POTENTIALE PARADISURI FISCALE IN EUROPA

POTENTIALE PARADISURI FISCALE IN EUROPA

Ultimii ani au condus la o noua arhitectura globala si la aparitia de oportunitati sau constrangeri pentru climatul de afaceri offshore. Astfel, odata cu descompunerea blocului sovietic si dezvoltarea unor relatii regionale tot mai stranse, exista posibilitatea extinderii climatului offshore, posibilitatea aparitiei de noi centre financiare. Se constata faptul ca pietele de capital din tarile dezvoltate isi indreapta resursele spre noi teritorii (Europa de Est, America Latina). Cauzele extinderii climatului offshore sunt determintate de faptul ca "economiile vest-europene trebuie sa faca fata unor probleme specifice, cum ar fi procesul de imbatranire a populatiei active in munca, astfel incat forta de munca va trebui sa tina in spate, prin taxe si impozite ridicate, pensionarii" (N, 2001). Vor avea de castigat acele economii in curs de dezvoltare cu forta de munca abundenta si cu o dorinta reala de a progresa, statele care vor atrage cat mai mult capital strain, dar si cu sistem birocratic bine pus la punct care sa nu alunge investitorii.

Costi Neascu propune introducerea conceptului de "offshore romanesc"(care sa perceapa 1% impozit pe profit provenit din tranzactiile efectuate de persoanele juridice nerezidente in afara tarii noastre), acestea urmand a se intalni in zonele defavorizate si slab dezvoltate din punct de vedere economic. Pe langa regimul fiscal redus, obligativitatea instituirii directorilor dintre cetateni romani si a taxelor de inmatriculare, o asemenea formula ar fi o solutie excelenta pentru economia zonelor defavorizate si pentru infrastructura din Romania. Piata "investitiilor offshore"este insa abia la inceput de drum. Surse din piata spun ca, in viitorul apropiat, pe piata romaneasca vor mai intra fonduri de acest gen apartinand grupurilor Raiffeisen, UniCredit si EFG Eurobank Ergasias. In plus, este de asteptat ca mai multe fonduri, dintr-o lista de 30 care au cerut CNVM acreditarea de a lucra pe piata romaneasca, sa intre si pe acest segment. De asemenea, vor oferi astfel de instrumente marilor companii, asiguratorilor sau viitoarelor fonduri de pensii, si banci celebre precum JP Morgan, Deutche Bank, Goldman Sachs, Morgan Stanley. Toate si-au anuntat intentia de a lucra prin diverse vehicule si pe piata romaneasca. 

Un alt exemplu este Ungaria care detine recordul si materie de investitii straine, participarea nerezidentilor fiind incurajata prin faptul ca restrictiile de orice natura, atat pe piata bancara, cat si pe cea de capital sunt mentinute la un nivel minim. De asemenea, orice societate cu raspundere limitata sau pe actiuni, detinuta in intregime de straini si care isi desfasoara activitatea fara intrerupere pe teritoriul ungar, beneficiaza de regimul preferential aferent zonelor libere. Reducerea impozitului pe profit este de 85%, profitul fiind impozitat simbolic cu 2, 7%, daca sunt indeplinite anumite conditii:

• societatile utilizeaza pentru problemele administrative numai personal maghiar;
• societatile desfasoara activitati comerciale in terte tari sau activitati in domeniul serviciilor;
• auditul firmei este realizat de catre o firma specializata, inregistrata in Ungaria;
• conturile bancare sunt tinute la o banca din Ungaria.

Inca un lucru important de stiut este: capitalul social al unei SRL in Ungaria este de 3 milioane forinti (ft), ceea ce inseamna 10.700 dolari. Dupa cum se stie, firma poate retrage acesti bani spre utilizare. Cheltuielile de infiintare si functionare in primul an de activitate depind de dimensiunile activitatii, astfel ca pot varia de la 700 la peste 4000 de euro. In mod curent, cand are loc o tranzactie comerciala intre doua companii, bunurile pleaca dintr-o directie, iar documentele si banii din cealalta. Tara in care sunt realizate profiturile din aceasta tranzactie impune anumite taxe pe profituri, bazate pe diferenta dintre pretul la care aceste bunuri au fost achizitionate si pretul la care sunt vandute. 

Pentru a putea oarecum identifica modul in care Ungaria ofera conditii propice pentru dezvoltarea conditiilor necesare indeplinirii trasaturilor de paradis fiscal se poate lua ca exemplu urmatoarea tranzactie desfasurata intre Ungaria si Romania: societatea "X" (inregistrata in Romania} exporta produse achizitionate de pe piata interna sau externa in urma unor tranzactii. Societatea a obtinut un profit brut de 600.000 EUR (la 12 luni). Impozitul in Romania va fi de 96.000 EUR (16%). In tranzactie intervine societatea offshore "Z" din Ungaria. Societatea "X" din Romania achizitioneaza marfa si o vinde cu acelasi pret, fara nici un adaos, intermediarului din Ungaria. Nu realizeaza profit, deci impozitul platit este zero. Societatea "Z" din Ungaria vinde mai departe marfa cu profit. Impozitul va fi platit de societatea offshore: numai 18.000 EUR fata de 96.000.

Ca puncte forte ale Ungariei se pot identifica: impozite mici, lipsa suspiciunilor ca in alte cazuri de paradis fiscal, nu este necesara deplasarea in Ungaria pentru inregistrarea unei firme, iar ca puncte slabe: contabilitate obligatorie, lipsa confidentialitatii datelor despre proprietari.