Viitorul activitatii bancare

Viitorul activitatii bancare

1. Contextul concurential

Industria serviciilor financiare este una in evolutie, cuprinzand activitati cu titluri, servicii bancare, asigurari, leasing si proprietate, ca si activitati auxiliare ale acestora, precum procesare de date si consultanta manageriala. Participantii la aceasta industrie sunt banci comerciale, case de economii, fonduri pe piata monetara, companii financiare, banci de investitii, brokeri, companii de asigurari, diverse conglomerate de activitati si firme non-financiare.

Analiza activitatilor holdingurilor bancare si financiare, care opereaza pe pietele financiare internationale, evidentiaza aspectele definitorii ale evolutiei viitoare:

institutiile non-bancare au continuat sa patrunda liniile de produs ale bancilor comerciale;

ritmul acestor intrari s-a accelerat pe ambele laturi: depozite si imprumut;

ponderea pe piata a imprumuturilor bancare a fost fluida pe componente, institutiile nonbancare avand o pondere importanta pe piata in detrimentul bancilor comerciale;

la randul lor, bancile comerciale au cunoscut succes in afacerile cu carti de credit, 'Visa' si Master-Card;

bancile raman dominante la imprumuturile comerciale si industriale pe termene scurte, o dominatie care insa da si semne de fragilitate;

imprumuturi pe termen lung, precum cele ipotecare sunt preluate, de exemplu, de companiilor de asigurari, iar leasingul revine societatilor deja specializate;

fondurile de pe piata monetara, sustinute de unele companii, ameninta semnificativ depozitele marilor banci comerciale.

Pietele celor mai multe categorii de credite se extind la nivel national si international de un deceniu, ca si depozitele 'detailiste', aceasta dupa ce depozitele 'angrosiste' au declansat extinderea de cca trei decenii;

Serviciile bancare nu mai constituie o zona comerciala absolut distincta a bancilor, fiind puternic concurate de companiile financiare, industriale, de cele comerciale engrosiste si detailiste, fondurile mutuale si alte institutii de depozit .

Este important de subliniat ca e greu de apreciat daca aceasta concurenta va urma vreun set de reguli sau daca reglementarile vor oferi o deschidere completa in acceptarea ei, raspunsul cu privire la 'viitorului bancilor' plutind inca in ceata, intre banci si non-banci detasandu-se totusi activitatile de depozit si imprumut, zona in care legislatiile au luat in mare masura partea bancilor, ramanand in continuare intrebarea: cum vor evolua bancile in sensul capacitatii concurentiale in industria financiara .

Supravietuirea celor mai multe banci va depinde de capacitatea lor concurentiala, geografica si pe produse, de capacitatea de a descoperi nisele adecvate pe piata, de a-si exercita corepunzator si ireprosabil functiile complementare de depozit si imprumut, bancile continuandu-si extinderea in zona activitatilor de non-credit, largindu-si astfel baza de venituri, venituri in care ponderea celor a caror sursa este non-credit va creste.

Societatile bancare vor concura pe piete geografice distincte, restructurandu-si continutul activitatilor intr-o tripla perspectiva:

Global. Marile banci concureaza cu societati financiare straine, neconstranse de prevederile legale si amendamentele limitative autohton, desprinzandu-se cateva mari banci care vor putea sa isi restranga corespunzator angajamentele de banca comerciala cu scopul de a se debarasa de restrictiile legale specifice, acest fenomen putandu-se insa stopa in cazul in care se va schimba aici filozofia legislativa si vor disparea restrictiile existente pe plan intern;

Regional (interstatal In cazul unei competitivitati mai reduse in planul global, societatea bancara se va putea concentra pe alte nise, precum imprumuturi comerciale, operatiuni cu carti de credit, servicii de procesare a tranzactiilor etc. Bancile din categoria celor regionale se vor extinde in afara statului pentru operatii aducatoare de economii si eficienta economica in sprijinul profitabilitatii, consolidandu-se fuziunile si achizitiile intre bancile de nivel mediu, societati care se vor concentra in constituirea de supermarket-uri financiare.

