| CATEGORII DOCUMENTE |
| Statistica |
Piata muncii si structurile ei
Functii si particularitati ale pietei muncii
Segmentarea pietei muncii. Formarea nivelului salariului pe diferite piete.
Oferta si cererea de munca. Teoria productivitatii marginale a muncii.
Piata muncii sau piata fortei de munca poate fi definita ca spatiul economic in care se intalnesc, se confrunta si se negociaza in mod liber pe de o parte cererea de forta de munca de catre detinatorul de capital in calitate de cumparator si ofertantul reprezentat prin posesorii de forta de munca. Totodata aceasta piata se prezinta si ca sistem al relatiilor si tranzactiilor care asigura prin mecanisme specifice inainte de toate prin intermediul salariului specific al negocierilor, echilibrarea ofertei si cererii de munca.
Piata muncii ca piata a celui mai important factor de productie se afla intr-o stransa legatura cu celelalte piete. Pe de o parte ea recepteaza semnalele de pe piata bunurilor si serviciilor de pe piata capitalurilor si este influentata de miscarea acestora si de modul de functionare. De exemplu, fenomenul inflationist si cresterea preturilor la bunuri si servicii exercita o presiune asupra transferului cu privire la salarizare. Pe de alta parte, piata muncii transmite propriile semnale si cerinte spre celelalte piete.
Piata muncii in procesul de dezvoltare si functionare a economiei nationale indeplineste, in esenta, urmatoarele functii de ordin economic, social-economic si educativ.
Piata muncii cuprinde alocarea eficienta a resurselor de munca pe sectoare, ramuri, profesii, teritoriu cu valoare si structura cererii de forta de munca.
Piata muncii este locul de unire si combinare a fortei de munca cu mijloacele de productie.
Piata muncii are o influenta puternica asupra formarii si repartizarii veniturilor.
Piata muncii contribuie la formarea si orientarea climatului de munca si de protectie sociala.
Piata muncii furnizeaza informatii pentru procesul de orientare profesionala, recalificare si reintegrare a fortei de munca.
Particularitatile pietei muncii:
a) Piata muncii este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si de sensibilitate. Prin aceasta, ea conditioneaza atat echilibrul economic cat si cel social-politic. Astfel, literatura economica si literatura sociala subliniaza idea ca in conditiile actuale dreptul la munca, la alegerea libera a profesiei si a locului de munca reprezinta in egala masura un act economic si unul de justitie sociala, de echilibru social.
b) Piata muncii este mai complexa, dar mai organizata si mai reglementata in raport cu celelalte piete. Aceasta deoarece piata muncii este cadrul in care se confrunta multi agenti economici si parteneri sociali, adica salariatii si intreprinzatorii organizatiilor patronale pe de o parte, sindicate, statul ca agent economic si salariatii din societatile comerciale ale statului si din regii autonome, etc. pe de alta parte
c) Piata contemporana a muncii este o parte contractuala si participativa. Aceasta deoarece pe aceasta piata negocierea si contractul de munca joaca un rol esential in determinarea cererii si ofertei de munca.
De exemplu, Organizatia Internationala a Muncii a elaborat o multitudine de reglementari pe plan international a unor institutii, a unor legi, etc. Totodata, formarea si functionarea pietei muncii reprezinta o componenta importanta a procesului de tranzitie la economia de piata. La acest proces de tranzitie, trebuie sa participe toate categoriile de agenti economici si care cuprind:
privatizarea si diversificarea formelor de proprietate
sporirea gradului de libertate a agentului economic si lichidarea monopolului statului in diferite domenii
crearea cadrului organizationale, institutional si legislativ necesar functionarii acestei piete
3. Segmentarea pietei muncii. Formarea nivelului salariului pe diferite piete
In ultimele decenii, mai ales dupa 1960, analistii au ajuns la concluzia ca nu exista o unica piata a muncii la scara intregii economii nationale. Principial, metodologic, acest lucru inseamna urmatoarele:
existenta mai multor segmente ale pietei muncii care s-au constituit de-a lungul anilor.
existenta unor bariere in calea trecerii de la un segment la altul
exista o modalitate a fortei de munca, mai ales in limitele fiecarei piete
salariile se formeaza si sub influenta unor factori sociali, politici, institutionali, etc.
