ESTONIA

ESTONIA

Populatie-1370100 locuitori (redcensamintul din 200),80% cetateni estonieni, 7% straini, 13 %apatrizi

Capitala-Tallin(populatie -408329 locuitori -28% din totalul populatiei)

Venit pe cap de locuitor -8500 in 200

Strategia in domeniul drogurilor

Programul pentru pre venirea abuzului consumului de droguri(1997-2007) este implementata incepind cu anul 1997.O noua strategie nationala antidrog pentru anul 2012, conforma cu cerintele comunitare a fost supusa sprobarii Guvernului.

Tendinte

Cea mai mare tendinta din Estonia , in ultimii ani ,se refera la cresterea numarului Czurilor de noi infectati cu HIV printre IDUs. Conform datelor referitoare la tratamentele de dezintoxicare, datelor privind infratiunile la regimul drogurilor , folosirea stimulentilor constituie de asemenea o problema crescinda in Estonia.

Consumul de droguri in general de catre populatie

Cannabisul e cel mai folosit drog in Estonia ,5% din populatie utilizindu-l celputin o data in vita , conform unui sondaj de opinie din 1998.Numai 1% din populatie a consumat alte substate cel putin o data in viata.

Consumul drogurilor printre tineri

Cannabisul este cel mai des consumat drog de catre elevii cu virste intre 15 si 16 ani, 12,7% dintre acestia consumindu-l cel putin o data (sondaj ESPAD-1999).Sondajul ESPAD din 1999 a reliefat ca numarul studentilor care au facut abuz de cannabis, ecstacy si amfetamine cel putin o data a crescut fata de sondajul ESPAD din 1995, cu 5,5% primul drog, 2,9% al doilea ,6,4% ultimul.

Prevenirea

In 2001 prevenirea s-a materializat sub forma a 33 proiecte nationale si locale sin care au facut parte parte aproximativ 10000 de tineri , elevi sau nu,parintii si profesorii .Prevenirea consumului de droguri in scoli a fost inclusa in programele scolare speciale sin clasele a-IVa a-VIa din 2002 (elevii cu varste cuprinse intre 10 si 12 ani).In toate scolile s-au introdus materii cu privire la sanatate.

Cerea pentru tratament medical

Conform Bazei de date privind cererea de tratament ,care acopera numai facilitatile de tratament special, numarul persoanelor care cauta tratament pentru problemele lor legate de droguri a crescut rapid in ultimii ani.Aporape 40% sunt intre 20 si 24 de ani(2001).Opiaceele sunt substantele cele mai folosite de catre persoanele care cauta tratament urmat de stimulenti.Marea majoritate a solicitantilor de tratament sunt cei care folosesc opiaceele ca drog primar, prin metoda injectarii.

Reactia

Raspunsul la cererile de tratament

Tratamentul e pus la dispozitiein special prin internare psihiatrica.Tratamentul de substitutie poate fi procurat abia din 2002.Numai un numar limitat de institutii pune la dispozitie tratamente libere cu internare sau nu, si programe de reintegrare sociala ,in special prin NGO.

Consecinte asupra sanatatii

In Estonia s-a produs o transmitere rapida a virusului H.I.V. din 2000. In 2000, aproximativ 90% dintre incidentele legate de H.I.V. sunt strans legate de folosirea drogurilor injectabile. In inchisori 23% din cei testati au fost gasiti seropozitivi conform datelor din 2001. In 85% din cazuri, injectarea drogurilor folosind aceeasi seringa de catre mai multe persoane a dus la identificarea principalului factor de risc privind infectarea persoanelor cu hepatita B.

Reactia

Raspunsul pentru producerea efectelor negative

Reducerea efectelor negative a jucat un rol minor in Estonia, dar importanta sa a crescut ca rezultat a transmiterii rapide a virusului H.I.V., in ultimii ani. Au crescut fondurile alocate pentru schimbarea seringilor, testul H.I.V. si distribuirea de prezervative, dar acoperirea e inca insuficienta. Reducerea efectelor negative va fi parte integranta a noii strategii nationale.

