

Negocierile sunt considerate incheiate cand partile s-au pus de acord asupra tuturor capitolelor de negociere, acestea fiind inchise doar provizoriu, conform principiului ca nimic nu este considerat definitiv negociat, atata timp cat nu s-au epuizat negocierile la toate cele 31 de capitole.

Durata negocierilor variaza de la o tara la alta, de la cateva luni (Austria) la cativa ani (Portugalia). In principiu, cu cat un stat este mai bine pregatit, cu atat mai repede se incheie negocierile.

Cand intreg pachetul de domenii supuse negocierilor a fost epuizat, rezultatele se reunesc intr-un Tratat de aderare, ce va fi supus ratificarii in parlamentele statelor membre, in parlamentul tarii candidate si in Parlamentul European. Procedurile de ratificare dureaza intre 1,5-2 ani. Abia dupa ratificarea tratatului de aderare apartenenta unei tari la Uniunea Europeana devine efectiva.[14]

2.1.Uniunea vamala, capitol imortant al negocierii cu UE

Dintre cele 31 de capitole de negociere, deschise de Romania in februarie 2000, o importanta deosebita, pentru lucrarea de fata o are capitolul 25 denumit Uniunea Vamala.

Acest capitol de negociere a fost deschis, in prima jumatate a anului 2001 (17 Mai) pe durata presedintiei suedeze.

Inca din prima zi a aderarii, administratia vamala va trebui sa gestioneze si sa controleze frontierele, care devin frontiere externe ale Uniunii, in interesul populatiei din UE si al operatorilor comerciali. Intrucat nu exista o administratie vamala comunitara, acquis-ul vamal trebuie sa fie implementat intr-o forma armonizata la orice punct al frontierei Uniunii Europene.

Acquis-ul comunitar aferent Cap.25-Uniune Vamala include Codul vamal comunitar si Regulamentul de aplicare al acestuia, nomenclatura combinata, tariful vamal comun cu preferintele comerciale, cotele tarifare si suspendarile tarifare, precum si alte reglementari legislative in afara Codului vamal, cum ar fi: legislatia privind marfurile contrafacute si marfuri pirat, precursori si exportul bunurilor culturale. Acquis-ul consta in principal in cateva instrumente care asigura functionarea Uniunii Vamale, protectia efectiva si controlul frontierelor externe. In afara Uniunii Vamale comunitare nu ar fi posibile politica comerciala comuna, politica agricola comuna si o coordonare efectiva a politicilor monetara si economica.

Negocierile pentru acest capitol sunt concentrate in special pe adoptarea acquis-ului. Totusi, tara noastra trebuie sa furnizeze informatii in legatura cu suficienta capacitate operationala a administratiei vamale in ceea ce priveste:

Reforma si intarirea serviciilor vamale;

Deplina instalare si operarea, cat mai curand posibil, a unui sistem vamal IT si a aplicatiilor pentru implementarea fara probleme a acquis-ului;

Implementarea masurilor de reducere a timpului de asteptare la frontiera, garantarea protectiei drepturilor de proprietate industriala, lupta impotriva criminalitatii economice si crimei organizate, intarirea eticii vamale, combaterea fraudei si coruptiei, dezvoltarea si implementarea unui sistem de pregatire eficient;

Intarirea coordonarii interne in cadrul administratiei vamale si intre administratia vamala si alte institutii de enforcement (inclusiv politia si autoritatile judiciare);

Masuri legale si institutionale necesare pentru a asigura colectarea corecta si controlul viitoarelor resurse proprii UE si pentru a asigura managementul PAC.

 Pentru aderare trebuie, sa se creeze o solida baza legala pentru administratia vamala.

Administratia vamala trebuie sa ofere garantia ca dezvoltarea si implementarea colectarii veniturilor si strategia de management a acestora, atat pentru veniturile interne cat si pentru cele UE, asigura colectarea cu acuratete, contabilizarea, distribuirea, raportarea si auditarea, la ambele nivele, national si UE.  De asemenea, trebuie dezvoltate politici, sisteme, proceduri tehnologice si instrumente compatibile cu cerintele si standardele UE.