De exemplu, la primul aspect ca exista mai multe segmente de piata: in literatura economica se arata existenta acestui segment care se clasifica astfel:
a) dupa forma de proprietate:
piata muncii din sector privat
piata intreprinzatorilor publici ( piata producatorilor de armament)
b) dupa dimensiunea utilizatorilor de munca:
piata cererii de munca din partea marilor firme
piata muncii pentru IMM
c) dupa gradul de organizare a ofertei de forta de munca:
piata salariatilor liberi
piata salariatilor organizati in sindicate (sindicalizati)
de introdus despre paita muncii ca piata formata din mai multe nuclee
Oferta de munca (cererea de locuri de munca) se delimiteaza in cadrul potentialului demografic printr-o serie de criterii de conditii socio-demografice de optimizare, ale personalului cu varsta legala de munca si apte de munca. Prin urmare, oferta de munca constituie acele resurse de munca, acel potential de munca care se incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului salarizarii (renumerarii). Oferta de munca se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata in angajarea unor persoane salariate.
Cererea are ca punct de plecare nevoia de serviciu de munca din partea utilizatorilor acesteia (intreprinderi, administratii, banci, etc.). Conditia generala a transformarii nevoilor de munca in cerere de munca este remunerarea sau salarizarea. Aceasta se concretizeaza deci in oferta de locuri de munca salariate.
Atat cererea cat si oferta de munca sunt categorii si marimi dependente de:
a) dezvoltarea economico-sociala a unei tari, amplasarea si structura activitatii economice si ale activitatii sociale;
b) fenomenele si procesele social-demografice.
Relatiile de interdependenta dintre primul element si al doilea in opiniile specialistilor au fost si sunt nu numai diferite dar chiar opuse. De exemplu, economul englez T.R. Malthus a fost unul dintre primii care s-au ocupat de problema relatiilor dintre populatie si dezvoltare. Legaturile complementare dintre a) si b) au fost reduse de Malthus la determinarea directa si unilaterala dinspre venituri spre natalitate, caci sporirea mai puternica a natalitatii ar duce automat la scaderea veniturilor familiale. In lucrarea sa Eseu asupra principiului populatiei, Malthus incearca sa demonstreze ca mijloacele de trai, mijloacele de subzistenta ar creste in progresie aritmetica, pe cand populatia s-ar dezvolta in progresie geometrica.
Istoria economiei si evolutia demografica in tarile dezvoltate evidentiaza situatii foarte variabile si contradictorii ale dinamicii celor doua procese. De pilda, ameliorarea conditiilor de viata a influentat mult comportamentul demografic familial in sensul scaderii natalitatii si a nivelului de copii in familii ( in Franta, Germania, Marea Britanie, Anglia).
Pentru piata muncii, in conditiile functionarii normale a unei economii trebuie sa fie un echilibru intre oferta si cerere. Oferta de munca are numeroase particularitati care influenteaza cererea:
a) oferta se formeaza in decursul unui timp indelungat pana cand populatia atinge varsta incadrarii in munca si se instruieste corespunzator
b) in cautarea unui loc de munca, oamenii au o mobilitate relativ redusa pentru ca se ataseaza mediului economico-social si accepta greu schimbarea in forta de varsta, starea sanatatii, conditii de munca, etc.
c) oferta de munca este considerata eminamente perisabila, deci munca nu se se poate conserva, are caracter relativ rigid. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca
d) oferta muncii se formeaza in exclusivitate pe principiile economiei de piata. Ea se supune deopotriva legilor demografiei. Generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai pentru a deservi salariati, ci ca oameni ca membri ai societatii. El atragea atentia ca omul este mai mult decat o marfa.
Prin urmare, piata muncii pe care actioneaza oferta si cererea de munca se desfasoara in doua trepte:
in prima faza se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza stabilirii sale. In aceasta faza se manifesta tendinta generala de formare a salariatilor la nivelul economiei nationale sau la nivelul unor mari segmente de piata a muncii
a doua faza, care este o continuare a primei. In aceasta faza are loc intalnirea in termeni reali a cererii si a ofertei intalnire in baza conditiilor concrete ale firmelor si a salariatilor potentiali.
Pe piata muncii se manifesta doua forte:
a) vanzatorul fortei de munca care este ofertantul acestui articol specific, care solicita locuri de munca si care asteapta maximul de avantaj de pe urma vanzarii si a inchirierii fortei de munca. Vanzatorul fortei de munca urmareste maximum de utilitate si minimum de dezutilitate sau dezvoltare.
b) cumparatorul de forta de munca sau utilizatorul acesteia, care este cel care ofera locuri de munca. La randul lui, cumparatorul asteapta maximum de profit. Teoria productivitatii marginale a muncii ne arata daca productivitatea va fi bine sau prost rasplatita in raport cu contributiile pe care le aduce.
