MASURAREA FISCALITATII IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2004

MASURAREA FISCALITATII IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2004

Masurile luate de autoritatile publice din Romania au influentat, alaturi de alti factori, volumul si configuratia veniturilor publice fiscale. In cadrul acestui capitol este analizata fiscalitatea din Romania, perioada avuta in vedere este de 5 ani, fiind cuprinsa intre anii 2000-200 Analiza a fost efectuata atat global, cat si structural, adica pe fiscalitate directa, respectiv pe fiscalitate indirecta.

Studiul de fata va lua in considerare atat volumul veniturilor fiscale, dar si structura acestora. Veniturile fiscale, ca termen folosit in calculul indicatorilor, sunt reprezentate de impozitele directe si de impozitele indirecte, mobilizate la nivel local si central (buget de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat). Pentru comparabilitatea datelor, valorile sunt prezentate atat in preturi curente cat si in preturi constante.

1. ANALIZA FISCALITATII IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2004

Volumul veniturilor totale fiscale, in valori absolute, in termeni nominali si reali, in mld.lei, sunt evidentiate in perioada 2000-2004 in tabelul nr.1, iar dinamica acestora in graficul tabelului nr 1.

In anul 2001, veniturile fiscale totale ale bugetului general consolidat au scazut cu 5,86 % comparabil cu anul 2000, iar in anul 2002 acestea au crescut cu 1,05 % fata de 2001. Aceeasi tendinta se va mentine si in urmatorii ani, astfel ca in 2003 veniturile fiscale totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 15,13 % fata de anul 2002.

Nivelul maxim de crestere a veniturilor fiscale totale ale bugetului general consolidat s-a inregistrat in anul 2003.

Se observa ca fiscalitatea in Romania a avut in decursul perioadei analizate o evolutie ascendenta.

Grafic nr.1- Evolutia fiscalitatii totale in Romania in perioada 2000-2004

Gradul de fiscalitate, calculat prin intermediul indicatorului "presiune fiscala", este reflectat statistic si dinamic in tabelul 2 si in graficele 2, respectiv 3.

Veniturile fiscale totale raportate la P.I.B exprima presiunea fiscala (vezi relatia 1), adica proportia in care, din veniturile proprii ale persoanelor fizice si juridice, autoritatile publice au facut prelevari la fondurile de resurse financiare publice destinate satisfacerii nevoilor sociale.

Presiunea fiscala globala (1)

Se observa din calculele efectuate, ca in prima parte a intervalului presiunea fiscala globala din Romania are o tendinta descrescatoare. In anul 2001 se inregistreaza o valoare de 21,34 % iar in 2002, presiunea fiscala globala s-a redus. (19,00%) . 

Aceasta tentinta se manifesta in perioada 2000-2002.

In cea de-a doua parte a intervalului, respectiv 2002-2004 se manifesta tendinta de crestere a presiunii fiscale globale din Romania.

In 2003, presiunea fiscala globala a crescut atingand o valoare aproximativa de 20%.

Valoarea maxima a presiunii fiscale globale din Romania, in timpul perioadei analizata se obtine in anul 2004, si anume 23,69%.

Grafic nr.2.- Presiunea fiscala globala in Romania in perioada 2000-2004

Grafic nr. 3-Evolutia dinamica a presiunii fiscale globale in Romania

in perioada 2000-2004

Coroborat, din datele prezentate, se observa ca micsorarea presiunii fiscale globale este insotita de o crestere a veniturilor fiscale, fapt ce ne permite sa apreciem ca in acest caz se manifesta " efectul Laffer".

2 ANALIZA FISCALITATII DIRECTE IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2004

Volumul veniturilor fiscale directe in Romania, in valori absolute, in termeni nominali si reali, in mld.lei, sunt evidentiate in perioada 2000-2004, in tabelul nr.3, iar dinamica acestora in graficul nr

Se observa ca fiscalitatea directa in Romania a avut in decursul perioadei analizate o evolutie ascendenta.

In anul 2001, veniturile fiscale directe ale au crescut cu 2,72 % comparabil cu anul 2000, iar in anul 2002 acestea au crescut cu 1,85 % fata de 2001.

Aceeasi tendinta de crestere se va mentine si in urmatorii ani, astfel ca in 2003 veniturile fiscale directe cresc cu 10,48 % fata de anul 2002.