Administratia vamala va trebui sa aiba in functiune pe teren toate facilitatile pentru o dezvoltare intarita si eficienta a controalelor din porturi, aeroporturi si in interiorul tarii, in masura sa faciliteze fluxul ilicit de pasageri si comercial, sa asigure colectarea veniturilor la nivel national si UE si protectia cetatenilor UE si nationali ceea ce presupune:

Echipament de calitate si facilitati de examinare si control, radio si telecomunicatii, echipamente care sa examineze vehiculele si incarcatura (unelte, macarale, camioane), echipament special (instalatii cu  raze X, caini antidrog,) care sa ajute la detectarea bunurilor (material nuclear, droguri) si cand e cazul, echipamente cu infrarosu;

Dezvoltarea cooperarii  la nivel central si operational intre diferite organisme care lucreaza la frontiera si interior, promovarea cooperarii internationale intre serviciile vamale;

Un sistem de informatii care sa sustina controlul la frontiere si in interior, care sa fie dezvoltat, utilizat si revizuit in mod sistematic.

Profile de risc, care sa  tina cont de situatia economica intr-o anumita regiune, pentru fiecare locatie in care Vama  isi  exercita controlul, dezvoltate, utilizate si revizuite permanent.

Sistemul de  investigatii si procedurile trebuie sa fie computerizate

Mai mult, sistemul de  investigatii si enforcement, ca si procedurile trebuie sa fie computerizate, astfel incat procesul de computerizare sa includa punerea la punct a urmatoarelor sisteme:

q     Un sistem IT corespunzator capabil sa permita schimbul mesajelor  EDI;

q     Un sistem IT capabil sa realizeze interfata cu sistemele UE (TARIC; NCTS; etc.)

q     Procesarea computerizata a declaratiei;

q     Un sistem de colectare si contabilitate computerizat;

q     Un sistem computerizat de control al tranzitelor pe baza procesarii automate a declaratiilor

q     Un sistem de selectivitate;

q     Un sistem de informatii computerizat;

q     Date statistice pentru comert exterior furnizate in mod regulat.

Acestea au fost in mare parte realizate.

Fiecare tara candidata trebuie sa dispuna cat mai curand posibil de aplicatii IT necesare pentru implementarea fara dificultati a acquis-ului.Tarile candidate vor trebui sa acorde o atentie speciala dezvoltarii sistemelor IT care sa permita schimbul de date computerizate intre UE si administratiile lor.

Aprecierile cu privire la stadiul in care se afla procesul de aliniere a legislatiei vamale, la capacitatea administrativ-operationala de aplicare a acquis-ului, precum si recomandarile pentru continuarea procesului de pregatire in vederea aderarii au fost  reunite in documentul privind Pozitia Comuna a UE  (CONF-RO 15/01), document ce a fost analizat cu mare atentie de catre membrii delegatiei sectoriale. Documentul de pozitie privind uniunea vamala prezinta stadiul transpunerii acquis-ului comunitar.

Desi gradul de aliniere a legislatiei este destul de mare, procesul nu este inca finalizat. Romania trebuie sa continue alinierea in ce priveste depozitele vamale, utilizarea finala a bunurilor, materialele de fabricatie, cotele tarifare, plafoanele si suspendarile, precum si bunurile cu dubla utilizare.

Romania a inchis provizoriu[15] negocierile pentru acest capitol la data de 8 noiembrie 2002 in timpul presedentiei daneze.

Cu toate acestea administratia vamala va fi monitorizata in continuare de catre Comisia Europeana care va urmari ca termenele propuse in documentele de pozitie sa fie respectate si progresele semnificative sa fie inregistrate.

In prezent, conform documentului de pozitie[16] privind capitolul 25 - Uniunea Vamala, Romania accepta in intregime acquis-ul comunitar in vigoare si nu solicita nici o perioada de tranzitie sau derogare si declara ca va fi in masura sa aplice in intregime, la data aderarii, acest acquis.

Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana. Ca viitor stat membru al U.E. Romania este pe deplin constienta de rolul pe care il vor juca serviciile sale vamale in controlul exercitat la granita vamala externa a U.E.

Prin urmare, au fost intreprinse deja o serie de actiuni menite sa contribuie la realizarea unei armonizari depline a reglementarilor vamale - inainte de aderarea oficiala a Romaniei la U.E.