National. La acest nivel se vor inregistra urmatoarele fenomene:

u       unele banci vor opta impotriva afilierii sau fuziunii-achizitiei, in special impotriva de a fi achizitionate,

u       altele banci nu vor fi atractive achizitorilor din cauza conditiilor pietelor locale,

u       va ramane astfel spatiu pentru satisfacerea nevoilor bancare ale comunitatii locale, ferit de concurenta specifica pe plan international, neputand fi insa excluse dificultatile de natura ne-concurentiala ale bancilor mici, ramase individuale si independente,

u       bancile noi vor fi concurate de catre cele mari, existente datorita perceptiei clientilor in materie de identitate.

2. Mutatii structurale

Serviciile bancare si semibancare se vor caracteriza prin tendinte evolutive in urmatoarele domenii:

incheierea contractelor de credit:

u    se va accentua in realizarea plasamentelor intreprinse impreuna cu alte banci sau investitori, fiind mai bine conditionate decat cele clasice, in care se implica o singura banca;

Domenii in care serviciile bancare si nonbancare vor inregistra tendinte evolutive in viitor sunt: analiza

u    nivelul si diferentierea preturilor vor face necesara prezenta mai multor banci, de talii diferite, in contractele de vanzare-cumparare, preturile luand in considerare perceptia diferentiata a riscurilor specifice din partea vanzatorilor si cumparatorilor;

u    se va manifesta activitatea de expertiza de specialitate in contractare si in activitatea bancara, bancile tebuind sa demonstreze ca costurile expertizei sunt acceptabile.

analiza contractelor de investitii costul activului financiar al bancii se reflecta in costul al datoriei si al capitalului asupra bancii, concurentii bancilor, fonduri de pensii, operatorii de titluri comerciale, fonduri mutuale si fonduri pe piata monetara, banci straine avand obligatii referitoare la capital mai reduse, iar costurile contractelor de credit impovareaza bancile, in plus, rolul de intermediar al bancii aduce acesteia un cost per tranzactie mai ridicat decat imprumutul corespunzator pe piata monetara.

finantarea bancii:

dereglementarea completa a depozitelor, in ce priveste rata si soldurile minime, va conduce la cresterea costurilor specifice;

bancile mari isi vor spori accesul pe pietele de capital, cele mai mici bazandu-se mai intai pe fonduri locale in sprijinul propriilor activitati;

noile reguli ale capitalului vor pune un nou accent pe risc, in sensul asocierii de capital suplimentar surplusului de risc, piata titlurilor de capital bancar neaacceptand usor mai noile infuzii, data fiind experienta pierderilor la credite, fiind evident ca regulamentele prezente si propuse de intretinere a capitalului accentueaza trendul cresterii costurilor de finantare.

incheierea tranzactiilor de non-credit

bancile comerciale vor gasi concurenti in initierea mecanismelor de transfer al fondurilor in randul caselor de economii, cooperativelor de credit si fondurilor de pe piata monetara;

bancile vor trebui sa isi gestioneze in mod agresiv serviciile de depozit, datorita concurentei altor institutii financiare;

o puternica concurenta va surveni din partea companiilor de informatii si telecomunicatii, viitorul diminuand controlul bancilor asupra tehnologiilor de transfer al fodurilor la distanta;

odata cu cresterea tehnologiei computerizate la dispozitia micilor afaceri si a populatiei serviciile bancilor la oficiu si domiciliu vor continua si in zona bancara propriuzisa si in aceea a investitiilor.

vanzarea serviciilor financiare si manageriale

marile banci isi vor extinde serviciile in zonele finantelor corporatiste, comerciala, consultanta financiara si investitii, aceasta expansiune specifica creand nevoia de personal experimentat si de expertiza, indiferent de statutul acestuia, de personal propriu angajat sau numai atras. Cresterea costurilor va fi inevitabila, luandu-se in considerare plusul de profitabilitate indus de astfel de activitati specializate, acest plus de profitabilitate putand fi insa iluzoriu in situatia accentuarii concurentei pe baza de pret;

expansiunea bancilor in activitatile de brokeraj poate fi mai lenta, mai accentuata eventual in relatiile inter-statale;

in ciuda profitabilitatii ridicate in zona asigurarilor, aceasta ramane mai putin accesibila pe termene scurte.