Nivelul maxim de crestere a veniturilor fiscale directe s-a inregistrat in anul 200

Grafic nr. 4- Evolutia fiscalitatii directe in Romania in perioada 2000-2004

Presiunea fiscala directa (2)

Presiunea fiscala directa, ca si mod de calcul, este reflectata in tabelul nr 4, iar dinamica acesteia in graficul 6.

Cresterea veniturilor fiscale din impozite directe se poate datora cresterii dinamicii PIB, adica datorita "extinderii" materiei impozabile reprezentata de venituri (noi societati comerciale infiintate, crearea unor noi locuri de munca).

Astfel, in anul 2000 se inregistreaza o valoare aproximativa de 12,49%.

Din datele tabelare reiese ca presiunea fiscala directa a avut o usoara tendinta de scadere in perioadei analizata 2001-2002 de la 12,14 % pana la 11.78 % ca apoi sa urmeze un trend crescator pe urmatorii doi ani.

In 2003-2004, presiunea fiscala directa inregistreaza o crestere de la 12,41% la 15,17%.

Grafic nr.5-Presiunea fiscala directa in Romania in perioada 2000-2004

Grafic nr.6-Dinamica fiscalitatii directe in Romania in perioada 2000-2004

Cresterea presiunii fiscale directe, din ultima parte a intervalului a fost insotita de o crestere a veniturilor fiscale, fapt datorat inaspririi sanctiunilor fiscale rezultate in urma controlului efectuat. Un alt motiv este relaxarea fiscala a impozitului pe profit de exemplu (38%-25%) si a introducerii impozitului pe venit la microintreprinderi (1,5%), fapt care a permis cresterea volumului de activitate al agentilor economici si, pe cale de consecinta a profiturilor, respectiv a veniturilor inregistrate.

Structura fiscala, pe intervalul 2000-2004 este ilustrata in tabelul nr.5 din care se poate observa ponderea aferenta fiecarui tip de impozit direct.

Sursa:Buletinele lunare ale Ministerului de Finante si Anuarul statistic al Romaniei 2000-2004

Impozitele directe se sprijina pe urmatoarele tipuri de prelevari: impozitul pe profit, impozitul pe venit si contributii la asigurarile sociale.

Pe intreaga perioada de analiza 2000-2004 contributiile la asigurarile sociale detin cea mai mare pondere din totalul veniturilor fiscale directe ale bugetului general consolidat .

In anul 2000, fiscalitatea directa este sustinuta de contributiile la asigurari sociale in medie de 30%, urmate de impozitul pe venit a carui pondere din veniturile fiscale totale ale bugetului general consolidat este de 14%. Impozitul pe profit are o pondere de 12%.

Se observa ca impozitul provenit de la populuatie si persoane juridice are cea mai mica contributie in fiscalitatea directa din Romania anului 2000.

In anul urmator, 2001 fiscalitatea directa este in continuare sustinuta, in cea mai mare proportie tot de contributiile la asigurarile sociale, acestea crescand cu 4 %.

Aceeasi tendinta de crestere se remarca si la impozitul pe venit a carui pondere din veniturile fiscale totale ale bugetului general consolidat este de 17%.

Se observa ca impozitul provenit de la populuatie si persoane juridice are cea mai mica contributie in fiscalitatea directa si a ramas la aceeasi valoare ca si in 2000.

Grafic 7-Ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale in Romania din anul 2000

Grafic 8-Ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale in Romania din anul 2001

Grafic 9-Ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale in Romania din anul 2002

Grafic 10-Ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale in Romania din anul 2003

In anul 2002, fiscalitatea directa este sustinuta de contributiile la asigurari sociale in medie de 34%, urmate de impozitul pe venit a carui pondere din veniturile fiscale totale ale bugetului general consolidat este de 17%. Impozitul pe profit are o pondere de 10%.

Se observa ca impozitul provenit de la populuatie si persoane juridice are cea mai mica contributie in fiscalitatea directa din Romania anului 2002.

In anul urmator, 2003 fiscalitatea directa este in continuare sustinuta, in cea mai mare proportie tot de contributiile la asigurarile sociale, acestea crescand cu 1 %.