Strategia nationala: Cadrul institutional si legal

1. Schimbari in politica antidrog si reactii

1.1. Cadrul politic din domeniul drogurilor

Centrul Estonian de Educatie Medicala este responsabil pentru implementarea programului de prevenire a consumului de alcool si droguri 1997-2007 (ADAPP) incepand cu 2000. prioritatile principale ale ADAPP sunt prevenirea consumului de droguri, monitorizarea, culegerea de informatii si lupta impotriva infractiunilor legate de droguri. Schitarea noii strategii nationale multidisciplinare a fost initiata in 2001 de catre Ministerul Afacerilor Sociale in stransa cooperare cu proiectul Phare pentru a intensifica dezvoltarea strategiei nationale si pentru a asigura corespondenta dintre aceasta si cerintele comunitare. Ministerul Afacerilor Sociale din Estonia si Ministerul Muncii, Sanatatii si Afacerilor Sociale si Ministerul de Interne din Schleswig-Holstein din Germania au intrat in contact cu scopul de a contribui la dezvoltarea capacitatii administrative din domeniul reducerii cererii si ofertei de droguri. Noua strategie nationala multidisciplinara se concentreaza pe cooperarea dintre toate intitutiile importante cu rol in lupta antidrog va fi terminata pana la sfarsitul anului 2002. Strategia va fi apoi trimisa Guvernului pentru aprobare.

1.2. Cadrul legal

Estonia a ratificat principalele conventii internationale cu privire la controlul asupra drogurilor:

• Conventia Unica a O.N.U. cu privire la substantele narcotice 1961
• Conventia O.N.U. cu privire la substantele psihotropice -1971
• Conventia O.N.U. impotriva traficului ilicit de droguri si substante psihotrope 1988
• Conventia Consiliului European cu privire la spalarea, cautarea si confiscarea produselor infractiunii 1990
• Estonia este semnatara la declaratia de la Riga cu privire la spalarea banilor 1996

Prevederile conventiilor mai sus mentionate si anexele lor cu privire la droguri, substante psihotrope si precursori au fost inserate in legislatia estoniana.

Estonia a adoptat urmatoarele acte normative legate de droguri:

Legea privind drogurile si substantele psihotrope (N.D.P.S.A.) 1997

Codul administrativ si Codul criminal valabil pana la 31 august 2002

Codul penal (intrat in vigoare la 1 septembrie 2002)

Legea privind sanatatea psihica 1997

Legea privind prevenirea spalarii banilor 1998

Legea privind examinarea criminalistica 2002

Legea privind sanatatea publica (1995, ultima modificare in 2002)

Legea privind examinarea criminalistica reprezinta baza legala pentru constituirea unui Departament de Chimie si Biologie in cadrul Centrului Serviciului Criminalistic cu scopul de a efectua examinarile criminalistice ale substantelor, si un Departament Tehnic pentru a efectua examinarile criminalistice sub aspectul tehnic al producerii drogurilor.

1.3. Implementarea actelor normative

Noul Cod Penal a fost aprobat de catre RIIGIKOGU in iunie 2001 si a intrat in vigoare in 1 septembrie 2002. A inlocuit Codul Criminal si o parte din Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost abrogat, iar prevederile sale au fost inlocuite sau transferate in alte acte normative.

In prezent Codul Penal stipuleaza ca folosirea repetata a drogurilor ilicite sau posesia unei cantitati mici de droguri ilegale pentru uz personal (cu exceptia folosirii drogurilor in inchisori sau centre de detentie) este dezincriminata,exclusa din legea penala. Pedepsele penale (amenda ,arest sau detentie )nu mai exista in domeniul drogurilor , si singurile sanctiuni ce pot fi aplicate sunt ,fie amenda administrativa ,fie arestul administrativ . sanctiunile cu privire la droguri prevazute de Codul Administrativ au fost integrate in Legea privind drogurile si substantele psihotrope(NDPSA).

Articolul 33 din noul Cod Penal contine o sectiune conform careia daca o persoana a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni avand ca pedeapsa inchisoarea mai mare de trei ani, infractorului condamnat i se poate adauga o pedeapsa suplimentara conform careia infractorul condamnat va trebui sa plateasca o suma de bani care se poate extinde pana la intreaga sa avere. Aceasta sectiune este aplicabila , INTER ALIA ,in cazul detinerii/vanzarii legale a unei cantitati mari de droguri (articolul 184) ,detinerea in scopul in scopul unor activitati ilegale , incluzand consumul de droguri (art. 268), la fel si in cazul asocierii si recrutarii de grupuri criminale organizate (art.255-256).

