CATEGORII DOCUMENTE |
Statistica |
PARTICULARITATILE MANIFESTARII PARADISURILOR FISCALE IN CIPRU
ASPECTE GENERALE PRIVIND CIPRUL
In ultimii 20 de ani, Cipru a devenit un mare centru financiar recunoscut in Europa centrala si de est, Rusia, India si China. Mai mult, aderarea la Uniunea Europeana in 2004 a marit considerabil avantajele acestei insule in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor. Taxe corporative scazute, regimul fiscal care prevede foarte multe scutiri, precum si tratatele privind dubla impunere fac ca aceasta insula sa fie un adevarat paradis fiscal, dupa cum si KPMG afirma: Ciprul este unul dintre cele mai atractive paradisuri fiscale din Europa
Incepand cu ianuarie 2008 a adoptat moneda unica europeana. A atins in premiera pentru Uniunea Europeana, un surplus bugetar de 1, 5% devenind un membru model al zonei euro, dat fiind ca este singura tara cu surplus bugetar in 2007. Veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproape 45% in primele noua luni ale anului, alimentate de impozitele pe proprietati si pe profit. Surplusul bugetar, care se ridica la aproximativ 1, 5% din PIB permite Ciprului sa reduca datoria publica sub 60% din PIB.
Masurile de incurajare a sectorului offshore au dus la dezvoltarea serviciilor financiare si a mediului de afaceri la standarde vest-europene. Infrastructura este si ea la standarde ridicate, Ciprul dispunand de legaturi ale sistemului bancar la nivel international bine puse la punct. Principalii parteneri comerciali sunt tarile CEE si SUA, Libanul si Libia. Un acord de compensatie a permis dezvoltarea comertului cu tarile din est.
In ceea ce priveste regulile comerciale cipriote, acestea sunt foarte apropriate de legislatia engleza. Cipru permite stabilirea de documente de comert exterior in toate monedele liber convertibile, mai putin in cele turcesti. Importatorii nu sunt obligati sa faca depozite prealabile in moneda locala. In Cipru exista aproximativ 175.000 persoane active inclusiv somerii. Personal format si eficient exista in aproape toate ramurile. Formarea tehnica este rapid dezvoltata. Miscarea sindicala este fomata din trei mari centrale, Federatia PanCipriota a Muncii, Confederatia Muncitorilor Ciprioti si Uniunea Lucratorilor Bancari.
In Cipru, mediul de afaceri dispune de infrastructura bine dezvoltata cu telecomunicatii foarte bune, cu sistem legislativ bazat pe legile engleze si cu o larga utilizare a limbii engleze, toate acestea facand insula o locatie preferata de multi oameni de afaceri. Serviciile bancare sunt din cele mai variate, o serie de banci straine avand aici unitati offshore pentru a veni in sprijinul companiilor straine sau a celor offshore.
2. SISTEMUL FISCAL SI FANANCIAR-BANCAR. REFORMA FISCALA
Incepand cu 1 ianuarie 2003, in Cipru a intrat in vigoare o noua reforma fiscala . Reforma a fost introdusa in domeniile prin care Cipru a trebuit sa-si asume conformitatea cu directivele UE si cu indicatiile OECD. Asftel s-a incercat realizarea mai multor reforme in domeniul impozitarii veniturilor si impozitarii companiilor.
Reforma in domeniul impozitarii veniturilor prevede:
rezidentii Ciprului sunt impozitati dupa venitul lor general, nerezidentii sunt impozitati dupa venitul provenit in Cipru;
companie este considerata rezidenta, daca afacerile pe care le deruleaza sunt conduse si controlate din Cipru. Inregistrarea unei companii nu este suficienta pentru a se crea statutul de rezidenta in Cipru;
de la 1 ianuarie 2003, data de la care noua reforma fiscala a intrat in vigoare, nu mai exista o distinctie intre nivelul taxei aplicate companiilor internationale si cele locale.
In cazul impozitului aplicat companiilor:
de la 1 ianuarie 2003 nivelul de impozitare al companiilor este de 10%;
pentru profituri mai mari de 1.000.000 euro, se impoziteaza suma cu o majorare de 5%;
profiturile unei companii cipriote de shipping care are in proprietate vase sub pavilion cipriot si opereaza in ape internationale, sunt scutite de plata impozitului pe venit;
companiile de management din domeniul shipping-ului sunt impozitate cu 4,25%, daca acestea nu aleg sa plateasca taxe dupa nivelul tonajului vaselor pe care le administreaza;
neimpozitarea veniturilor din dividende;
organizatii semi-guvernamentale 25%.
