ROLUL PRELUARILOR SI FUZIUNILOR TRANSFRONTALIERE IN EVOLUTIA FLUXURILOR INVESTITIONALE INTERNATIONALE

ROLUL PRELUARILOR SI FUZIUNILOR TRANSFRONTALIERE IN EVOLUTIA FLUXURILOR INVESTITIONALE INTERNATIONALE

In ultimele decenii, elementul principal care a contribuit la cresterea globala a investitiilor externe directe a fost reprezentat de intensificarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere. Fuziunile si achizitiile incheiate intre firme interne dar mai ales intre firme interne si externe, au crescut in ultimele doua decenii (1980-1999) cu o rata medie anuala de 42% ajungand, in 1999, la valoarea de 2.300 mld.USD. Aceasta perioada, in care s-au incheiat peste 24.000 de fuziuni si achizitii, a fost caracterizata de doua valuri: primul in perioada 1988-1990 si al doilea incepand cu 1995, ambele perioade fiind caracterizate de o crestere economica ridicata si o semnificativa restructurare industriala.

In totalul fuziunilor si achizitiilor, partea reprezentata de fuziunile si achizitiile transfrontaliere a ramas aproape constanta, in jurul valorii de 25%, atat in termeni valorici, cat si in termeni de numar de afaceri incheiate in anii '90.

Din punct de vedere valoric, fuziunile si achizitiile transfrontaliere au crescut de la 75 mld.USD in 1987 la 720 mld.USD in 1999 si au implicat circa 6.000 de tranzactii[1]. Aceasta perioada acopera cele doua boom-uri si o perioada interimara de recesiune a investitiilor externe directe. Cele doua valuri au fost marcate de un numar mare de mega-afaceri, care au reprezentat 1,5% din numarul fuziunilor si achizitiilor trasfrontaliere din ambele perioade, dar 40% din valoarea lor in primul val, si 60% in al doilea. In 1999, valoarea fuziunilor si achizitiilor trasfrontaliere a crescut din nou cu 35% iar numarul afacerilor incheiate a depasit 6.000.

In anul 2000, valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere a crescut chiar mai repede, atingand 1.100 mld.USD (o crestere cu 50% fata de 1999), tinand cont de afacerile care au fost incheiate in decursul acestui an (achizitia Mannesmann de catre Vodafone AirTouch pentru 200 mld.USD, achizitia Orange de catre France Telecom pentru 46 mld.USD).

In cadrul grupului tarilor dezvoltate, SUA continua sa detina primul loc la vanzarile de actiuni in cadrul fuziunilor si achizitiilor internationale. Achizitia firmei Mannesmann (Germania) de catre Vodafone AirTouch (Marea Britanie) pentru 202,8 mld.USD plaseaza Germania pe locul al doilea la vanzarile in cadrul fuziunilor si achizitiilor internationale. Din punct de vedere al achizitiilor, in cadrul fuziunilor si achizitiilor internationale, Marea Britanie si-a mentinut locul intai pentru al doilea an consecutiv. Acestor afaceri se adauga si achizitia Orange de catre France Telecom pentru 46 mld USD. Valoarea achizitiilor de firme japoneze de catre firme din alte tari a ramas aproximativ la acelasi nivel din 1999.

Datorita ponderii lor foarte ridicate in totalul fluxurilor de IED, fuziunile si achizitiile transfrontaliere pot determina o mare volatilitate a volumului si directiei acestora. Astfel, numarul mare de mega-afaceri (fuziuni si achizitii internationale cu o valoarea mai mare de 1 mld.USD) a crescut de la 114 in 1999 la 175 in anul 2000, in timp ce ponderea lor in totalul fluxurilor de IED a crescut de la 68% la 76% in aceeasi perioada. In consecinta, fuziunile si achizitiile transfrontaliere au constituit principala forta motrice a cresterii fluxurilor de IED, marea majoritate a acestora avand loc intre firme din tarile dezvoltate.

Asemanator cu situatia investitiilor externe directe, si in cazul fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere, iesirile (cumpararile) sunt mai mari decat intrarile (vanzarile) in tarile dezvoltate, in timp ce situatia se prezinta exact invers in tarile in dezvoltare si tarile Europei centrale si de est. (vezi tabelul nr. 2.15)

Valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere,

pe regiuni, in perioada 1990-1999 (in mld.dolari)

Tabelul nr.2.15

Sursa UNCTAD, World Investment Report, 2000

Cea mai mare pondere a fiziunilor si achizitiilor internationale se desfasoara intre firme din tarile dezvoltate. Totusi, se remarca o participare in crestere, in special in calitate de vanzatori, si a firmelor din tarile in dezvoltare. Astfel, in 1999, companiile din UE, urmate de cele din SUA au fost principalii cumparatori de active in tarile in dezvoltare, cel mai mare volum de operatiuni inregistrandu-se in tarile Americii Latine. Cel mai mare volum de fuziuni si achizitii intr-o tara in dezvoltare din Asia s-a inregistrat in 1999 in Coreea de Sud, cu un volum de 9 mld.USD.