In domeniul institutiilor si organismelor administrative, Romania a incheiat procesul de creare a acestora necesare pentru implementarea acquis-ului, fiind necesare numai consolidarea, reorganizarea si perfectionarea structurilor administrative existente, pentru a permite aplicarea eficienta a acquis-ului in domeniul vamal.

In domeniul legislatiei vamale, procesul de examinare analitica a preluarii si aplicarii de catre Romania a acquis-ului comunitar a evidentiat ca legislatia romaneasca a fost aproape in intregime armonizata cu acesta. Nu exista deosebiri de aplicare fata de legislatia comunitara in ceea ce priveste utilizarea nomenclaturii tarifare, informatiile tarifare obligatorii, regulile de origine, valoarea in vama, procedurile si regimurile vamale la import si export, tranzitul, antrepozitul vamal, documentul administrativ unic, datoria vamala. Au fost adoptate normele de aplicare a procedurii simplificate pentru plata taxelor vamale si s-a finalizat cadrul legal pentru controlul utilizarii finale a bunurilor, care beneficiaza de un tarif vamal preferential. O atentie importanta, va fi acordata implementarii Tarifului Integrat al al UE (TARIC), prin modernizarea IT si a sistemului de cominicatii vamale.

In domeniul informatiilor tarifare obligatorii   Pentru accentuarea armonizarii principalelor acte normative ale administratiei vamale (Codul vamal si Regulamentul de aplicare al acestuia) a fost aprobata si se aplica in prezent procedura simplificata de vamuire la domiciliu pentru operatiunile de export, import si perfectionare activa. Sunt in curs de elaborare procedurile simplificate de vamuire prin depunerea declaratiei vamale incomplete, precum si procedura de vamuire la domiciliu pentru marfurile plasate sub celelalte regimuri vamale. Pana la momentul aderarii Romania va urmari aplicarea procedurilor simplificate pentru cca. 60 % din totalul operatiunilor vamale cu asigurarea respectarii riguroase a legislatiei si a incasarii taxelor si drepturilor vamale datorate.

In domeniul regulilor de origine, legislatia romana este total armonizata cu legislatia U.E. Romania este integrata in sistemul de cumul pan-european. Legislatia romaneasca in domeniul regulilor de origine nepreferentiala contine prevederi similare celor cuprinse in Codul vamal comunitar si preia partial prevederile existente in Regulamentul vamal comunitar. Odata cu adoptarea de noi reguli de origine nepreferentiala, care va fi realizata in cadrul Comitetului Tehnic pe probleme de origine al Organizatiei Mondiale a Comertului (O.M.C.), autoritatile romane vor adopta modificarile necesare pentru preluarea si aplicarea integrala a acestora.Totodata, Romania aplica acelasi sistem de evaluare in vama a marfurilor cu cel existent in Uniunea Europeana, bazat pe Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (G.A.T.T .).

In domeniul marfurilor contrafacute si pirat, legislatia este armonizata, s-a adoptat Legea 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii dreptului de proprietate intelectuala, in cadrul operatiunlor de vamuire.

In privinta zonelor liber, legislatia vamala romana a preluat in cea mai mare parte prevederile comunitare, iar alte prevederi referitoare la zonele libere se regasesc in Legea 84/1992 privind regimul zonelor libere. Diferentele care exista in privinta zonelor libere intte legislatia nationala si cea comunitara se refera la regimul produselor agricole in zonele libere.

Referitor la regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, cadrul legislativ existent in Romania este armonizat cu reglementarile comunitare in acest domeniu. Romania face parte din Aranjamentul de la Wassenaar, Grupul Furnizorilor Nucleari si Grupul Australia.

In privinta cotelor (contingentelor) tarifare, exista diferente intre situatia din Romania si cea din Uniunea Europeana, legate de tipul si modul de administrare , diferente ce decurg din angajamentele pe care romznia le are in cadrul OMC, precum si In acordurile de comert liber incheiate. In prezent Romania a eliminat din 1998 toate restrictiile cantitative la export, iar la import acestea au fost eliminate inca din 1992.