In cazul persoanelor fizice sunt aplicate urmatoarele rate de impozitare: 0-19.500 euro - 0%, 19.501-28.000 euro - 20%, 28.001-36.300 euro - 25%, peste 36.300 euro - 30%. Pensia din strainatate este impozitata cu 5%, anual fiind acordata o scutire de 3.417 euro.
Nivelul taxelor (TVA si accize) sunt mai mici in Cipru comparativ cu celalte tari ale Uniunii Europene. Nivelul standard al TVA a crescut de la 10% la 13%, incepand cu 1 iulie 2002, iar apoi, de la 1 ianuarie 2003, a ajuns la 15%. Exista si o rata de 0% care se aplica pentru urmatoarele bunuri si servicii: livrarea de bunuri catre state membre UE, exporturi, produse alimentare, produse farmaceutice, transport international aerian si maritim. Inregistrarea pentru plata TVA este obligatorie pentru firmele ce depasesc o cifra de afaceri de 9.000 euro in ultimele 12 luni. Firmele ce nu depasesc cifra de afaceri de 9.000 euro au optiunea de a se inregistra sau nu (BDO Philippides Ltd-Cyprus Tax Facts 2009).
Accizele: cresterea are loc gradual, in 3 etape. In principiu, cele 3 etape sunt impartite egal pentru perioade de 1 an si jumatate. Cipru a solicitat 2 exceptii: pentru combustibilii folositi in industria cimentului (acceptata de Comisia UE; perioada de tranzitie de 1 an) si pentru combustibilii folositi in transporturile publice (acceptata de Comisia UE; mentinerea nivelului redus).
Sucursalele al caror management si control sunt in afara Ciprului sunt scutite de impozit pe profiturile obtinute din surse straine. Parteneriatele offshore nu sunt impozitate pentru profiturile realizate in afara tarii. Companiilor offshore, pentru dividendele distribuite, nu li se percepe impozit cu retinere la sursa. De asemenea, nici pentru drepturile de autor sau dobanzile achitate unei persoane sau companii din afara jurisdictiei nu se percepe prin retinere la sursa.
Mostenirea unei actiuni la o companie offshore este scutita de taxe. Vanzarea sau transferul de active al companiei offshore sunt si ele scutite de taxe. O serie de bunuri pot fi importate de o societate offshore fara a plati taxe, respectiv: autovehicule (mai putin autobuze, autocare, motociclete sau camioane), echipamente de birouri (exceptand aerul conditionat si consumabile).
Persoanele straine angajate ale companiilor offshore sunt impozitate pentru veniturile obtinute cu 50%, avand posibilitatea deducerii cheltuielilor personale. In perioada in care desfasoara activitati in afara Ciprului si pentru veniturile aferente acestora nu se percepe impozit, iar daca opereaza numai in strainatate datoreaza 10% impozit, fara a avea posibilitatea deducerii cheltuielilor personale. In situatia in care aceste din urma venituri sunt incasate in Cipru sunt scutite de impozit.
Din momentul primirii acceptului bancii centrale, companiile offshore au libertatea totala in utilizarea fondurilor, putand crea conturi atat in Cipru, cat si in afara, in orice moneda. In Cipru, impozitul pe profit este datorat de toate companiile locale incorporate sau inregistrate conform legilor jurisdictiei, precum si de companiile straine care deruleaza afaceri sau au sediul stabil in Cipru. Un impozit de 2% se aplica la veniturile din salarii (contributia la fondul de pensii).
Calculul bazei impozabile se face prin deducerea din venituri a cheltuielilor deductive, cum ar fi: cheltuieli cu reparatii si intretinere, contributii la fondurile autorizate, dobanzi la imprumuturi, altele decat cele pentru achizitii de actiuni, chirii, salarii si costuri aferente, precum si costuri pentru investitii. Pierderile inregistrate pot fi raportate in maximum cinci ani. Declaratia de impunere trebuie depusa pana la data de 31 decembrie a fiecarui an fiscal pentru anul in curs impreuna cu bilantul, contul de profit si pierdere si raportul auditorilor.
Taxele vamale au fost destul de ridicate si se aplicau majoritatii bunurilor, precum: autovehicule, mobilier, cosmetice si bunurilor de larg consum. Totusi, odata cu intrarea in UE, aceste taxe au fost eliminate pentru majoritatea bunurilor venite din spatiul european.