Se observa ca impozitul provenit de la populuatie si persoane juridice are cea mai mica contributie in fiscalitatea directa si a ramas la aceeasi valoare ca si in 2002

Grafic 11-Ponderea impozitelor directe in total venituri fiscale in Romania din anul 2004

Ca si in anii precedenti, si in 2004 contributiile la asigurarile sociale detin ce a mai mare pondere in veniturile fiscale directe, urmate de impozitul pe venit si impozitul pe profit .

Se observa ca impozitul provenit de la populuatie si persoane juridice are cea mai mica contributie in fiscalitatea directa si a ramas la aceeasi valoare ca si in anul 2003.

Sub aspectul echitatii fiscale, fiscalitatea directa este sustinuta nu de persoanele juridice ci de persoanele fizice.

3 ANALIZA FISCALITATII INDIRECTE IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2004

Volumul veniturilor fiscale indirecte in Romania, in valori absolute, in termeni nominali si reali, in mld.lei, sunt evidentiate, in perioada 2000-2004, in tabelul nr.6 iar evolutia acestora in graficul nr 12.

Se observa ca fiscalitatea indirecta in Romania a avut in decursul perioadei analizate o evolutie ascendenta.

In anul 2001, veniturile fiscale indirecte ale au crescut cu 0,29 % comparabil cu anul 2000, iar in anul 2002 cu 7,83 % fata de 2001.

Aceeasi tendinta de crestere se va mentine si in urmatorii ani, insa intr-o masura mai mare, astfel ca in 2003 veniturile fiscale indirecte cresc cu 20,22 % fata de anul 2002.

Grafic nr.12-Evolutia fiscalitatii indirecte in Romania 2000-2004

Presiunea fiscala indirecta, ca si mod de calcul, este reflectata in tabelul nr 7, iar dinamica acesteia in graficul 1

Presiunea fiscala indirecta ( 3)

Cresterea veniturilor fiscale din impozite indirecte se poate pune pe seama cresterii consumurilor de bunuri importate(de materii prime, materiale sau produse) sau, in special cresterii accizelor la carburanti.

Daca in anul 2000 se inregistreaza o valoare aproximativa de 10 %, aceasta depaseste in 2004 cota de 12 %.

Din datele tabelare reiese ca presiunea fiscala indirecta a avut o usoara tendinta de scadere in perioadei analizata 2001-2002 ca apoi sa urmeze un trend crescator pe urmatorii doi ani.

In 2003-2004, presiunea fiscala directa inregistreaza o crestere a valorii de la 11,08 % la 12,76 %.

Grafic nr. 13- Presiune fiscala indirecta in Romania 2000-2004

Grafic nr. 14- Dinamica presiunii fiscale indirecte in Romania 2000-2004

Cresterea presiunii fiscale indirecte, din ultima parte a intervalului a fost insotita de o crestere a veniturilor fiscale, fapt datorat inaspririi sanctiunilor fiscale rezultate in urma actiunilor de control fiscal .

Structura fiscala, pe intervalul 2000-2004 este ilustrata in tabelul nr.8 din care se poate observa ponderea aferenta fiecarui tip de impozit indirect. Impozitele indirecte se sprijina pe urmatoarele tipuri de prelevari: T.V.A, accize si taxe vamale.

Grafic nr. 15- Sructura impozitelor indirecte in total venituri fiscale indirecte in Romania 2000.

Grafic nr. 16- Sructura impozitelor indirecte in total venituri fiscale indirecte in

Romania 2001

Grafic nr. 17- Sructura impozitelor indirecte in total venituri fiscale indirecte in Romania 2002

Grafic nr. 18- Sructura impozitelor indirecte in total venituri fiscale indirecte in Romania 2003

Grafic nr. 19- Sructura impozitelor indirecte in total venituri fiscale indirecte in Romania 200

Tinand cont de variatiile foarte mici existente intre ani analizati se poate lua ca referinta oricare din graficele prezentate.

Aproximativ, in toti anii avuti in vedere, fiscalitatea indirecta este sustinuta de TVA si accize in medie de 50%-51%, urmate de taxele vamale a caror pondere din veniturile fiscale totale ale bugetului general consolidat este de 4%-5%. Ponderea mare, pe care o detin accizele si TVA in veniturile fiscale poate fi pusa pe seama cresterii consumurilor de bunuri si produse importate dar si pe faptul ca nivelul accizelor este majorat prin hotarare a Guvernului, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana

Structura veniturilor fiscale in impozite directe si indirecte in Romania, pe intervalul 2000-2004 este ilustrata in tabelul nr.9 prin care se poate observa ponderea aferenta celor doua tipuri de impozite.