In domeniul scutirilor de la plata taxelor vamale, se respecta obligatiile asumate de Romania prin acordurile si conventiile internationale. Principiile pe care se bazeaza regimul scutirilor de taxe vamale sunt in conformitate cu practica Uniunii Europene, armonizarea completa urmand a se realiza la momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

In domeniul informatic, Romania a realizat un progres esential prin crearea intr-un timp scurt a unui sistem informatic integrat vamal, deoarece s-a implementat, inca de la inceputul anului 2002, prin intermediul programului PHARE, Strategia de dezvoltare si planul de dezvoltare IT. Acest sistem permite prelucrarea operativa a declaratiilor vamale, astfel ca, procentul declaratiilor vamale procesate armonizat prin sistemul informatic este de 100%, dintre care 98,5 %, declaratii vamale de export, 97,47%, declaratii vamale de import, in timpul procesului de vamuire si 1,95%declaratii vamale de export si, respectiv 2,53% declaratii vamale de import, dupa incheierea acestuia,, in scopuri statistice .

O astfel de realizare se constituie intr-un instrument de baza la dispozitia autoritatii vamale romane pentru centralizarea si prelucrarea informatiilor referitoare la statistica de comert exterior (prin integrarea conceptelor EUROSTAT), supravegherea tranzitelor, colectarea si incasarea drepturilor vamale, mediul de afaceri etc.- reprezentand informatii necesare intaririi capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului comunitar. Romania este constienta de faptul ca dezvoltarea sistemului informatic integrat vamal, preluarea si implementarea in acesta a noului sistem informatic comunitar de urmarire a tranzitului, preluarea in sistem a tarifului integrat comunitar, optimizarea comunicatiilor, precum si asigurarea protectiei datelor din acest sistem va presupune in perioada de pana la momentul aderarii angajarea unor resurse financiare proprii, alaturi de asistenta financiara acordata de U.E.

Romania a intreprins actiuni menite sa pregateasca din punct de vedere logistic si tehnic serviciile sale vamale pentru o implementare eficienta a sarcinilor care ii revin ca viitor stat membru al U.E. In acest context o prioritate deosebita o constituie securizarea frontierelor de Nord si Est, care vor fi dotate cu echipamente moderne de detectie si control (mijloace fixe si mobile cu raze Roentgen pentru efectuarea controlului fizic nedistructiv, sisteme de gestionare a consemnelor, etc.). Pentru realizarea acestor obiective, Romania va aloca importante resurse financiare proprii si fonduri provenind din asistenta pe care o primeste din partea Uniunii Europene. Aceste finantari vor fi completate printr-un imprumut de la Banca Mondiala. Concomitent, se va asigura finalizarea celor peste 45 de obiective de investitii (sedii de birouri vamale, modernizarea celor existente, dotari, etc.) care vor fi realizate conform standardelor europene.

A fost infintat Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, compus din reprezentantii autoritatilor administratiei publicecu competente la frontiera.

O alta realizare, a fost inaugurarea in 2002 a Ghiseului Unic de Plata a taxelor si a altor sume datorate statului in vama , pentru inceput in centru pilot din vama Giurgiu, care a fost extins la nivel national pana la 1 ianuarie 2003.

Tot in 2002 a fost semnat Memorandumul de Intalegere intre UE si Guvernul Romaniei pentru participarea Romaniei la Programul Comunitatii Europene, Customs 2002, program comunitar utilizat de Comisia Europeana in procesul de dezvoltare si perfectionare a capacitatii administrative a administratiilor vamale din statele membre ale Uniunii Europene si din tarile candidate, urmand ca in 2003, Romania sa participe din nou la un astfel de program denumit Customs 2007 (Vama 2007). Acest program[18] acopera perioada 1 ianuarie 2003 -31 decembrie 2007 si reprezinta o parte importanta din acquis-ul comunitar pentru Capitolul 25-Uniune Vamala.

Participarea la Programul Customs 2007 (Vama 2007) este utila pentru Romania atat din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, cat si din punct de vedere al dezvoltarilor institutionale si operative ale sectorului vamal.

Concomitent cu asigurarea procesului de preluare si aplicare a acquis-ului comunitar, Romania urmareste indeplinirea obligatiilor ce ii revin ca parte contractanta la mai multe conventii internationale multilaterale (anexa 1), recomandari ale Organizatiei Mondiale a Vamilor (anexa 2), precum si din acordurile bilaterale privind colaborarea si asistenta reciproca in domeniul vamal (anexa 3).