Contributiile pentru asigurarile sociale se platesc de catre toti angajatii, cu exceptia firmelor offshore, ca procent din venitul brut. Angajatorii datoreaza 6, 3%, angajatii 6, 3%, iar liber profesionistii 11, 6%. Anul fiscal este acelasi cu anul calendaristic.
Alte reglementari cu privire la eliberarea autorizatiilor sau altor premise in alte domenii:
institutiile private de educatie pot fi infiintate si conduse numai de persoane ce apartin statelor UE;
reglementarile cu privire la licentele vaselor de pescuit mentioneaza participarea in proportie de 51% a persoanelor apartinand UE, iar managementul acestora trebuie sa apartina UE in proportie de 50%;
in domeniul medical, anumite profesii medicale sunt aprobate pentru a fi exercitate de catre ciprioti sau alti nationali ai UE, cu ar fi: stomatologie, tehnica dentara, chimisti, nutritionisti, psihiatri, fizioterapeuti;
persoanele din state membre UE pot dobandi pana la 5% din totalul actiunilor companiilor de televiziune si radio.
Sistemul financiar-bancar
In Cipru pot desfasura activitati bancare companiile limitate si sucursalele bancilor straine care au obtinut licenta de la banca centrala. Investitiile bancare necipriote au statut de banci offshore si au restrictii in ceea ce priveste operatiile in moneda straina facute de nerezidenti. Profitul acestora este impozitat cu cota vamala de 10%, desi cel inregistrat in anumite operatiuni cu rezidenti poate fi impozitat la cote mai mari. Pe de alta parte, daca managementul este asigurat, din strainatate impozitul pe profit este zero. Sucursalele bancilor straine sunt cele mai agreate forme de catre banca centrala. Nu exista cerinte in privinta ratei de lichiditate, si/ sau rezerve valutare (B et al., 2005).
Subsidiarele bancilor straine beneficiaza de o supraveghere mai atenta din partea bancii centrale si de regula se cere un anumit nivel al ratei lichiditatii sau riscului. Birourile reprezentative se pot infiinta conform Legii companiilor si nu pot avea operatiuni bancare decat cu clientii bancii mama.
Unitatile bancare reprezentative sunt cele care isi desfasoara activitatea prin intermediul unor banci locale, in rest fiind similare cu sucursalele sau subsidiarele. Alaturi de banca centrala, in Cipru isi desfasoara activitatea noua banci comerciale locale, 30 de banci offshore, trei institutii financiare specializate si cateva societati de leasing. Sistemul bancar functioneaza dupa modelul britanic.
Companiile de asigurari captive sunt si ele bine reprezentate insula. Acest sector se bucura de sprijin guvernamental, nivelul minim al capitalului fiind diminuat de la 20 mil. lire sterline la 10 mil. lire sterline.(B et al., 2005)
Cipru are incheiate un numar considerabil de tratate de de evitare a dublei impuneri : Liban, Armenia, Armenia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, China, Rusia, Cehia, Danemarca, Egipt, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, India, Irlanda, Italia, Japonia, Kuweit, Malta, Mauritius, Norvegia, Polonia, Romania, Rusia, Sigapore, Slovacia, Africa de Sud, Suedia, Siria, Thailanda, Ucraina, Marea Britanie, Statle Unite ale Americii, Serbia, Muntenegru.
MODUL DE INFIINTARE AL SOCIETATILOR OFFSHORE. TIPURI DE SOCIETATI OFFSHORE
3.1. Modul de infiintare al societatilor offshore
In Cipru, o societate offshore se infiinteaza cu unicul scop de a se obtine o rezidenta cipriota. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se negociaza in general la nivelul forfetei anuale si exista o conventie intre Cipru, Franta si Belgia care va permite sa se obtina in Franta certificatul de degrevare de impozite. Accesul la proprietate este subordonat autorizarii si ramane limitat la un singur apartament de persoana. Rezidenta se obtine fara prea mari dificultati daca se dovedeste dispunerea de un venit suficient pentru a trai in insula.
In ceea ce priveste modul de infiintare a unei societati offshore in Cipru, cel mai simplu este apelarea la serviciile unui avocat. Insa, la fel de bine sa poate apela la o societate din Franta sau Marea Britanie. In orice caz, va trebui sa fie furnizate informatiile de baza (documentele prezentate spre acord bancii centrale sunt confidentiale):
numele viitoarei societati (care nu trebuie sa figureze deja in registrul societatilor);
Memorandum-ul si Articles of Association (statutele) a caror redactare ia in general putin timp.