gestiunea riscului de concurenta a fondurilor si angajamentelor in activitati semi-banacare, costurile mai ridicate a acestor servicii reclamand o rata de rentabilitate specifica mai ridicata, cel putin pentru a nu perturba valorile si intervalul ratelor dobanzilor.

Atractivitatea pietei va evolua si odata cu schimbarile geografice, demografice si tendinta de declin in cresterea populatiei.

Este de asteptat un efect soc al tuturor acestor tendinte in mod cumulativ, in sensul ca fiecare societate bancara se va confrunta,intr-o masura sau alta, cu probleme de supravietuire, putandu-se extinde falimentele si fuziunile necesare absorbtiei concurentilor scosi din lupta.

Mutatiil regulamentative

Promovarea reglementarilor si regulilor bancare a permis existenta si a bancilor necompetitive, in timp ce dereglementarile si intruziunile in ramura ale altor insitutii si societati financiare le-au pus pe acestea in pozitie de insolvabilitate, in incapacitate de a face fata schimbarilor structurale ale industriei, implicatiile politce la scara natiunii a acestui proces putand determina adoptarea de decizii politice pentru a evita eventualele efecte negative asupra mediului bancar, financiar si economic.

Aceste decizii care circumscriu functionarea profitabila, din perspectiva economiei si a societatii, a sistemului bancar pot fi grupate in cinci categorii:

Protectia depozitelor si stabilitatea monetara

apar alte tipuri de tranzactii de debitare-creditare a conturilor clientilor, ceea ce genereaza extinderea cvasi-depozitelor, in fapt conturi de control, ridicand problema daca acest nou tip de conturi trebuie reglemetat in intregime sau partial si daca e nevoie de aceeasi protectie a depozitului;

in ce priveste evaluarea riscului, se poate impune consolidarea sistemului de prime pentru riscurile specifice, precum si reevaluarea nivelului asigurarii depozitului, in care sa se includa si reducerea acoperirii acestuia;

reglementarile vor trebui sa promoveze noi standarde si instumente de control asupra sistemului de plati, confruntat cu noi tipuri de conturi si plati, amenintand cu explozia acestuia, riscul rezultat din aceste tranzactii pentru sistemul impunand de noi masuri de control si reducere a riscului platilor fara acoperire.

Eficienta si competitivitatea sistemului bancar

in ce priveste sistemele de transfer electronic al fondurilor (STEF), legea statului este inca aceea de care depinde distinctia intre facilitatile proprii acestora si ramificarea bancara, expansiunea inter-statala si internationala exploziva depinzand de configuratia STEF la scara nationala, stabilita prin legea nationala. Concomitent, accesul national la serviciile STEF este partajat intre participantii la acestea, impunandu-se la aceasta scara coerenta a politicilor si reglementarilor in utilizarea serviciilor STEF;

expansiunea serviciilor pe segmentul garantiilor la datorii si titluri se distinge in ce priveste termenele scurte, fiind necesara reglementarea extinderii acestui segment, in sensul asimilarii la produsele-serviciile curente a unor categorii clasificate deocamdata ca 'incidentale';

sunt de asteptat noi initiative de tip joint venture intre institutiile cu si fara depozite, ca si o mai mare participare institutionala la profituri si proiecte impreuna cu clientii, in acest sens legislatia si reglementarile fiind depasite in ce priveste controlul si permisivitatea expansiunii in aceasta zona, prevazandu-se o abordare graduala a problemei din partea managerilor participanti;

numarul fuziunilor si achizitiilor va creste, ca si ponderea lor in structura industriei bancare, acestea vor combina actualele institutii financiare, banci, dar si institutii de economii, cu alti participanti la industria financiara, ceea ce va lua si forme sistematice, implicand departajarea serviciile financiare in structura si functionarea holdingurilor, precum titluri, asigurari si alte servicii functionale, in sensul delimitarii acestora de activitatea bancara;

este previzibil regresul facilitatilor ramificarii (compartimentarii) in favoarea tehnologiei electronice a serviciilor bancare, avand in vedere tehnologia cartilor de credit, este de asteptat ca ea sa serveasca drept model pentru expansiunea altor activitati bancare si financiare.