Astfel, Romania a incheiat acorduri interguvernamentale bilaterale privind cooperarea in domeniul vamal cu tari precum: Turcia, Iugoslavia, Statelor Unite ale Americii, Grecia, Moldova Ucraina, Rusia, Bulgaria, Georgia si Armenia si sunt in faza avansata formalitatile pentru incheierea unor acorduri bilaterale, la nivel guvernamental, cu Franta, Israel si Republica Coreea.

Intarirea capacitatii institutionale de preluare a acquis-ului comunitar, ca preocupare principala a administratiei vamale romane in perioada de pana la aderare, se va realiza si prin diversificarea actiunilor de formare a personalului propriu.

In lupta impotriva coruptiei, a fost elaborat un Program de Actiune impotriva Coruptiei in Administratia vamala si Planul Sectorial de Actiune impotriva Coruptiei, pe baza principiilor educarii, pregatiirii si constientizarii personalului, al monitorizarii si sanctionarii ferme a abaterilor.

De asemenea, Administratia Vamala Romana, a participat impreuna cu parchetul National Anticoruptie , Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Ministerul de Interne, la Conventia de infratire Spania-Romania pentru intarirea capacitatii institutiilor statului in lupta imotriva coruptiei publice si a crimei organizate implicand persoane oficiale[19].

In perioada urmtoare sunt prioritarea urmatoarele activitati:

q       imbunatatirea statisticilor privind pirateria de copyright;

q       finalizarea proiectului legii privind folosirea IT in scopuri vamale;

q       finalizarea elaborarii actului normativ referitor la regimul de control al exporturilor de produse cu dubla utilizare ;

q       finalizare proiectului de act normativ privind folosirea informatiei in scopuri vamale ;

q       obtinerea acreditarilor pentru laboratoarele antigrog, astfel incat pana trimestrul IV 2004 sa fie dezvoltata reteaua de laboratoare vamala.

2.2. Alte capitole de negociere in care este implicata A.N.V.

Administratia Vamala Romana a participat si participa, de asemenea, la elaborarea documentelor de pozitie pentru alte capitole de negociere, putand astfel identifica obiectivele si masurile comune, atat in ceea ce priveste preluarea acquis-ului comunitar, cat si constructia institutionala. Capitolele in care

Administratia Vamala Romana mai este implicata sunt:

Capitolul 1 -Libera Circulatie a Marfurilor - capitol inchis provizoriu in luna iunie 2003

Capitolul 5 - Dreptul Societatilor Comerciale

Capitolul 7 - Agricultura

Capitolul 10 - Impozitarea  -  capitol inchis provizoriu in luna iunie 2003

Capitolul 11 - Statistica

Capitolul 21 - Politica Regionala si Utilizarea Instrumentelor Structurale

Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne

Capitolul 28 - Control financiar

Capitolul 29 - Prevederi Financiare si Bugetare;

La sfarsitul anului 2003, au fost inchise provizoriu 19 capitole si au ramas deschise 11 capitole de negociere pentru anul 2004, an, la sfarsitul caruia, la Summit-ul de la Bruxelles din decembrie se va dezbate Agenda aderarii Romaniei si Bulgariei in anul 2007, deoarece Romania si Bulgaria sunt singurele tari, din cel de-al doilea val de tari candidate, care n-au fost acceptate in Uniunea Europeana, la Consiliul European de la Copenhaga din 12-13 decembrie 2002, dar, pentru care s-au instituit o foaie de parcurs (roadmap), sustinuta de asistenta financiara suplimentara, care stabileste data de 1 ianuarie 2007 ca data posibila a aderarii, cu conditia indeplinirii masurilor ce le revin din foaia de parcurs.

In acest sens, pentru Romania data de 1 ianuarie 2007 reprezinta data tinta de aderare iar obiectivul final, este sa devina membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, astfel incat "crearea preconizatei zone de liber schimb sa poata permite accesul marfurilor romanesti pe o piata de mari dimensiuni, cu o putere de cumparare semnificativ mai mare decat cea interna, obligandu-i pe producatorii autohtoni la o reconsiderare a pozitiei lor fata de calitatea bunurilor si serviciilor oferite, fata de consumul de factori si preturile la care isi vand produsele, fata de rolul consumatorilor in dimensionarea cererii de produse" .