La aceste documente trebuie sa se adauge:
cerere in care sa se precizeze numele adevaratilor proprietari ai societatii;
in cazul in care actionarii societatii offshore sunt persoane juridice banca centrala va dori sa cunoasca numele actionarilor pentru a verifica daca acestia sunt ciprioti;
societatea offshore poate mentine conturi non-rezidente in toate bancile.
reprezentantii sunt autorizati.
Pentru infiintarea unei societati mai sunt necesare:
precizarea expresa in statut a faptului ca activitatea va fi offshore;
doi actionari (administratorii pot fi rezidenti ciprioti);
un sediu social in Cipru (cabinetul unui avocat local poate servi drept domiciliu);
reglarea cheltuielilor prin fonduri de origine externa Ciprului;
sa se prezinte la banca centrala copii ale conturilor, precizandu-se ca fondurile nu
sunt de origine cipriota.
3.2. Tipuri de societati offshore in Cipru
Societatile offshore pot fi constituite in mai multe variante:
societate cu raspundere limitata (SARL), inregistrata conform legii cipriote:
sucursala a unei societatii straine, inregistrata conform legii cipriote;
asociatie, care depinde de legea cipriota privitoare la asociatii.
holding-urile;
societatile de recrutare;
societatile de refacturare;
societatile financiare.
Societatea Offhsore cu Raspundere Limitata - acest tip de societate are un statut de societate non-rezidenta care ii va permite sa trateze liber cu orice nou rezident in strainatate si sa detina conturi bancare externe sau in valute in Cipru sau in strainatate, inregistrarea unei SARL offshore necesita obtinerea prealabila a unui permis de control al schimburilor din partea bancii centrale a Ciprului. Cererile sunt examinate rapid si, in caz de extrema urgenta, o autorizatie poate fi eliberata in 24 de ore. Aceasta autorizatie se obtine usor daca sunt implinite conditiile impuse:
actul constitutiv al societatii trebuie sa includa o clauza care sa specifice ca societatea va angaja afaceri in afara Ciprului (chiar daca afacerile respective pot fi dirijate si controlate din Cipru);
capitalul initial depus nu trebuie sa fie inferior sumei de 10.000 euro;
actiunile societatii trebuie sa fie emise, direct sau indirect, in numele unor persoane non-rezidente in Cipru;
veniturile societatii trebuie sa provina din surse externe Ciprului.
referintele bancare trebuie furnizate daca este cazul. La acestea trebuie sa se alature recomandarea profesionistului cipriot (avocatul care transmite cererea si care este responsabil in fata legii cu constituirea si inregistrarea societatii).
Sucursalele offshore o societate straina poate deschide o sucursala in Cipru pentru a-si dirija de aici operatiunile offshore cu conditia ca in luna urmatoare deschiderii unei astfel de sucursale, societatea sa prezinte spre inregistrare documentele urmatoare, traduse in limba greaca:
copia legalizata a statutelor sau a oricarui alt document care defineste infiintarea societatii;
numele directorului si al secretarului societatii;
numele si adresa a cel putin unei persoane rezidente in Cipru, autorizate sa primeasca in numele societatii orice document care poate fi notificat.
Asociatiile offshore - ca si in cazul SARL-ului, asociatiile offshore pot fi inregistrate in Cipru cu conditia ca afacerile de care se ocupa acestea sa se desfasoare in afara Ciprului, iar asociatii sa fie straini. Autorizatia de control al schimburilor este obtinuta cu destula usurinta. numeroase societati offshore au fost inregistrate in Cipru sub aceste trei forme, SRL-ul fiind forma cea mai curenta. In aceeasi ordine de idei trebuie amintit ca in Cipru nu exista nici o limitare in ceea ce priveste tipul de societate offshore care poate fi inregistrat: societati de investitii, de recrutare, de refacturare, de import-export, de management, de constructii, de ingineri-consilieri ca si societati financiare.
Holding-urile - un holding devine societatea-mama a uneia sau a mai multor societati offshore inregistrate in strainatate. Acest tip de operatiune este ales de investitorii care poseda actiuni in societatile offshore inregistrate in Cipru. Se poate apela la acestea si in cazul in care societatile stabilite in afara Ciprului doresc sa-si controleze investitiile prin intermediul unui holding.