Dinamica veniturilor fiscale directe si indirecte este evidentiata in graficul 20.

Impozitele directe se sprijina pe urmatoarele tipuri de prelevari: impozitul pe profit, impozitul pe venit si contributii la asigurarile sociale iar impozitele indirecte pe TVA, accize si taxe vamale.

Pe intreaga perioada de analiza 2000-2004, impozitele directe detin cea mai mare pondere din totalul veniturilor fiscale ale bugetului consolidat, acest lucru demonstreaza ca in Romania anilor 2000-2004, fiscalitatea directa capata o mare importanta. Astfel, in 2000 ponderea fiscalitatii directe era de 55,67% iar ponderea fiscalitatii indirecte de 432 % .

In anul 2002, ponderea impozitelor indirecte se reduce, ajungand la valoarea de 43,753%. Daca analizam perioada urmatoare, se observa ca fiscalitatea indirecta "creste".

In 2003, ponderea acesteia este de 47,22%, pentru ca in 2004 sa scada si sa atinga valoarea de 45,79%.

Grafic nr.20- Structura veniturilor fiscale in impozite directe si indirecte in Romania 2000-2004

CONSIDERATII FINALE

In baza elementelor teoretice si de analiza prezentate in capitolele anterioare, consideram ca fiscalitatea din Romania este generatoare de o constrangere fiscala globla medie, insa distribuita inegal la nivelul contribuabililor, neancorata in realitatea economiei reale.

Principalele remarci ale sitemului fiscal din Romania pot fi rezumate astfel:

-prezinta o structura mixta (cca. 50% impozite directe si restul impozite indirecte), echilibrata, ca si in unele state avansate, desi in cazul acestora predomina impozitele directe;

-are un numar foarte mare de prelevari fiscale, aproximativ 177 de impozite, taxe, contributii si varsaminte, dintre care 133 la dispozitia autoritatilor centrale;

-are randament fiscal redus, datorita cheltuielilor de administrare si a evaziunii fiscale mari.

Taxele si impozitele din Romania sunt mai drastice decat ale tuturor celorlalte state din centrul si estul Europei, concluzia la care au ajuns si membrii confederatiilor patronale reprezentative la nivel national si membrii in Consiliul Economic si Social, in incercarea de a-si expune pozitia fata de fiscalitatea practicata in Romania.

In momentul actual, guvernul roman a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare (de la 1 ianuarie 2005) un moment care coincide cu schimbari importante ale politicilor economice, astfel incat implementarea acestei decizii se va dovedi mai dificila pentru Romania decat pentru alte state din fostul bloc communist.

In functie de tipul de venit pe care il obtin si de modul in care si-au negociat salariile, romanii pot afla daca noua cota de impunere de 16% vine cu mai multi bani sau, dimpotriva, cu pierderi. In mod evident, 16% inseamna mai putin si decat 18%, cat era anul trecut cota minima la impozitul pe salarii, si decat 40%, nivelul maxim la care aceasta urca .

FMI a atras atentia ca bugetele anilor viitori vor avea de suferit daca veniturile statului se vor baza doar pe cota unica de 16%. Dupa ce au declarat ca nu vor creste taxa pe valoarea adaugata, guvernantii romani schimba acum macazul. Conform strategiei fiscale pe trei ani a Executivului, de la 1 ianuarie 2006 TVA va avea o cota marita cu doua sau trei procente .

Nici un indicator economic nu mai sta pe locul pe care a fost pus la inceputul anului. Majorarea de TVA de la inceputul anului viitor este deja o certitudine si va devasta preturile. Raportate la PIB, veniturile la buget au scazut cu 2% fata de anul trecut. 22 de milioane de romani platesc consumul facut din banii ramasi din cota unica la cei cu salarii mari .

Ce se voia si se dorea un sprijin pentru mediul de afaceri, pentru buget si pentru populatie - cota unica de 16% - s-a dovedit a fi un element care a compromis veniturile statului si o data cu ele toti indicatorii economici ai Romaniei.