NIVELUL, STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

NIVELUL, STRUCTURA SI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

1. Nivelul cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice totale si al diferitelor categorii de cheltuieli se apreciaza atat static (la un moment dat), cat si dinamic (in evolutie pe o perioada de timp), pe baza urmatorilor indicatori:

Volumul cheltuielilor publice, in expresie nominala si reala;

Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut;

Volumul cheltuielilor publice ce revine in medie pe un locuitor.

O analiza aprofundata a cheltuielilor publice serveste la caracterizarea politicii financiare a fiecarui stat in diferite perioade de timp. Aprecierea efectelor interventiei statului in viata sociala si in economie presupune cunoasterea, mai intai, a volumului cheltuielilor publice efectuate de organele centrale si locale de stat din fondurile publice de resurse financiare.

Acest indicator reprezinta volumul cheltuielilor publice in expresie nominala (in preturile curente ale anului considerat, in moneda nationala) si il notam C_pⁿ. Deoarece preturile curente sunt influentate de inflatie, pentru exprimarea efortului financiar real, cheltuielile publice se recalculeaza in preturi constante, care exprima volumul cheltuielilor publice in expresie reala, pe care il notam cu C_p^r. Transformarea valorilor din preturi curente in preturi constante se efectueaza cu ajutorul indicelui PIB deflator, care masoara modificarea nivelului general al preturilor in anul considerat, 0 sau 1, fata de anul de baza, pentru preturile constante, notat cst.

Indicele PIB deflator este calculat conform relatiei:

Ip _0/cst = PIB_o / PIBcst ^* 100;

Ip _1/cst = PIB₁ / PIBcst ^* 100;

in care:

Ip _0/cst = indicele preturilor anului 0 fata de anul cst;

Ip _1/cst = indicele preturilor anului 1 fata de anul cst.

Relatiile de calcul ale cheltuielilor reale sunt:

C^rp₀ = Cⁿp₀ / Ip _0/cst;

C^rp₁ = Cⁿp₁ / Ip _1/cst,

in care:

C^rp₀ = cheltuieli publice reale ale anului 0;

C^rp₁ = cheltuieli publice reale ale anului 1.

Indicatorul cheltuieli publice in expresie nominala sau reala este util pentru a reflecta volumul acestora, in moneda nationala si serveste la efectuarea de analize pe plan intern, national. El nu are putere de comparatie internationala.

Indicatorul care poate exprima o caracterizare a nivelului cheltuielilor publice si a dinamicii acestora in fiecare stat, intr-o anumita perioada, este ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut.

Calculul se efectueaza pe baza relatiei:

Cp_/PIB = C_pⁿ/ PIB^{n *} 100,

in care:

Cp_/PIB = ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut;

C_pⁿ = cheltuielile publice in expresie nominala (in preturi curente);

PIBⁿ = produsul intern brut in expresie nominala (in preturi curente).

Un alt indicator sugestiv il constituie cheltuielile publice medii pe un locuitor, in dolari SUA, si se calculeaza pe baza relatiei:

C_p/loc = Cⁿ_p , in $/N = $/loc,

in care:

C_p/loc = cheltuieli publice medii pe un locuitor;

Cⁿ_p , in $/N = cheltuielile publice, exprimate in preturi curente ale anului, recalculate in $, pe baza cursului de schimb (moneda nationala ce revine la un dolar SUA);

N = numarul de locuitori ai anului pentru care se efectueaza calculul;

Cⁿ_p , in $ = Cⁿ_p : numarul de unitati monetare nationale / $.

2. Structura cheltuielilor publice

Analiza cheltuielilor publice ale unei tari poate fi efectuata atat din punctul de vedere al structurii lor pe diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de clasificare (specific fiecarei tari si cu valabilitate generala in cadrul organismelor internationale). Cele mai importante grupari sunt, asa cum s-a subliniat anterior: clasificatia economica si cea functionala.

In acest scop, este necesara stabilirea ponderii (greutatii specifice) a fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relatiei:

in care:

^gsC_pi = ponderea categoriei de cheltuieli publice i, in totalul cheltuielilor publice;

C_pi = cheltuieli publice ale gruparii i;

C_pt = cheltuieli publice totale;

i = 1..n grupari de cheltuieli.

Cu ajutorul ponderilor ^gsC_pi , se poate stabili in ce proportie au fost orientate resursele financiare ale statului spre anumite obiective: sociale, administrative, militare, economice etc. Determinarea structurii cheltuielilor publice serveste, de asemenea, la urmarirea in dinamica a modificarii optiunilor bugetare sau extrabugetare ale statelor. Totodata, pe seama structurii cheltuielilor se pot efectua comparatii intre statele cu niveluri diferite de dezvoltare.

In tarile dezvoltate, locul principal in totalul cheltuielilor autoritatilor publice centrale il ocupa cheltuielile pentru securitate sociala si bunastare care reprezinta valori cuprinse intre 29% S.U.A. si 51% Suedia, rareori sub 20% (Grecia 18%); cheltuielile pentru educatie oscileaza intre 1,8 % S.U.A. si 10,8% Olanda; cheltuielile pentru sanatate intre 0,3% Suedia si 19,7% S.U.A.; cheltuielile pentru servicii publice generale si ordine publica intre 3,6% Japonia si 10,7% Canada; cheltuielile pentru aparare intre 2,1% Austria si 15,9% S.U.A. Ponderi mai reduse au cheltuielile pentru locuinte si gospodarie comunala, agricultura, minerit, industrie si constructii, transport si comunicatii.