Societatile de recrutare - aceste societati sunt infiintate in vederea recrutarii si furnizarii mainii de lucru pentru executarea contractelor sau a altor activitati in exteriorul Ciprului. Acest tip de societate offshore este in mod particular interesanta pentru cei care vin dintr-o alta tara, unde regimul fiscal prevede ca acestia isi pot repatria salariul fara a datora un alt impozit, daca platesc impozit pe venit in alta tara.
Societatile de refacturare - aceste societati au ca scop principal refacturarea materialelor, marfurilor si serviciilor dintr-o tara in alta. Documentele necesare, certificatele de provenienta si demersurile care trebuiesc efectuate pentru a legaliza facturile sunt realizate usor de autoritatile competente. Modalitatea cea mai curenta de dirijare a acestui tip de societate este un birou in Cipru si desemnarea unui director strain in teritoriu pentru a coordona, negocia si incheia contracte de cumparare; se poate apela de asemenea la firme profesioniste specializate in functionarea societatilor offshore.
Societatile financiare - aceste societati (trust companies) se pot constitui in Cipru, obiectivul lor fiind de a administra fonduri detinute in afara Ciprului. O legislatie speciala se aplica urmatoarelor doua forme de societati offshore:
Companiile captive de asigurari - sunt companii subsidiare care apartin in totalitate unei societati-mama care nu este ea insasi o companie de asigurari, in scopul de a acoperi riscurile acestei societati-mama, a celorlalte societati subsidiare ale acesteia, afiliate sau asociate. Prin natura lor, aceste 'captive' antreneaza reduceri de impozit si prime de asigurari mai putin ridicate. Capitalul minim al acestor societati se ridica la 10.000 euro in locul celor 200.000 euro prevazute de legea asigurarilor. Obtinand statutul offshore, societatile de asigurari captive se bucura de toate avantajele si facilitatile oferite societatilor offshore.
Societatile bancare - guvernul si banca centrala au incurajat bancile internationale in deschiderea unor sucursale offshore sau unor unitati (Offshore Banking Unit, OBU) in Cipru cu conditia de a se demonstra ca banca-mama a acestor unitati si grupul lor se bucura in general de o reputatie internationala. Acest tip de banca trebuie sa fie infiintata in tari in care exista un control bancar adecvat si unde se pot gasi fonduri de imprumut, la care se poate recurge in ultima instanta. Aceste OBU trebuie sa functioneze integral pe o baza offshore. Toate tranzactiile acestora trebuie sa se faca cu persoane non-rezidente in Cipru si in alta moneda decat cea cipriota. Tinandu-se cont ca OBU-urile nu sunt supuse conditiilor normale aplicate celorlalte banci, banca centrala este dispusa sa le scuteasca de acestea (mentinandu-se un minim proportional de lichiditati, o rezerva minima la banca centrala, obligatia unui impozit pe dobanda maxim etc).
Astfel, datorita pozitiei sale geografice, legislatiei coerente si a unui regim de impozitare foarte favorabil, precum si aderarea la Uniunea Europeana pe 1 mai 2004 a facut ca Republica Cipru sa devina si mai atractiva pentru societatile multinationale, care folosesc din ce in ce mai mult Republica Cipru ca baza a activitatilor lor internationale in domeniul comercial, financiar si de investitii, avand ca scop o planificare fiscala cat mai eficienta. Asadar, Cipru a devenit un loc bine cunoscut in care investitorii internationali si societatile multinationale detin, planifica si administreaza investitii transfrontaliere. In ultimii 20 de ani, Cipru a constituit puntea de legatura petru investitiile din si catre Orientul Mijlociu. Peste 22.00 de companii pentru afaceri internationale sunt inregistrate in Cipru, din care 10% detin sediu pe insula.
Acest lucru se datoreaza in principal
regimului favorabil existent in Cipru in ceea ce priveste impozitul pe profitul societatilor, cu cel mai redus nivel de impozitare globala din Uniunea Europeana;
retelei foarte bune de tratate privind evitarea dublei impuneri pe care Republica Cipru o are cu peste 40 de state;
Directivelor Uniunii Europene privind societatile afiliate si respectiv dobanzile si redeventele care a sporit atractivitatea Republicii Cipru dupa admiterea acesteia in Uniunea Europeana (mai 2004).
Spre exemplu, dividendele primite de la filialele situate in afara Ciprului sunt scutite de la plata impozitelor, cu conditia detinerii unui procent minim de 1%. Singurele exceptii se aplica filialelor care:
sunt supuse unui nivel de impozitare mai mic de 5% si
mai mult de 50% din activitatile acestora produc venituri (pasive) din investitii si plasamente.