Dispozitia Ministrului Afacerilor Sociale nr.20 din 18.03.1998 cu privire la dezintoxicarea si tratamentele de substitutie aplicabile dependentilor de droguri din diferite faze de ingrijire medicala , care continea procedura cu privire la dezintoxicarea cu metadona si tratamentele de substitutie pe termen lung cu medicamente pe baza de opiacee, a fost abrogata in 2002 . Ministerul Afacerilor sociale a ajuns la concluzia ca majoritatea institutiilor medicale nu putea respecta criteriile nerealiste stabilite de acesta cu privire la tratamentele de substitutie . In prezent tratamnetulm nu mai este reglementat.

4.2.Infractiuni cu privire la regimul drogurilor

De-a lungul ultimilor ani, numarul faptelor ilegale inregistrate(penale si administrative) cu privire la regimul drogurilor a crescut rapid. Numarul infractiunilor(detinerea de droguri cu intentia de a le vinde , traficul de droguri, etc.) inregistrate de politie a crescut de la 297 in 1999 la 2301 in 2001(figura 8). Numarul faptelor administrative(contraventii)detectate(posesia ilegala de cantitati mici de droguri sau folosirea neautorizata a drogurilor-numai la prima fapta de acest gen) a crescut de la 468 in 1999 la 3157 in 2001. Cota detinuta de infractiunile cu privire la regimul drogurilor din totalul infractiunilor inregistrate la politie a crescut de la 0,6% in 1999 la 3,9% in 2001.

In 2001 , totalul celor 5458 fapte ilegale cu privire la droguri(infractiuni si contraventii) care au fost inregistrate, a depasit de7 ori perioada similara a anului 1999(765 fapte ilegale). Aproximativ 57% din faptele ilegale cu droguri au fost inregistrate la Tallinn si 27% in tinutul Ida-Viru(incluzand Narva). Cresterea semnificativa a numarului faptelor ilegale cu droguri reflecta cu sigurata o crestere impotanta a capacitatii politiei de a contracara fenomenul. Totusi consumul si traficul actual de droguri a crescut substantial.

Combaterea faptelor ilicite cu droguri , in special a traficului de droguri a reprezentat una din sarcinile prioritare ale politiei incepand cu anul 2000. Compartimente speciale antidrog au fost infiintate in toate prefecturile de politie si a fost marit numarul de ofiteri antidrog, operational 24 din 24 de ore. Incepand cu 2000 au fost pregatiti 800 de politisti. Soprirea cunostintelor acestora despre droguri a reprezentat un factor esential care a condus la cresterea numarului de fapte detectate. Cresterea cea mai semnificativa s-a inregistrat la prefecturile din Tallinn, Narva si Ida-Viru,in special in ceea ce priveste posesia ilegala a unei cantitati mici de droguri ori folosirea neautorizata a acestora-infractiuni si contraventii, de asemanea(art.158 Codul Administrativ si art.202 Codul Criminal). Inregistrarea unor asemenea fapte a crescut in majoritatea celorlalte regiuni , in special in Tartu, Harju, Viljandi, Parnu si Laane-Viru.

Figura 8. politia a inregistrat fapte ilegale in legatura cu drogurile si a condamnat faptuitorii, 1991-2001

Surse: Politia (fapte inregistrate), Ministerul Justitiei(condamnatii)2002

Tabelul 6. Contraventii la regimul drogurilor inregistrate de Politie in 1997-2001

Sursa : Politia 2002

In 2001 , infractiunile la regimul drogurilor, asociate cu posesia si consumul de droguri, fara intentia de a le vinde(art.202 si 210 Codul Criminal) au reprezenta 71% din infractiunile inregistrate la Politie(tabelul 9.). Posesia cu intentia de furniza si traficul de droguri(art.210 Codul Criminal) a reprezentat 27% din infractiunile cu droguri inregistrate.

Tabelul 7. Tipul de infractiuni la regimul drogurilor inregistrate de Politie in 2000-2001.

In vigoare pana la 10.03.2001

A intrat in vigoare de la 10.03.2001

Sursa: politia 2002

4.2.1 Caracreristicile infractorilor la regimul drogurilor

Numarul barbatilor invinuiti de savarsirea de fapte la regimul drogurilor a crescut de la 157 in 1999 la 863 in 2001, iar numarul femeilor de la 37 in 1999 la 156 in 2001. In 2001, un numar de 1019 persoane a fost acuzate de fapte penale la regimul drogurilor, 15% fiind femei. Date despre genul persoanelor arestate pentru contraventii la regimul drogurilor nu au putut fi puse la dispozitie.

In 2001, au fost 184(18%) cetateni estonieni si 835 nonestonieni printre cei acuzati de infractiuni la regimul drogurilor. Proportia estonienilor din totalul infractorilor a scazut dupa 1997(39%). In 2001, 513(50%) infractori nu aveau cetatenie permanenta, 424(42%) erau cetateni estonieni, 72(7%) cetateni rusi, 4 ucrainieni, 2 din alte state C.S.I. 2 lituanieni si un finlandez. In ultimii ani numarul total al infractorilor la regimul drogurilor a crescut semnificativ in toate grupurile principale de populatie(estonieni si neestonieni; cetateni estonieni, persoane fara cetatenie si cetateni straini).

Tabelul 8. Numarul persoanelor condamnate definitiv pe tipuri de infractiuni cu droguri, in perioada 2000-2001

In vigoare pana la 10.03.2001

A intrat in vigoare de la 10.03.2001

Sursa : Ministerul Justitiei 2002

4.2.2. Traficul de droguri

Traficul de droguri prin si din Estonia a crescut incepand cu sfarsitul anilor 90. Contrabanda cu heroina si droguri sintetice a crescut cel mai semnificativ. Productia locala de cannabis(marijuana) a crescut de asemenea in ultimii ani. Majoritatea drogurilor sintetice produse ilicit sunt indreptate spre tarile nordice. In acelasi timp, contrabanda cu rasina de cannbis(hasis) prin Estonia a scazut, deoarece aceasta tara nu este situata pe principalele rute de contrabanda .

Principalele rute de trafic ilicit de droguri prin sau din Estonia din ultimii ani sunt urmatoarele:

• Opium(necopt si preparat) din Asia Centrala via Rusia sau Letonia sau Estonia spre Finlanda sau alte tari nordice
• Heroina din Asia Centrala via Rusia si Estonia spre Finlanda sau alte tari nordice
• Amfetaminele si metamfetaminele din Polonia via Letonia si Estonia spre Finlanda sau alte tari nordice
• Ecstacy din Olanda si Belgia spre tarile nordice si Rusia, sau din Estonia(productie locala) spre tarile nordice si Rusia
• Cocaina din America Centrala si de Sud via Estonia spre Rusia si tarile nordice.

Grupurile criminale estoniene au participat si la contrabanda cu marijuana si hasis din Spania via Europa Occidentala spre tarile nordice. O noua ruta a aparut cea de contrabanda cu opiu din Asia Centrala si marijuana din Africa via Estonia spre Marea Britanie.

4.2.3. Infractiuni la regimul drogurilor

O parte semnificativa a furturilor si talhariilor este comisa de consumatorii de droguri cu scopul de a face rost de bani pentru a-si prosura droguri. Statisticile Prefecturii Politiei din Tallinn demonstreaza ca aproximativ 25% din totalul infractiunilor rezolvate din 2000, au fost comise de persoane care au fost condamnate cel putin o data pentru contraventii la regimul drogurilor(consum de droguri sau posesie de cantitati mici) in trecut .Potrivit unor estimari proportia actuala de infractiuni comise de consumatorii de droguri ar ajunge la 40-50% din totalul furturilor si al talhariilor. Cele mai comune fapte ilegale comise de consumatorii de droguri sunt infractiunile stradale(furturi din masini, furturi din buzunare, talharii si furturi din magazine).

4.3.Costurile sociale si economice ale consumului de droguri

studii asupra costurilor sociale si economice datorate consumului de droguri nu au fost facute inca in Estonia.

5. Piata drogurilor

5.1. Disponibilitate si stocuri

Cele mai des intalnite droguri pana in 1997-1998 erau produsele din mac, preparate la domiciliu si cannabisul. Heroina a aparut pe piata in 1997-1998 si s-a raspandit foarte repede. Simultan, popularitatea produselor din mac preparate la domiciliu a inceput sa decada, incepand cu 1999. Stocurile(din import si din productia locala) de droguri sintetice au crescut substantial de la sfarsitul anilor 90. Productia si disponibilitatea de GHB a crescut incepand cu 2000.

In 2001, ca rezultat al scaderii calitatii heroinei(puritatii) datorate situatiei din Afganistan, cantitatea totala de heroina de contrabanda a crescut in Estonia. In acelasi timp, datorita dificultatii de a obtine heroina si a calitatii sale slabe(de exemplu au fost gasite doze cu o puritate de sub 10%), unii consumatori au inceput sa reconsume produse din mac opiaceu.

Numarul plantelor de cannabis gasite si proportia de culturi de cannabis din totalul culturilor locale a crescut semnificativ in 2001, datorita dezvoltarii tehnologiilor plantare. Un total de 13 culturi de cannabis au fost descoperite in 9 din cele 15 tinuturi. Conform declaratiilor Politiei majoritatea cannabisului produs pe plan local este consumat in Estonia. Amfetaminele si ecstacy au continuat sa castige popularitate in randul consumatorilor in 2001.

5.2 Confiscari

Conform datelor statistice furnizate de Centrul Serviciului Criminalistic al Politiei Estoniene, cantitatea de droguri confiscate si numarul de confiscari a crescut de la mijlocul anilor 90, pentru toate tipurile de droguri(opiu, cannabis ,cocaina, droguri sintetice)(a se vedea tabelul 9 si figura 9). Cea mai mare parte a drogurilor confiscate in 1997-2001 a constat in opiacee(produse din mac opiaceu facute acasa, heroina , metadona, morfina), urmate de cannabis si droguri sintetice(amfetamine, ecstacy).

Tabelul 9. Numarul testelor cu droguri facute de catre Centrul Serviciului Criminalistic al Politiei,1994-2001

Sursa: Centrul Serviciului Criminalistic al Politiei 2001

Confiscarile de heroina au crescut cel mai mult dintre toate confiscarile de droguri in perioada 1997-2001. de asemenea, numarul confiscarilor de cannabis, amfetamine si ecstacy a crescut de mai multe ori. Numarul confiscarilor de GHB a crescut rapid in 2000-2001.

O scadere a numarului de confiscari de produse din mac opiaceu facute acasa a fost observata in perioada 1999-2000, dar o crestere a avut loc din nuo in 2001. Numarul confiscarilor de metamfetamine a scazut incepand cu 2000.

Figura 9. Numarul conficarilor pe principalele categorii de droguri 1995-2001

In ultimii ani, cantitatea de droguri confiscate a crescut la majoritatea tipurilor.

In comparatie cu anul 2000, de 2,7 ori mai multa heroina a fost confiscata(din cauza puritatii slabe cantitatea de heroina pura confiscata a crescut cu doar 28%). In aceeasi perioada cantitatea de ecstacy confiscat a crescut de4,3 ori , iar marijuana confiscata a crescut de 2,6 ori, iar cantitatea de cannabis confiscat de 2,8 ori. In 2001 a fost confiscat de 112 ori mai mult GHB decat in 2000. Cantitatea principalelor tipurin de droguri confiscate sunt aratate in tabelul 10.

In 2001, Politia nu a descoperit nici un laborator clandestin de producere a drogurilor sintetice.

Tabelul 10. Cantitatea principalelor droguri confiscate in perioada 1998-2001.

Sursa : Centrul Serviciului Criminalistic al Politiei Estoniene 2002

5.3.Pretul. Puritatea.

Preturile estimatedate de Centrul Politiei criminale sunt precizate in tabelul 11. In timpul perioadei respective pretul drogurilor a crescut. Singura diferenta care poate fi observata este descresterea pretului pulberii de tipul amfetaminei.

Tabelul 11. Pretul strazii al principalelor substante in euro in 2000 si 2001.

Sursa :Politia Centrala Criminala 2002

Puritatea substantelor confiscate este diferita, pe baza datelor statistice furnizate de Centrul Serviciului Criminalistic al Politiei Estoniene s-a constatat ca puritatea substantelor a scazut incepand cu 2001.(Tabelul 12)

Tabelul 12.Puritatea substantelor testate (%) 1999-2001.

Sursa : Centrul Serviciului Criminalistic al Politiei Estoniene

Principiile politice antidrog 1997-2007

Aprobat la intrunirea Guvernului Republicii din 25 noiembrie 1997

1. Conform standard internationale si datorita aderarii la Conventia O.N.U. asupra drogurilor din 1961 si Conventia O.N.U. asupra substantelor psihotrope din 1971, uzul ilegal de substante stupefiante si psihotrope nu va fi dezincriminata iar folosirea lor ilegala nu va fi legalizata in perioada 1997-2007.
2. Combaterea si prevenirea infractiunilor la regimul drogurilor este o prioritate nationala.
3. Importanta acordata de catre Guvern infractiunilor legate de droguri a dus la o mai eficienta detectare si pedepsire a dealirol si traficantilor ilegali de droguri.
4. Agentia Medicala Statala este institutia centrala ce monitorizeaza utilizarea substantelor narcotice si psihotrope. Controlul Politiei asupra regimului drogurilor are loc pe mai multe nivele;protejarea ordinii publice in strada, munca in sectiile locale si prefecturile de Politie, activitatile de urmarire ale ale Politiei centrale criminale. Garda de Frontiera si Vama blocheaza tranzitarea drogurilor peste granita. Politia criminala centrala coordoneaza activitatile intre fortele de mentinere a legii, Vama si prefecturi, si mediaza informatiile operative din timpul actiunilorm lor comune.
5. Prevenirea consumului de droguri se desfasoara in cadrul unor programe pe termen lung, bazate pe expertizele unor profesionisti in statistica, epidemologie sau alte domenii. Rezultaele programelor sunt evaluate periodic pe baza unor indicatori stabiliti la inceputul programului. O preconditie a programelor pentru reducerea raului social , prin oferirea de metadona ca tratament de substitutie, preschimbarea seringilor si a acelor, o reprezinta existenta unor studii complete in domeniu, o mare cerere pentru asemenea activitati, aprobarea expertilor , oamenilor de stiinta , politicienilor si consimtamantul municipalitatii locale.
6. Operatiunile de supraveghere la scara nationala si campaniile de supraveghere, platite de catre stat prin diferite fonduri , trebuie mai intai consimtite de catre experti. Campaniile de prevenire , programele de antrenament si materialele de propaganda trebuie sa fie testate pe un grup.
7. Guvernul Republicii garanteaza colectarea informatiilor de baza despre droguri: colectarea datelor statistice, executarea de supravegheri asupra populatiei si difuzarea rezultatelor, de asemenea prezentarea de informatii de la organizatii internationale cu profil antidrog din care face parte Estonia.
8. Dependeta de droguri este o maladie, tratarea ei facandu-se in conformitate cu programele organizatiilor de sanatate si organizatiilor de asigurari de sanatate. Guzernul Republicii si municipalitatile locale pot aloca fonduri, in afara de cele nationale, si prinn strangerea de mijloace financiare aditionale, pentru a se face posibila tratarea dependentilor de droguri in institutii medicale, cu o licenta nationala , pe o perioada de timp prestabilita, intr-o anumita masura.

Criteriile principale pentru o cat mai buna utilizare a acestor fonduri sunt calitatea tratamentului, rezultatelor obtinute si o economie mai chibzuita a acestora.

9. Misiunea sistemului educational, a sistemuli de asistenta sociala si a institutiilor de sanatate primare , este descoperirea cat mai devreme si interventia pentru stoparea comportamnetelor de risc si a dependentei de droguri.
10. Bazele prevenirii consumului de droguri sunt propria responsabiliate a indivizilor, provenita din educatia din familie, cunostinte si aptitudini din curricula scolara, petrecerea timpului liber ascultand muzica, practicand sporturi, sau alte activitati, restrictii ale municipalitatii locale in ceea ce priveste extinderea consumului de droguri, informatii obiective din mai multe puncte de vedere, opinie publica negativa in ce priveste drogurile si ajutorul mass media in formarea ei, restrictii legale, mijloace de influenta sociala si pedepse.