Dupa cum se stie, sunt 3 factori principali care influenteaza oferta de munca la acest nivel:
a) marimea salariului care poate fi apreciata nominal sau real;
b) raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii (respectiv relatiile dintre efortul lucratorului si costul de oportunitate);
c) nevoia de a subzista a salariatului si a familiei sale.
Deci, oferta de munca apartine indivizilor, aceasta cedand munca lor intreprinderilor in vederea obtinerii unui salariu. In literatura economica se arata factorii care determina oferta de munca intr-o economie:
populatia totala apta de munca
o serie de factori institutionali (varsta minima de munca, legislatia salariala, dispozitiile legale cu privire la pensionare, etc.)
optiunile populatiei intre munca si odihna, adica timpul care poate fi dedicat oricarei din aceste doua alternative:
In analiza pe timp scurt, se presupune ca 1) si 2) sunt variabile date si exogene si trebuie analizate mai ales factorul 3). In functie de al treilea factor, oferta de munca nu reprezinta o linie verticala, doarece indivizii au posibilitatea sa aleaga numarul de ore pe care doresc sa-l lucreze la fiecare nivel al salariului real si timpul de odihna considerat necesar. S-a constatat ca oferta de munca nu va creste atunci cand pretul sau, salariul real sporeste. Totusi regulile aplicabile pietei bunurilor si serviciilor nu sunt in totalitate aplicabile si piata muncii. Aceasta deoarece timpul poate fi dedicat odihnei sau muncii alternativ care nu se poate aplica ofertei celorlalte bunuri. De asemenea, in determinarea numarului total de ore de munca oferite in vederea obtinerii unui salariu real intra in joc doua elemente care opereaza in directii opuse:
efectul de substitutie ce actioneaza in sensul cresterii numarului de ore oferite cu scopul sporirii salariului real. In acest caz, indivizii tind sa substituie odihna prin munca.
efectul de venit care opereaza in sens contrar. Crescand pretul pe ora lucratorul obtine un venit mare pentru un numar determinat de ore lucrate. Rezultatul va fi ca acest individ poate sa considere o cantitate mare de bunuri si servicii decat consuma anterior. Ambele efecte actioneaza in directii opuse, iar rezultatul net este imposibil sa fie cunoscut aprioric (inainte).
Marimea salarului si diferentele dintre salarii trebuie sa asigure:
a) incitatia la munca;
b) sporirea eficientei muncii;
c) aspiratia la ridicarea calificarii.
Marimea salariului variaza:
a) functie de conjunctura economica existenta;
b) functie de venitul firmei;
c) intre cele doua limite minima si maxima.
Salariul cunoaste unele forme de baza:
a) salariul dupa timpul lucrat;
b) salariul in acord;
c) salariul dupa dificultatea muncii depuse;
d) salariul mixt.
Pe termen lung, cresterea salariului este determinata de:
a) cresterea cheltuielilor cu calificarea;
b) cresterea productivitatii muncii;
c) cresterea cheltuielilor cu transportul, hrana, locuinta si odihna.
Marimea si dinamica salariului pot fi influentate de:
a) migratia internationala a fortei de munca;
b) gradul de organizare in sindicate;
c) legislatia cu privire la miscarea grevista.
Cererea de munca este influentata de:
a) gradul de dezvoltare a societatii;
b) ritmul cresterii economice;
c) nivelul si dinamica productivitatii muncii;
d) structura pe ramura a economiei nationale;
e) ritmul innoirii tehnice si tehnologice in economie.
Pe termen scurt evolutia cererii de munca este:
a) invariabila;
b) liniara;
c) eterogena.
Piata muncii indeplineste urmatoarele functii:
a) mijloceste unirea factorului munca cu ceilalti factori de productie;
b) influenteaza formarea si repartizarea veniturilor;
c) inlesneste alocarea resurselor de munca pe sectoare, ramuri, profesii etc.;
d) furnizeaza informatii pentru procesul de orientare profesionala;
e) influenteaza formarea si repartizarea cheltuielilor.
Piata muncii prezinta urmatoarele particularitati
a) ea este o piata cu un inalt grad de rigiditate si de sensibilitate, conditionand atat echilibrul economic cat si pe cel social;
b) este o piata mai complexa, mai organizata si mai reglementata in raport cu celelalte piete;
c) prezinta un grad mai ridicat de perfectiune in raport cu celelalte piete;
d) este o piata oscilanta functie de conjunctura mediului economic.
Negocierea colectiva a salariilor in Romania
Segmentarea pietei muncii este viabila in Romania?
Emigratia, o solutie pentru piata muncii in Romania?
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1417
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