Pentru dividendele platibile actionarilor nerezidenti nu se retine nici un impozit la sursa. In ceea ce priveste veniturile din dobanzile obtinute de catre o societate din Cipru, aceasta categorie de venituri este supusa urmatoarelor impozite:
contributie speciala de 10% pentru Fondul de Aparare si
50% din venitul din dobanzi este supus impozitului pe profit de 10%.
Dobanzile obtinute din activitatile obisnuite ale societatii (sau care au o legatura stransa cu acestea) sunt scutite de contributia speciala pentru aparare, dar sunt supuse integral impozitarii in ceea ce priveste cota de 10% a impozitului pe profit. Pentru dobanzile platite creditorilor nerezidenti in Cipru nu se retin impozite la sursa.
Legislatia din Cipru privind impozitarea nu stipuleaza nici un fel de reguli in legatura cu "slaba capitalizare", lucru care ar putea limita nivelul deducerilor cheltuielilor cu dobanzile daca gradul de indatorare depaseste o anumita limita. Si veniturile din redevente obtinute de o societate rezidenta in Cipru sunt supuse impozitului pe profit de 10%. Pentru redeventele platite de o societate rezidenta in Cipru unei societati nerezidente nu se retin impozite la sursa in Cipru, cu conditia ca exercitarea drepturilor la redevente sa aiba loc in afara Ciprului. Acordarea unei sublicente catre o firma nerezidenta se incadreaza in aceste prevederi. De asemenea, Ciprul nu percepe impozit pe capital sau alte taxe asemanatoare asupra contributiilor de capital la societatile rezidente in Cipru. Taxele de timbru se platesc asupra capitalului social autorizat al unei societati din Cipru la subscrierea sau cresterea acestuia.
Cateva consideratii sunt binevenite si cu privire la tratatele incheiate de Cipru pentru evitarea dublei impuneri. Astfel, Cipru a dezvoltat o retea extinsa de tratate pentru evitarea dublei impuneri cu peste 40 de tari. Aceste tratate de evitare a dublei impuneri asigura retinerea unui impozit minim sau nul la sursa in tara care efectueaza platile, pentru dividendele, dobanzile si redeventele platite de filialele/creditorii straini catre societatile din Cipru. In cazul in care in tara care plateste dobanzile si redeventele se retin impozite la sursa, exista multiple optiuni ca aceste impozite sa fie deduse din impozitele datorate in Cipru.
In afara de cele amintite anterior, exista si alte avantaje pe care le ofera Cipru dintre care amintim: lipsa legislatiei SSC (societate straina controlata); taxe competitive pentru constituirea si administrarea societatilor; valoare redusa a capitalului social obligatoriu; un sistem legislativ puternic bazat de dreptul civil englez; pozitionare geografica strategica.
Cum era de asteptat, facilitatile fiscale si pozitia sa geografica au atras, din pacate, si afaceri mai putin legale. Investitorii rusi au utilizat Ciprul pentru introducerea in circuitul legal a profiturilor ilicite provenite din traficul cu arme si cu droguri, iar persoane din Serbia au folosit companii offshore inregistrate in Cipru pentru a derula afaceri cu Iugoslavia in conditiile interdictiilor impuse de Natiunile Unite in timpul conflictelor din fosta Iugoslavie. Guvernul cipriot nu este strain de practicarea acestora, tocmai de aceea a introdus noi masuri legislative menite sa stopeze acest fenomen, insa lupta impotriva criminalitatii financiare este destul de grea si de lunga durata.
CONCLUZII
In urma cercetarii realizate cu privire la paradisurile fiscale, putem observa ca un paradis fiscal nu este determinat pur si simplu geografic, ci depinde de bunurile particulare detinute si de tranzactiile care se doresc 'aparate de taxe' sau mai simplu spus un paradis fiscal este orice loc unde legile, traditiile fac posibila reducerea poverii fiscale. Astfel pe baza considerentelor referitoare la paradisurile fiscale si la manifestarea acestora se pot formula o serie de concluzii:
1. Fiscalitatea accentuata aplicata persoanelor fizice, dar si celor juridice, (mai ales in Romania, dar nu numai), a incetinit procesul de formare a unor intreprinzatori veritabili. Existenta a peste 200 de taxe si impozite pe care companiile inregistrate in tara noastra, ii face pe oamenii de afaceri sa caute peste granita solutii de protejare a profiturilor. Prin urmare cea mai simpla si cea mai la indemana optiune a fost infiintarea unor companii offshore, intr-un stat sau o jurisdictie unde fiscalitatea este foarte scazuta.