Fuziunile si achizitiile din Europa Centrala si de Est s-au dublat in 1999, atingand 10 mld.USD. Polonia si Republica Ceha au fost principalele tari vizate, iar companiile din UE, principalii cumparatori.

In Africa, volumul de fuziuni si achizitii internationale a fost modest (0,6 mld.USD), fiind concentrat in Egipt, Maroc si Republica Africa de Sud.

In ultimii ani, privatizarea a reprezentat principalul mijloc de atragere a investitiilor externe directe in America Latina si in Europa Centrala si de Est, rolul sau fiind in crestere si in tarile in dezvoltare din Asia. In general, participarea straina la privatizare este mai mare decat cea locala in regiunile mai sus mentionate. In perioada 1987-1999, majoritatea primelor 50 de mari privatizari din lume s-au inregistrat in tarile in dezvoltare. In 1998 Brazilia a ocupat primul loc cu 20 mld.USD, iar in 1999 Argentina a fost prima cu 16 mld.USD.

Din punct de vedere functional, in perioada avuta in vedere, fuziunile si achizitiile transfrontaliere au fost orizontale, verticale si de tip conglomerat.

Fuziunile si achizitiile transfrontaliere orizontale (intre firme concurente din acelasi domeniu) au cunoscut ritmuri de crestere accelerate in ultima perioada datorita restructurarilor din industrie si ca raspuns la schimbarile tehnologice. Consolidandu-si resursele, firmele care au fuzionat au urmarit obtinerea de avantaje sinergice (valoarea activelor lor combinate depaseste suma activelor luate separat) si sporirea puterii de piata. Acest tip de fuziuni si achizitii s-a manifestat cu precadere in industria farmaceutica, de automobile, petrol si diverse servicii.

In cazul fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere verticale (intre firme aflate in relatii de tipul client-furnizor sau vanzator-cumparator), firmele au cautat sa reduca incertitudinile si costurile de tranzactie, si sa beneficieze de economii de scara. Fuziunile si achizitiile intre producatorii de componente si furnizorii lor in domeniul electronicii sau al producatorilor de automobile reprezinta exemple concludente in acest sens.

Fuziunile si achizitiile transfrontaliere de tip conglomerat (intre companii care desfasoara activitati in domenii diferite) au avut drept scop diversificarea riscului si adancirea economiilor de gama.

Balanta intre aceste tipuri de fuziuni si achizitii transfrontaliere s-a schimbat de-a lungul timpului, in prezent fuziunile si achizitiile orizontale devenind cele mai importante: in 1999, 70% din valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere a apartinut celor orizontale, in comparatie cu 59% acum 10 ani. Fuziunile si achizitiile verticale au crescut incepand cu 1995, dar s-au mentinut sub 10%. Spre sfarsitul boom-ului din anii '80, fuziunile si achizitiile de tip conglomerat erau foarte populare, dar ponderea acestora in total s-a diminuat de la 42% in 1991 la 27% in 1999, ca urmare a tendintei de specializare pentru a face fata intensificarii competitiei internationale.

Fuziunile si achizitiile au fost facilitate de continua liberalizare (inclusiv prin acordul privind serviciile financiare semnat in 1997 sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului) si de reglementare (de exemplu in domeniul telecomunicatiilor).

La nivelul anului 2003, valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere s-a ridicat la 297 mld.USD (fata de 370 mld.USD in 2002), iar numarul fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere s-a ridicat la mai mult de 4.500 de tranzactii (comparativ cu 9.300 proiecte de investitii greenfield). SUA reprezinta cea mai mare tinta (cu 722 tranzactii), urmata de Marea Britanie (459) si Germania (296). In randul tarilor in dezvoltare, China ocupa locul 1 si locul patru mondial (cu 214 tranzactii), uramta de Hong Kong (108), India (83) si Brazilia (69). De asemenea, in 2003, nu au fost inregistrate decat 56 de mega-afaceri (cu valori peste 1 mld.USD). Cea mai importanta tranzactie a fost achizionarea lui Household International (SUA) de catre HSBC Holdings (Marea Britanie), pentru suma de 15,3 mld.USD.

Evolutia fuziunilor si achzitiilor transfrontaliere cu valori de peste 1 mld.USD,

in perioada 1987-2003

Tabelul nr. 2.16

Sursa UNCTAD, World Investment Report, 2004

Un important factor al declinului inregistrat in fuziunile si achizitiile transfrontaliere la nivelul anului 2003 a fost incetinirea sau finalizarea proceselor de privatizare. Totalul activelor in proprietate publica s-a redus de la aproximativ 50 mld.USD in 2000 la mai putin de 20 mld.USD in 2003.