Protejarea consumatorului si accesul la servicii

sunt necesare inca reglementari pentru protectia consumatorului vizand : cresterea protectiei consumatorului in sfera bacara si investitionala, elaborarea de standarde operative in tranzactiile STEF pentru rezolvarea erorilor si autorizarea folosirii STEF;

se va impune distinctia efectiva a activitatilor de titluri si gir de componentele asigurate ale societatilor bancare, aici existand prohibitia partiala a folosirii firmei societatii pentru unele activitati si delimitarea transparenta intre activitatile asigurate si cele neasigurate;

clientii releva accesul inandecvat al consumatorilor cu venituri reduse la resursele de servicii bancare de baza si de credit, presiunea acestora putand constitui un factor de reducere a profitabilitatii bancilor si holdingurilor, legislatia trebuind sa asigure echilibrul intre oferirea generalizata a serviciilor de baza si profitabilitatea industriei bancare.

Reglementeri institutionale

O examinare functionala a diversitatii activitatilor bancare ramane prioritara pentru oricare tip de conditii, fiind nevoie ca asemenea examinari sa fie specializate pe activitati. In acest sens, apare problema sistemelor bancare de contact, intre state diferite, intre filozofii legislative diferite, cresterea ponderii societatilor de tip inter-statal, regional si cu vocaatie globala, accentuand nevoia cooperarii intre organele de control si jurisdictie, promovarii unor reglementari bancare obligatorii la nivel global.

Solvabilitatea fondurilor de asigurari

Cresterea numarului de banci insovabile si ingreunarea in acest sens a situatiei autoritatilor ridica tot mai evident si aceasta problema, guvernele manifestand inca aitutidini diferite in sensul sprijinirii acestor fonduri ale asigurarii solvabilitatii bancilor, respectiv in aceea a acceptarii falimentului bancii odata cu constatarea incapacitatii de plata, existand posibilitatea rupturii intre sistemului de plati si cel financiar, posibilitate care creste pe masura taliei societatii bancare in cauza.

Daca viata, conditia bancilor nu a fost si nu este simpla, categoric ea nici nu da astfel de semne pentru viitorul previzibil, complexitatea si complicarea conditiei bancilor crescand, in mod specific, pe mai multe planuri decat in cazul altor industrii, putand fi evidentiate totusi similaritati cu unele dintre acestea.

Bunaoara, bancile se concureaza intre ele iar piata lor este pandita de oligopoluri si monopoluri, ceea ce nici nu este un specific activitatii bancare..

Cele mai mari probleme vizeaza 'exteriorul' activitatii bancare. Astfel, daca mai rezista si banci necompetitive, faptul isi pastreaza substratul prin raportarea la comunitatile locale, aceste comunitati avand insa din ce in ce mai putin un cuvant de spus in context.

Configuratia societatilor si operatiilor bancare este cel mai puternic influentata de industria financiara si contextul legislatiei si institutiilor aferente, vecinatatea concurentiala a industriei financiare va domina aici si contextul legislativ si, implicit, factorii comunitatilor locale si concurenta inter-bancara.

Oricum, nimeni nu poate vedea la timpul viitor eliminarea sau macar reducerea activitatii bancare, dimpotriva bancile isi pastreaza si astazi, ca si in trecut, puternice resurse de adaptare la mediu, de a-si redescoperi 'nisa' proprie de afaceri, si aceasta ca o permanenta.