2. Paradisurile fiscale joaca un rol-cheie in accentuarea miscarii de capitaluri si alcatuirea unor retele complexe de tranzactii si interactiuni intre state, companii multinationale, persoane fizice foarte bogate si indivizi obisnuiti (B et al., 2005). Conform unor studii, reiese ca tarile-paradis fiscal si-au dezvoltat economiile intr-un ritm anual cu 2, 3% mai rapid.
3. Desi, poate parea oarecum incredibil 'Fiecare al doilea om din lumea civilizata a vrut macar odata sa faulteze Fiscul', afirma judecatorul Leamed Hannd din Statele Unite ale Americii . Acesta din urma sustine ca nu trebuie condamnati cei care folosesc societati offshore. Unele dintre avantajele infiintarii unui off-shore sunt: impozite scazute, control valutar minim, remiterea libera de profituri si capital, siguranta drepturilor de proprietate.
Permanentizarea unei presiuni fiscale ridicate, consecinta a scopului continuu al statului de a creste veniturile bugetare, necorelat cu oportunitati de dezvoltare oferite agentilor economici, au condus la utilizarea paradisurilor fiscale, atat sub forma legala, dar si ilegala.
5. Paradisurile fiscale au sporit controlul si concurenta dupa cum afirma John Purvis, presedintele Comisiei economice si monetare din cadrul PE: "ele furnizeaza un bun control si o buna concurenta pentru ministrii de finante din tarile industriale. Acestia par sa iubeasca sa creasca impozitele cu fiecare ocazie. Cred ca este un lucru bun sa se incurajeze inovatia, afacerile si oamenii care lucreaza din greu, daca impozitele sunt relativ scazute si limitate. Concurenta din partea acestor state care isi gestioneaza bine afacerile si se mentin in limite, este buna pentru alte state
6. Omul obisnuit nu poate folosi paradisurile fiscale deoarece nu castiga suficient de mult. Acesta sunt destinate in special bancherilor, celor instariti, insa pe de alta parte, extinderea companiilor offshore a dus la dezvoltarea accelerata a inaltei tehnologii de comunicatie care practic permite in cateva secunde indepartarea oricaror bariere fizico-geografice dintre tari.
7. Aceasta societate de control inspre care se indreapta lumea este ingrijoratoare Oamenii trebuie sa aiba dreptul la confidentialitate, nu in defavoarea legii, nu prin activitati criminale, insa trebuie sa existe o linie de demarcatie intre libertatile persoanei, confidentialitate, dreptul la intimitate si dreptul statului de a interveni, de a controla si monitoriza. Prin urmare, confidentialitatea oferita de paradisurile fiscale protejeaza intimitatea, care e un drept, atat timp cat posesia e legitima, iar refuzul de a da informatii in caz de suspiciuni a fost eliminat.
8. In lumea afacerilor, in mod evident, se face uz de avantajele fiscale pe care le reprezinta diferitele legislatii fiscale in diferitele tari ale lumii, ceea ce permite o fiscalitate mai mica pentru afacerea respectiva. Legislatia fiscala a unor state, in general mici, este foarte favorabila intreprinzatorului permitandu-i initierea unor persoane juridice, care apoi, beneficiind de fiscalitatea redusa a tarii de inregistrare pot sa-si desfasoare activitatea in alte state unde fiscalitatea e mult mai apasatoare, dar care contribuie astfel la cresterea bunastarii societatii in care isi desfasoara activitatea.
9. Companiile offshore, sub diferitele forme pe care le imbraca, cunosc o extindere din ce in ce mai ampla (in special in ultimile doua decenii) si aceasta se datoreaza in principal dezvoltarii paradisurilor fiscale, dezvoltare care poate fi analizata atat sub aspect cantitativ, dar mai ales calitativ. Se remarca sub aspectul cantitativ cresterea numarului paradisurilor fiscale, tot mai multe tari adopta strategia de paradis fiscal, iar sub aspect calitativ se evidentiaza prin dezvoltarea fiecarui paradis fiscal in privinta tehnicilor de planificare fiscala pe care le ofera, in conditiile in care in unele state fiscalitate este din ce in ce mai apasatoare.
