SPALAREA BANILOR FENOMEN INTERNATIONAL

SPALAREA BANILOR FENOMEN INTERNATIONAL

Sfarsitul de mileniu ne infatiseaza amploarea deosebita a activitatilor economice ce se desfasoara in statele puternic dezvoltate din Europa, America si Asia. Relatiile economice internationale cunosc un dinamism fara precedent, fiind integrate noi state si sisteme economice .

Este in afara oricarei indoieli faptul ca in acest nesfarsit teritoriu al economiei se initiaza, dezvolta si finalizeaza un numar impresionant de afaceri ilegale, care alcatuiesc ceea ce, foarte adesea, este cunoscut ca fenomenul de criminalitate a afacerilor. Frauda lezeaza economia [2] in ansamblul ei, cauzeaza imense pierderi financiare, slabeste stabilitatea sociala, ameninta structurile democratice, determina pierderea increderii in sistemul economic, corupe si compromite institutiile economice si sociale.

Preocupata de problema criminalitatii afacerilor, Comunitatea Internationala a analizat cauzalitatea si efectele acesteia, recomandand statelor membre sa adopte masuri concrete pentru limitarea ei[3]. Diversitatea legislatiilor, cuplata cu particularitatile economico-sociale derivand din stadiile de dezvoltare ale tarilor europene si celorlalte state, au facut practic imposibila redactarea unei definitii precise a criminalitatii afacerilor .

Cele doua dimensiuni ale criminalitatii afacerilor:

dimensiunea nationala, respectiv suma infractiunilor incriminate in legile penale sau speciale ale fiecarei tari, care se produc in interiorul sistemului economic si financiar si nu comporta sau nu includ elementul de extraneitate;

dimensiunea internationala, respectiv suma infractiunilor care se comit si se finalizeaza cu participarea elementului de extraneitate (persoane, firme, corporatii, banci etc.)

Cele doua dimensiuni[5] nu au avut si nici nu vor avea un caracter static. Astazi este evidenta internationalizarea afacerilor de tip criminal, in cele mai rasunatoare cazuri de contrabanda, evaziune fiscala, trafic de droguri, operatiuni de import-export ilegale, s-a realizat si perfectionat continuu parteneriatul pentru crima. Contrabanda cu alcool sau tigari, traficul de droguri si armament nu pot fi concepute fara participarea afaceristilor aflati pe mai toate meridianele globului. Intr-un asemenea context este relevanta lista de infractiuni circumscrise fenomenului de criminalitate a afacerilor , redactata de Comitetul European pentru Problemele Criminale:

infractiuni in legatura cu formarea cartelurilor;

practici frauduloase si abuzuri comise de intreprinderi multinationale;

obtinerea frauduloasa sau deturnarea fondurilor financiare alocate de stat sau de organizatii internationale;

infractiuni in domeniul informaticii (criminalitatea informatica);

crearea de societati fictive;

falsificarea bilantului intreprinderii si incalcarea obligatiei de a tine contabilitatea;

fraude care se rasfrang asupra situatiei comerciale si a capitalului social;

fraude in detrimentul creditorilor (bancruta, violarea drepturilor de proprietate intelectuala si industriala);

infractiuni impotriva consumatorilor (falsificarea marfurilor, publicitate mincinoasa);

concurenta neloiala;

infractiuni fiscale;

coruptie;

infractiuni bursiere si bancare;

infractiuni in materie de schimb valutar;

infractiuni impotriva mediului ambiant.

Odata declansata ofensiva reala contra unor componente sau segmente ale criminalitatii afacerilor (evaziunea fiscala, contrabanda, coruptia, traficul de droguri etc.) se scot la lumina zilei aspecte deosebite, unele cutremuratoare prin dimensiunea lor. A fost suficient, de exemplu, sa se descopere, mai mult sau mai putin intamplator, importante fraude privind utilizarea subventiilor acordate[7], in cadrul Pietei Comune, producatorilor si exportatorilor de produse agricole si alimentare, pentru a se declansa o analiza serioasa care a evidentiat fraude imense comise in acest domeniu, in Italia, abia in anii 1985-1996, dupa investigatii si anchete complexe s-au conturat adevaratele dimensiuni si adevarata fata a organizatiilor mafiote, despre care autoritatile nu au vorbit timp de 30-40 de ani. In Germania si celelalte state ale Europei Occidentale abia acum se vorbeste despre rolul crimei organizate in migratia clandestina a cetatenilor turci, arabi, romani, sarbi etc., dupa ce mai bine de 20 de ani, in numele dreptului cetatenilor la libera circulatie, autoritatile au stimulat acest fenomen. Prin urmare, se poate afirma ca aceste edificii criminale se construiesc si se dezvolta in imensa lor majoritate din interesul si cu sprijinul autoritatilor statale. Geneza lor trebuie cautata in perimetrul intereselor de putere.

Aceasta stare de fapt face ca autoritatile sa nu dezvaluie adevaratele dimensiuni ale criminalitatii decat in momente de rascruce. Fiecare noua guvernare este preocupata sa spuna si sa demonstreze cat de corupta a fost guvernarea anterioara, refuzand sa accepte ca aspectele criminalitatii afacerilor si cele ale crimei organizate se vor prelungi si intensifica, uneori la cote mult mai ridicate. Politizarea activitatilor de lupta contra criminalitatii este cauza fundamentala a reactiei slabe fata de pericolul acesteia, elementul care determina puternica consolidare a ei in societatea de azi. intr-un asemenea climat, pe un teren prielnic, structurile care actioneaza in domeniul criminalitatii afacerilor si-au construit, dezvoltat si perfectionat un management performant, caracterizat de: eficienta maxima, specializare riguroasa, logistica ultramoderna, mult superioara celei aflate la dispozitia organelor legii. Sunt relevante in acest context afirmatiile facute de Giovanni Falcone, celebrul judecator italian, asasinat de Mafia la 23 mai 1992: "Mafia constituie o lume logica, mai rationala si mai implacabila decat STATUL. Mafia este o articulatie a puterii, o metafora a puterii, dar si o patologie a puterii. Mafia este un sistem economic, o componenta obligatorie a sistemului economic global. Mafia se dezvolta datorita statului si isi adapteaza comportamentul in functie de acesta.'

Produsul financiar rezultat din afacerile ilegale derulate de gruparile crimei organizate are dimensiuni impresionante. Banii murdari care circula, practic la vedere, constituie oxigenul care da forta infractorilor aflati foarte aproape sau chiar in intimitatea structurilor de putere ce le garanteaza si acopera activitatile infractionale. Analistii fenomenului criminalitatii afacerilor avertizeaza asupra faptului ca importante fonduri rezultate din afacerile ilegale sunt injectate in organisme si structuri politice si administrative, pentru ca acestea sa se mentina la putere si sa poata garanta gruparilor criminale succesul in multitudinea afacerilor murdare pe care le initiaza. Scopul, tinta primordiala a acestor grupari este aceea de a face inoperante, ineficiente si de a paraliza structurile abilitate sa lupte impotriva lor.

Si in Romania s-a produs de multa vreme fuziunea elitelor: elita lumii interlope si elita vietii publice. Acestea actioneaza impotriva ordinii si a legii, in perimetrul degradant al imoralitatii, afacerilor veroase, luxului si desfraului. Exponentii acestor elite au in proprietate restaurante, cazinouri, intreprinderi profitabile, case de moda, hoteluri, autoturisme de lux, imobile ce rivalizeaza cu proprietatile princiare, trusturi de presa si posturi de televiziune, locuinte de vacanta si, nu in ultimul rand, substantiale conturi in strainatate.

Este, asadar, limpede pentru omul de rand care asista neputincios la acest spectacol ca in teritoriul ocupat de crima organizata, actioneaza profesionistii din lumea comertului, investitiilor, finantelor si bancilor intr-o perfecta articulare cu exponenti ai puterii.

Afacerile ilegale de mare amploare - contrabanda, evaziunea fiscala, traficul de droguri, spalarea banilor[8], practici frauduloase in privatizarea unor societati comerciale etc. - nu se pot initia, derula si finaliza fara existenta unui parteneriat intre gruparile autohtone si cele corespondente ale acestora care actioneaza pe teritoriul altor state.

1.COLABORAREA INTERNATIONALA IN LUPTA IMPOTRIVA RECICLARII FONDURILOR

Infractiunea de spalare de bani[9] se desfasoara cel mai adesea in mai multe state si zone geografice ale lumii. De aceea se impune cooperarea internationala prin institutiile juridice ale extradarii, comisiilor rogatorii, executarea hotararilor judecatoresti ramase definitive emise de alte state, sechestrul si confiscarea bunurilor rezultat a unor infractiuni comise in strainatate, precum si noi metode de cooperare intre agentiile nationale ale diferitelor state. Doar existenta unui sistem de norme legislative comune poate ajuta institutiile diferitelor state in cooperarea eficienta in acest domeniu.De asemenea cooperarea internationala prin intermediul institutiilor internationale cu atributiuni in acest domeniu (Interpol, Europol, Eurojust etc.).