In tarile in curs de dezvoltare, cheltuielile pentru servicii publice generale si ordine publica au ponderi variind intre 6,8% Mexic si 50,1% Congo; cheltuielile pentru educatie intre 0,8% Congo si 24,2% Mexic; cheltuielile pentru aparare intre 2,7% Brazilia si 17,7% Sri Lanka; cheltuielile pentru sanatate intre 0,8% Congo si 6,9% Tunisia; cheltuielile pentru securitate sociala si bunastare intre zero si 53,8% Argentina.

Variatiunile atat de mari de la un grup de tari la altul si de la o tara la alta se explica prin gradele diferite de dezvoltare economica si sociala ale acestora, prin politicile promovate de autoritatile competente, precum si prin modul cum au fost repartizate competentele intre organele centrale, intermediare si locale.

Dinamica cheltuielilor publice

Dinamica cheltuielilor publice exprima modificarile care intervin in cuantumul si structura acestora in decursul unui interval de timp.

Pentru o perioada considerata, indicatorii dinamici cheltuielilor publice sunt:

Ø      Cresterea nominala si cresterea reala a cheltuielilor publice;

Ø      Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut;

Ø      Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor;

Ø      Modificarea structurii cheltuielilor publice;

Ø      Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea produsului intern brut;

Ø      Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut.

Cresterea nominala si cea reala a cheltuielilor publice

Pentru aprecierea corecta a evolutiei cheltuielilor, este necesar sa se faca distinctia intre cresterea nominala si cea reala a acestora.

Cresterea nominala rezulta din comparatia cheltuielilor publice exprimate in preturi curente, iar cresterea reala rezulta din comparatia cheltuielilor exprimate in preturi constante.

Comparatia cheltuielilor exprimate in preturi curente (cresterea nominala) poate da o imagine deformata, daca in perioada analizata a avut loc o depreciere monetara, care a dus la cresterea nominala a cheltuielilor, o criza economica, o criza monetara care sa determine scaderea preturilor si, respectiv, reducerea nominala a cheltuielilor. Pentru corectarea influentelor determinate de modificarea preturilor, este necesara exprimarea cresterii cheltuielilor in preturi constante.

De asemenea, analiza cresterii absolute a cheltuielilor publice trebuie completata cu analiza cresterii relative a acestora, folosindu-se indicele cresterii cheltuielilor publice, calculat astfel:

- pentru cheltuieli nominale:

I_Cⁿ_p1/0 =

- pentru cheltuieli reale:

I_C^r_p1/0 = ,

in care:

I_Cⁿ_p1/0 = indicele cresterii nominale a cheltuielilor publice;

I_C^r_p1/0 = indicele cresterii reale a cheltuielilor publice.

Cresterea nominala relativa se calculeaza astfel:

%Crⁿ_cp = I_Cⁿ_p1/0 - 100 sau % Crⁿ_cp =

Cresterea reala relativa se calculeaza astfel:

%Cr^r_cp = I_C^r_p1/0 - 100 sau %Cr^r_cp =

in care:

%Crⁿ_cp = cresterea nominala in marimi

%Cr^r_cp = cresterea reala in marimi relative.

Transformarea indicatorilor supusi analizei in marimi deflatoare, cu ajutorul indicelui cresterii preturilor, este necesara pentru determinarea evolutiei cheltuielilor publice in expresie reala si identificarea factorilor care au influentat un anumit sens al acestuia.

Modificarea ponderii cheltuielilor publice in produsul intern brut

Calculul se efectueaza astfel:

Δ C_p/PIB = C_p1/PIB₁^* 100 - C_p0/PIB₀^*100,

in care:

Δ C_p/PIB = modificarea ponderii cheltuielilor publice in PIB.

Modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor

Calculul se efectueaza cu ajutorul formulei:

Δ C_p/loc = C_p/loc 1 - C_p/loc0

in care:

C_p/loc = modificarea volumului mediu al cheltuielilor publice ce revin pe un locuitor.

Modificarea structurii cheltuielilor publice

Calculul se efectueaza astfel:

gs C_pi = gs C_pi1 - gs C_pi0,

in care:

gs C_pi = modificarea ponderii cheltuielilor publice ale gruparii i, in totalul cheltuielilor publice.

In perioada considerata, ponderea unor grupari de cheltuieli in totalul acestora a crescut, in timp ce ponderea altora a scazut, in functie de obiectivele urmarite.

Indicatorul privind corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea produsului intern brut

Calculul acestui indicator se efectueaza pe baza relatiei:

K =

in care:

K = coeficientul de corespondenta dintre cresterea cheltuielilor publice si cresterea PIB;

I_Cp1/0 = indicele cresterii cheltuielilor publice;

I_PIB1/0 = indicele cresterii PIB.

Elasticitatea cheltuielilor publice fata de produsul intern brut

Acest indicator masoara amploarea reactiei cheltuielilor publice la modificarea produsului intern brut. El se calculeaza astfel:

e_cp

in care:

C_p si C_p = cheltuieli publice si modificarea acestora in perioada de referinta;

PIB si Δ PIB = produsul intern si modificarea acestuia in perioada de referinta;

e_cp = elasticitatea cheltuielilor publice.

Cand e_cp > 1, aceasta exprima tendinta de utilizare intr-o mai mare masura a PIB, pentru finantarea cheltuielilor publice. Cheltuielile publice sunt elastice la cresterea PIB; cand e_cp = 1, tendinta ramane aceeasi; cand e_cp < 1, aceasta exprima tendinta de restrangere a proportiei cheltuielilor publice in PIB. Cheltuielile publice sunt inelastice fata de cresterea PIB.