Investitiile in resurse umane

Investitiile in resurse umane

Cheltuielile pentru actiuni social culturale au efecte favorabile asupra dezvoltarii economice ele avand o influenta directa asupra factorului munca, contribuind la intretinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatii de munca a indivizilor, la formarea si la ridicarea calificarii acestora.

Aceste cheltuieli reprezinta o investitie in capital uman, deoarece investind astazi la formarea profesionala si educatiei fortei de munca precum si in imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, aceasta va conduce in viitor la dezvoltare economica si la cresterea produsului intern brut pe locuitor. Investitiile in resurse umane pot fi definite ca find "totalitatea cheltuielilor care conduc la cresterea aptitudinilor fizice si intelectuale ale indivizilor, luati ca agenti productivi actuali sau viitori"[1] si ele cuprind trei componente:

investitia intelectuala - corespunde cheltuielilor pentru invatamant si pregatire profesionala, infaptuite in scopul educatiei, instruirii si calificarii fortei de munca;

investitia pentru sanatate - cuprinde cheltuielile cu asigurarea asistentei medicale a membrilor societatii, precum si cele destinate actiunilor preventive si de conservare a starii de sanatate;

investitia culturala - cuprinde cheltuielile destinate realizarii actiunilor de cultura si arta care contribuie la cresterea nivelului de educatie si civilizatie cultural-artistica;

Problema investitiilor in resurse umane trebuie privita in perspectiva trecerii la societatea bazata pe servicii, in care cea mai mare parte a populatiei va activa in acest domeniu, numarul celor ocupati in sectoarele traditionale precum agricultura si industria urmand sa fie foarte redus.

Activitatile din domeniul serviciilor, unde sunt cuprinse invatamantul, cercetarea stiintifica, serviciile informatice, comunicatiile, mass-media, productia de filme, moda, arta s.a. presupun insa o calificare foarte ridicata a fortei de munca, o cultura bogata si un potential creator deosebit, care nu se pot obtine fara investitii.

Trebuie inteles faptul ca va fi mai eficient sa produci si sa vinzi servicii si bunuri culturale decat sa produci bunuri agricole si industriale, care vor avea o valoare adaugata mica si vor presupune un grad ridicat de poluare. De exemplu in S.U.A., care reprezinta cea mai avansata economie, in anul 2003 serviciile au contribuit la formarea PIB cu 71,4% in timp ce industria contribuia cu 27,3% iar agricultura cu 1,3%[2].