10. Importanta lumii offshore este ilustrata de faptul ca cele mai mari banci internationale au creat filiale bancare si sunt prezente in centrele financiare offshore. In acelasi timp, cele mai mari fundatii de investitii din lume, administratori de fonduri si companii trust opereaza si ele prin filiale offshore.
11. In privinta tipurilor de firme care aleg sa-si desfasoare activitatea prin intermediul paradisurilor fiscale se poate aprecia ca in principal companiile multinationale sunt cele care prefera operarea prin intermediul unei filiale offshore (economia de impozite realizata este mult mai mare pentru ele si costul folosirii unui paradis fiscal are o pondere mult mai scazuta decat pentru alte firme cu o cifra de afceri mai redusa), dar si acele firme care desfasoara activitati intense de cercetare-dezvoltare (in special inalta tehnologie).
12. Cotele de impunere scazute din Cipru au dus la dezvoltarea economica, fiind unul dintre cele mai bune exemple de performanta a economiei unui paradis fiscal. Ciprul a fost timp de multi ani o tara cu venituri mici comparativ cu standardele vest-europene. Economia dezvoltandu-se alert, pe masura ce investitiile directe au crescut la nivel global. FMI a anuntat faptul ca Cipru, alaturi de Albania au fost singurele tari din Europa care au inregistrat o crestere economica de 0, 3% in primul trimestru al anului 2009
BIBLIOGRAFIE
Bisa, C. & Costea, I., Mihaela Capota, Dancau, B. (2005), Utilizarea paradisurilor fiscale intre evaziune fiscala legala si frauda fiscala, Editura BMT Publishing House, Bucuresti.
Ciumas, Cristina. (2003), Economia asigurarilor, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.
Corduneanu, Carmen. (1998), Sistemul fiscal in stiinta finantelor, Editura Codecs, Bucuresti.
Dauphin, C. (1999), Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscale, Editura Tribuna, Bucuresti.
Hoanta, N. (1997), Evaziunea fiscala, Editura Tribuna Economica, Bucuresti.
Istrate, C., (2000), Fiscalitate si contabilitate in cadrul firmei, Editura Polirom, Iasi.
Manaila, A. (2004), Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala Editura All Beck, Bucuresti.
Mugur N. & Stefanescu P., Isarescu M. (1979), Afaceri in caderi financiare in lumea capitalului, Editura. Dacia, Bucuresti
Neacsu, C. (2001), Reducerea impozitelor in Romania prin companiile offshore, Editura Tehnica, Bucuresti.
Tulai, C. & Tulai, H., Altman, I., Bizo, D., (2004), Consumul si fiscalizarea lui, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca.
BDO Philippides Ltd-Cyprus Tax Facts 2009, available on-line at https://www.bdo.com.cy/news_publications.php
Cirnu, C. (2007), "Cipru, Irlanda si Elvetia in topul KPMG al regimurilor fiscale ale companiilor", available on-line at
https://www.offshorebusiness.ro/news/Cipru%2C+Irlanda+si+Elvetia+in+topul+KPMG+al+regimurilor+fiscale+ale+companiilor
Cyprus, Monaco, Irlanda, Andorra, Luxemburg information: business, taxation and offshore, available on-line at https://www.lowtax.net/lowtax/html/jcyhom.html
Neacsu, B. (2005) "Offshore sau cota unica", available on-line at https://www.wall-street.ro/articol/Companii/7699/Off-shore-sau-cota-unica.html
The debate "Europeans tax heavens", available on-line at https://www.europarltv.europa.eu/yourParliament.aspx?action=ViewVideo&PackageId=c459f9f6-d0c6-4783-a37a-3aeb4886da97
"Albania si Ciprul inregistreaza o crestere economica", availabe on-line at https://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/roundup/2009/05/15/roundup-bs-03
Owen, C., "Cyprus After EU Accession", available on-line at https://www.global-money.com/item.php?id=239
Companie
https://www.offshorebusiness.ro/news/Cipru%2C+Irlanda+si+Elvetia+in+topul+KPMG+al+regimurilor+fiscale+ale+companiilor
O persoana este considerata rezidenta, daca sta in Cipru mai mult de 183 de zile dintr-un an calendaristic.
Potrivit conceptului de "legislatie SSC"(societate straina controlata), profiturile realizate de filialele straine ale unor societati rezidente in Cipru din activitati "pasive", precum finantarea, acordarea de licente sunt incluse in baza de impozitare a societatilor din Cipru.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1959
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved