Tipuri de impozite si modalitati specifice de impozitare in sistemele fiscale contemporane

Tipuri de impozite si modalitati specifice de impozitare in sistemele fiscale contemporane

1 Situatia actuala a fiscalitatii in statele dezvoltate

1.1 Sistemul fiscal francez

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit constituie venit la bugetul statului. Subiectii impozabili sunt societatile de capital si societatile asimilate celor de capital, anumite stabilimente publice care desfasoara o activitate industriala sau comerciala, colectivitatile teritoriale si asociatiile care nu sunt in mod expres exonerate. Societatile de persoane pot opta sa fie supuse impozitului pe profit.

Baza de impunere se costituie din profitul realizat in urma activitatilor desfasurate in Franta. Acest profit este determinat ca diferenta dintre valoarea activului net la inchiderea si deschiderea exercitiului financiar, diminuata cu eventualele majorari de capital, majorata cu eventualele distribuiri catre actionari.

In practica profitul impozabil este determinat pe baza rezultatelor contabile anuale, carora li se pot aduce rectificari prin deduceri si reintegrari extracontabile care trebuie sa tine seama de regulile fiscale specifice, cum ar fi:

Existenta unui regim fiscal de incurajare a investitiilor in teritoriile franceze de peste mari care permite, in anumite conditii, ca societatile sa-si deduca din profit o suma egala cu valoarea investitiilor productive; aceasta suma este diminuata cu partea din investitie care a fost acoperita prin subventii din fondurile publice; de notat ca de acest tratament fiscal beneficiaza decat investitiile realizate in anumite sectoare economice prioritare, cum ar fi turismul si industria;

Sistemul exonerarii pentru o treime, care presupune ca din totalul profiturilor realizate intr-un sector economic prioritar, doar doua treimi sunt luate in calcul pentru impozit;

Non-deductibilitatea anumitor cheltuieli cum ar fi: amortizarile excedentare, cheltuielile de lux, anumite amenzi si penalitati, dobanzile in exces platite actionarilor, etc.

Sunt acordate anumite scutiri pentru dividendele platite de o filiala societatii mama; exista o impozitare la nivel redus pentru anumite categorii de venit (castigurile din capital pe termen lung, redeventele obtinute din concesionarea dreptului de proprietate industriala si comerciala).

Printre entitatile care beneficiaza de scutiri de la plata impozitului se numara regiunile, departamentele, municipalitatile (comunele), cooperativele, asociatiile fermierilor, societatile de investitii, asociatiile al caror scop este de a pune anumite bunuri la dispozitia membrilor lor.

Societatile create intre 1 ianuarie 1995 si 31 decembrie 1999, in anumite zone prioritare de amenajarea teritoriului, pentru a exercita o activitate comerciala sau industriala (sau, in anumite conditii, o activitate necomerciala) au beneficiat de o scutire de 100% de la plata impozitului pe profit pentru beneficiile realizate in primele 24 luni de activitate si de 75%, 50% si 25% pentru profitul realizat in decursul fiecareia din cele trei perioade de 12 luni urmatoare. Pentru societatile create dupa 1 ianuarie 2000, nivelul maxim al profitului scutit de impozitare este plafonat la 225.000 EURO pentru fiecare perioada de 36 de luni.

Plata impozitului se face in patru rate urmand ca la sfarsitul exercitiului fianciar sa se faca regularizarea. Declaratiile fiscale trebuie depuse in principiu in termen de trei luni de la incheierea exercitiului fiscal.

Pierderile fiscale pot fi reportate pentru o perioada de 5 ani, cu exceptia amortizarilor amanate dintr-o perioada deficitara, care pot fi reportate asupra beneficiilor viitoare fara limita de timp. Optional si numai in anumite conditii pierderile fiscale pot fi reportate si asupra rezultatelor din cele trei exercitii anterioare.

In Franta exista anumite particularitati in domeniul impozitului pe profit:

o       Exista un regim special pentru grupurile de societati: societatea mama poate, in anumite conditii, sa fie considerata singurul subiect impozabil pentru intregul grup; ea trebuie sa detina cel putin 95% din dividendele si drepturile de vot ale filialelor.

o       Sistemul impunerii profitului mondial presupune determinarea profitului impozabil al societatilor franceze in raport cu rezultatele directe ale activitatii lor din strainatate. Determinarea profitului impozabil se face conform regulilor fiscale franceze.

o       Regimul profitului consolidat presupune impozitarea societatilor mama asupra ansamlului rezultatelor economice din exploatarile directe sau indirecte, din Franta sau din strainatate, dupa regulile fiscale franceze.

o       Impozitarea pe baza acestor din urma doua sisteme este conditionata de aprobarea ministrului pentru economie, finante si industrie.

o       Societatile franceze care detineau, direct sau indirect, cel putin 25% din capitalul unor societati care beneficiaza in strainatate de un regim fiscal privilegiat, puteau fi supuse dispozitiilor privind impozitul pe profit pentru partea care le revine din profitul societatilor straine. Aceste dispozitii nu mai sunt insa aplicabile de la 1 ianuarie 2003.

o       Aceeasi regula se aplica si societatilor franceze care, direct sau indirect, detin cel putin 10% din drepturile financiare si drepturile de vot in asemenea entitati sau la nivelul filialelor acestora.

Exista un regim special optional pentru societatile mama si filialele lor: beneficiul primit de la o filiala poate fi dedus din profitul net al societatii mama.

Impozitul pe venit

Pentru determinarea subiectilor rezidenti impozabili, legislatia fiscala franceza intrebuinteaza trei criterii altenative:

Ø      Criteriul de ordin personal: resedinta permanenta in Franta

Ø      Criteriul de ordin profesional: exercitarea in Franta a unei activitati profesionale (salariata sau nu), care nu reprezinta o activitate accesorie;

Ø      Criteriul de ordin economic: situarea in Hexagon a centrului de interes economic.

In principiu, rezidentii datoreaza impozit pentru toate veniturile lor (din tara si din strainatate), in timp ce nerezidentii datoreaza impozit doar pentru beneficiile de sursa franceza.

Baza de impozitare cuprinde noua categorii de venituri: indemnizatii, salarii, pensii si rente viagere; beneficii agricole; beneficii industriale si comerciale; venituri necomerciale; venituri din capitaluri de natura mobiliara; venituri funciare; remuneratiile administratorilor societatilor comerciale; castiguri profesionale; castiguri obtinute de particulari.

Determinarea venitului impozabil se face la nivelul fiecarei categorii de venit, urmand reguli proprii. Sunt acordate si anumite deduceri generale, cum ar fi cheltuielile pentru remunerarea persoanelor care se ocupa de ingrijirea copiilor, pensiile alimentare, etc.

In plus, contribuabilii au posibilitatea de a deduce din impozitul pe venit determinat anumite credite fiscale: anumite cheltuieli de reparatie sau de investitie pentru locuinta proprie, anumite donatii cu caracter social; cheltuielile pentru angajarea unei persoane la domiciliu; anumite categorii de investitii (ex. in cinematografie, in capitalul intreprinderilor mici si mijlocii). Baremul de impunere, aplicabil veniturilor realizate in anul 2003 si impozitate in 2004, este urmatorul:

Franta acorda o atentie sporita impozitarii plus valorilor din diverse tranzactii sau din detinerea unor active de natura mobiliara sau imobiliara. Practic, exista doua mari categorii de operatiuni impozabile:

Castigurile mobiliare realizate prin cesiunea de valori mobiliare (actiuni, obligatiuni, participatii la fondurile de plasament) sau de obiecte pretioase;

Castigurile imobiliare realizate prin cesionarea unor imobile sau a unor drepturi asupra imobilelor.

Cotele de impunere sunt variabile:

Veniturile din cesiunea de valori mobiliare mai mari de 15.000 euro se impoziteaza cu 16%, la care se adauga o contributie sociala obligatorie de 10%;

Castigurile din cesionarea unor obiecte de valoare: metale pretioase- 8% din pretul de vanzare; bijuterii, obiecte de arta sau de colectie 5% pentru ceea ce depaseste 3050 euro;

Venituri de natura imobiliara aplicarea baremului general de impunere, cu anumite corective care sa atenueze progresia impunerii.

1.2 Sistemul fiscal englez

Impozitul pe profit

Beneficiar al sumelor colectate cu titlul de impozit pe profit este in totalitate statul. Subiectii impozabili sunt societatile si asociatiile, inclusiv cluburile si asociatiile de comert, dar nu societatile de persoane, institutiile care asigura servicii medicale, autoritatile locale sau asocierile intre autoritatile locale.

Datoreaza de asemenea impozit pe profit societatile nerezidente care obtin profituri din activitati comerciale in Regatul Unit.

Anumite dispozitii speciale se aplica fondurilor de investitii, societatilor de investitii, societatilor de asigurare pe viata, pentru trusts , societatile de constructii, societatile de ajutor reciproc, societatile mutuale.

Baza de imunere se determina foarte simplu, prin insumarea tuturor beneficiilor, cu exceptia dividendelor si a altor distribuiri primite de la companii britanice. Scutirile de la plata impozitului vizeaza de regula doar asociatiile caritabile. Anumite cheltuieli facute in beneficiul afacerii sunt deductibile, existand reguli specifice privind regimul investitiilor si al amortizarilor fiscale.

Coroana britanica impune profitul realizat pe baza unui barem progresiv, dupa cum urmeaza:

Pentru beneficii mai mici de 10.000 £, 0%

Pentru beneficii intre 10.001 50.000£, 23,75%

Pentru beneficii cuprinse intre 50.001 300.000£, 19%

Pentru beneficii intre 300.001 1.500.000£, cota de 32,75%;

Pentru beneficii mai mari de 1.500.000£, cota de 30%

In Regatul Unit exista doua modalitati de plata. Pentru aproximativ 90% dintre societatile care datoreaza impozit pe profit, plata impozitului se face la sfarsitul unei perioade de 9 luni de la data incheierii anului financiar. In schimb, pentru companiile cele mai importante (al caror profit depaseste de regula 1,5 milioane lire sterline), impozitul se plateste in patru rate egale, dintre care doua chiar in cursul anului financiar, in lunile sapte si zece.

Pierderile fiscale pot fi imputate asupra beneficiilor viitoare de aceeasi natura sau asupra altor beneficii din acelas an sau din exercitiul financiar anterior (sistem de imputare a pierderilor fiscal carry back, pentru un singur an). Pierderile fiscale curente ale unei societati membre intr-un grup de societati pot fi compensate cu beneficiile realizate de alte societati din grup.

Un actionar rezident are dreptul la un credit fiscal (reprezentand o parte din impozitul pe profit platit de societate), pentru dividendele pe care le primeste.

Impozitul pe venit

In Regatul Unit sunt cosiderati rezidenti acei cotribuabili care fie locuiesc aici mai mult de 183 zile in cursul unui an fiscal, fie locuiesc in medie 90 zile pe an, luand in calcul ultimii patru ani. In principiu, rezidentii datoreaza impozit pe venit pentru beneficiul mondial. Conform dreptului cutumiar britanic, fiecare contribuabil este dator sa-si aleaga un domiciliu un teritoriu de care apartine (Anglia, Scotia, Tara Galilor sau Irlanda de Nord).

Nerezidentii datoreaza in principiu impozite pentru veniturile obtinute din Regatul Unit, cu exceptia plus-valorilor pe care eventual le realizeaza.

Baza de impunere este compusa din mai multe categorii de venituri:

      Venituri din cedarea folosintei unei locuinte;

      Beneficiile provenind dintr-o activitate comerciala;

      Beneficiile provenind din exercitarea unei profesiuni liberale;

      Venituri din dobanzi;

      Venituri din dividende, schimburi comerciale si alte venituri din strainatate;

      Venituri diverse;

      Venituri din salarii;

      Venituri din dividende distribuite de o societate supusa legislatiei britanice.

Pentru determinarea bazei de impunere, sunt luate in considerare veniturile realizate in cadrul anului fiscal britanic, adica in perioada 6 aprilie 5 aprilie anul urmator. Legislatia fiscala autorizeaza o serie de deduceri stabilite dupa cum urmeaza:

In afara acestora, exista posibilitatea deduceruii din baza de impozitare si a altor categorii de cheltuieli: toate cheltuielile care au concurat la realizarea veniturilor (pentru veniturile comerciale si din exercitarea unor profesiuni liberale), anumite contributii la organizatiile profesionale si anumite cheltuieli de vacanta etc.

Impunerea veniturilor pesoanelor fizice se face pe baza urmatorului barem:

Castigurile realizate din tranzactionarea unor active comerciale sunt impozitate daca exced 8200 £ anual, pe baza unui barem degresiv raporat la durata detinerii activelor (baza impozabila se reduce pe masura trecerii timpului). Cotele de impunere variaza intre 20 si 40 %.

In materia pierderilor fiscale, Regatul Unit se particularizeaza prin recunoasterea posibilitatii imputarii pierderilor si asupra rezultatelor fiananciare anterioare (de exemplu, pierderile comerciale din primii 4 ani de activitate comerciala noua pot fi imputate asupra beneficiilor fiscale din cei trei ani anteriori).

2 Situatia actuala a fiscalitatii in statele in curs de dezvoltare

1 Sistemul fiscal al Albaniei

In Albania, cota de impozit pe profit este stabilita de la 1 ianuarie 2005 la 23% (redusa de la 25%, cu posibilitatea reducerii pe viitor la 20%). Dividendele, redeventele, dobanzile sau beneficiile transferate usor companiei nerezidente se impoziteaza cu 10%, prin retinere la sursa. Cota de TVA este stabilita la 20%, dar persoanele care nu realizeaza venituri mai mari de 8 milioane Leka anual nu sunt platitori de TVA.

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice se face pe baza unui barem progresiv, cu cinci cote de impunere cuprinse intre 5% (pentru un venit anual intre 14.000 si 40.000 Leka) si 30% (pentru venituri mai mari de 50.000 Leka). Contributiile sociale obligatorii ale angajatilor totalizeaza 11,2% din venitul brut iar cele ale angajatorilor 30,7%.

2 Sistemul fiscal al Bulgariei

In materia impozitului pe profit, subiectii impozabili in Bulgaria sunt entitatile rezidente, entitatile finantate de stat si sediile permanente ale entitatilor rezidente. Societatile rezidente datoreaza impozit pe profit pentru beneficiul lor mondial, inclusiv pentru dividendele distribuite. Dividendele sau profitul din lichidarea unei persoane juridice bulgare, platite unei persoane fizice sau juridice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene nu se impoziteaza prin retinere la sursa, daca aceasta a detinut mai mult de 20% din actiunile sau platile sociale ale unei societati bulgare pentru cel putin un an.

In vederea determinarii bazei impozabile, sunt considerate deductibile toate cheltuielile care au concurat la realizarea de profit (un exemplu aparte il constituie imobilizarile corporale create ca urmare a unei activitati de cercetare dezvoltare). Din contra, nu sunt deductibile: cheltuielile pentru automobile, primele pentru asigurari de viata si alte asigurari personale, dividendele platite actionarilor, penalitatile etc. In general plus-valorile realizate sunt impozabile, exceptie facand cele obtinute din tranzactii cu actiuni cotate la bursa de valori bulgara.

Nu sunt incluse in baza de impozitare castigurile obtinute din tranzactii pe o bursa autorizata sa functioneze in Bulgaria.

Pierderile fiscale pot fi in principiu reportate pentru o perioada de cinci ani, mai putin cazurile de fuziune sau de transformare a societatii.