3. Armonizarea legislatiei vamale

3.1Obiectivele si caracteristicile armonizarii legislatiei vamale

Obiectivul general si final al armonizarii legislatiei in acest domeniu este acela de a raspunde exigentelor uniunii vamale. Pentru a raspunde acestor exigente administratia vamala trebuie, pe de o parte, sa dispuna de instrumentele necesare si, pe de alta parte, sa aiba capacitatea de a opera pe baza legilor vamale si comerciale ale Uniunii Europene la fel de eficient ca orice administratie vamala dintr-o tara membra.

Uniunea vamala presupune libera circulatie a marfurilor si aplicarea uniforma a tarifului vamal comun, iar armonizarea legislatiei vamale contribuie la realizarea acestor doua deziderate.

In perioada de tranzitie armonizarea presupune modificarea unilaterala a legislatiei vamale nationale intr-o anumita ordine de prioritati. Procesul trebuie sa raspunda unor obiective precise si sa se fondeze pe o ierarhie de prioritati a diferitelor lucrari.

Armonizarea legislatiei vamale incepe cu apropierea regimurilor si tehnicilor vamale in perioada de tranzitie si se incheie cu unificarea cu legislatia comunitara care va inlocui legislatia nationala in momentul aderarii. Unificarea instrumentelor vamale si introducerea unei legislatii, bazate pe principiile comunitare sunt masuri necesare, dar nu si suficiente daca nu sunt urmate de uniformizarea politicilor comerciale.

Un alt obiectiv al armonizarii legislatiei vamale, pe langa asigurarea unei protectii uniforme in cadrul uniunii vamale, il constituie si egalitatea conditiilor de vamuire a marfurilor.

Legislatia vamala, spre deosebire de alte legislatii sectoriale, prezinta doua caracteristici si anume: este o legislatie extrem de tehnica si, in acelasi timp, este supusa unei evolutii extrem de rapide.
In procesul de armonizare trebuie sa se tina cont de aceste doua caracteristici.

Tehnicitatea regulilor juridice in aceasta materie rezulta din dorinta de a lupta contra fraudei, dar, in acelasi timp, din ce in ce mai mult, de a raspunde mai bine exigentelor economice ale comertului international si consecintelor dezvoltarii diviziunii internationale a muncii.

3.1Domeniul de aplicare al armonizarii legislatiei vamale

Determinarea domeniului de aplicare al armonizarii legislatiei vamale este legata de definirea notiunii de "legislatie vamala".

Dupa unii autori legislatia vamala se refera la legea tarifara si la legea vamala, altii considera ca legislatia vamala este constituita numai din regimuri si proceduri vamale care sunt reglementate in principiu prin consideratii proprii administratiei vamale.

Legislatia vamala este in strinsa legatura cu legislatia altor sectoare.

Determinarea domeniului de aplicare al legislatiei vamale este importanta pentru stabilirea responsabilitatilor si competentelor altor sectoare in procesul armonizarii legislatiei vamale.
Comisia Europeana introduce notiunea de "acquis" si mentioneaza ca facand parte din acesta Codul Vamal Comunitar si dispozitiile sale de aplicare, Nomenclatura Combinata, Tariful Vamal Comun (incluzand preferintele comerciale, contingentarile si suspendarile tarifare), precum si alte reglementari vamale care nu sunt propriu zis legate de Codul vamal.  

3.3. Etapele procesului de armonizare

Armonizarea legislatiei vamale este un proces complex si de durata care se desfasoara in etape, in raport cu stadiul si ritmul integrarii.

Prima etapa, care presupune: consolidarea si imbunattirea regimului de liber schimb instituit in cadrul Acordului european, adoptarea in special a unei legislatii compatibile cu Codul vamal, aplicarea Nomenclaturii Combinate, utilizarea documentului administrativ unic ca declatatie vamala, etc.

A doua etapa priveste adoptarea in totalitate a legislatiei comunitare, in perspectiva intrarii in Uniunea Vamala in momentul aderarii.

In ceea ce priveste monitorizarea armonizarii legislatiei vamale, aceasta s-a facut permanent de catre Comisia Europeana, aprecierile si concluziile acesteia in privinta procesului de armonizare concretizandu-se in diferite rapoarte oficiale, precum si in diferite materiale informative si lucrari.