Codul criminal

Art.201. Permisiunea de a se implica in activitati ilegale in incinte apartinand unei persoane.

Permisiunea de a folosi ilegal substante narcotice, substante psihotrope sau alte asemenea substante, de a practica jocuri de noroc ilegale, prostitutia sau alte activitati prohibite de lege in incinte, rezidentiale sau nonrezidentiale, care apartin unei persoane , se pedepseste cu amenda, arest sau inchisoare pana la 5 ani.

Art.202(2) Inducerea minorului la folosirea de substante narcotice sau psihotrope.

Inducerea minorului la folosirea de substante narcotice sau psihotrope este pedepsita cu inchisoare pana la 8 ani.

Art.202(3) Inducerea unei persoane la folosirea de substante narcotice sau psihotrope.

Inducerea unei alte persoane la folosirea de substante narcotice sau psihotrope se pedepseste cu arest sau inchisoare pana la 3 ani.

Acelasi act, daca s-a comis in urmatoarele situatii:

impotriva a doua sau mai multe persoane;

de catre o persoana care a mai fost pedepsita anterior pentru inducerea unei alte persoane la folosirea de substante narcotice sau psihotrope, sau de catre o persoana care a mai comis una din infractiunile prevazute in art. 210(2)-210(5) din acest Cod, se pedepseste cu inchisoarea pana la 5 ani.

Art. 202(5) Achizitionarea ilegala, depozitarea de droguri sau substante psihotrope, sau folosirea de droguri sau substante psihotrope fara recomandarea doctorului.

Achizitionarea ilegala sau depozitarea de cantitati mici de droguri sau substante psihotrope, fara intentia de a le trafica, sau folosirea de droguri sau substante psihotrope fara recomandarea medicului, de catre o persoana care a mai primit o pedeapsa administrativa , fiind in executarea ei, pentru un act similar, se pedepseste cu amenda, arest sau inchisoare pana la 3 ani.

Abrogat.

Achizitionarea ilegala sau depozitarea de cantitati mari de droguri sau substante psihotrope, fara intentia de a le trafica, se pedepseste cu amenda, arest sau inchisoare pana la 3 ani.

Una din faptele prevazute la alineatul 3, in urmatoarele conditii:

Cel putin de doua ori.

De catre o persoana care a mai comis una din faptele prevazute de articolele 202(2),202(3), 202(5), 210(1), 210(2),210(3) sau 210(4) din acest Cod , se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 7 ani.

Art.204 Incalcarea regulilor privind deplasarea in siguranta a vehiculelor cu motor sau incapacitatea de respecta instructiunile de folosire a unui vehicul cu motor de catre o persoana.

Incalcarea regulilor privind deplasarea in siguranta a vehiculelor cu motor sau incapacitatea de a opera    un asemenea vehicul conform instructiunilor de folosire, de catre conducatorul acestuia, daca o asemenea incalcare cauzeaza moartea victimei, sau amenintare asupra vietii sau sanatatii, sau o vatamare corporala a victimei se pedepseste cu inchisoare pana la 5 ani si retragerea dreptului de a conduce pentru 3 ani.

Activitatile prevazute in alineatul 1, daca , cauzeaza moartea a doua sau mai multe persoane, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 12 ani, si retragerea dreptului de a conduce pe 3 ani.

Conducerea unui vehicul cu motor de catre o persoana aflata in stare de intoxicatie cu alcool, substante stupefiante sau psihotrope, si daca persoana e condamnata la pedeapsa administrativa pentru conducerea unui vehicul cu motor in stare de intoxicatie in momentul respectiv, se pedepseste cu amenda, arest sau inchisoare pana la 2 ani, si retragerea dreptului de a conduce de la 1 la 3 ani.

Art. 209(2) Violarea reglementarilor privind producerea, manufacturarea, achizitionarea, depozitarea, inregistrarea, transportul si furnizarea de substante narcotice si psihotrope.

Violarea reglementarilor privind producerea, manufacturarea, achizitionarea, depozitarea, inregistrarea, transportul si furnizarea de substante narcotice si psihotrope se pedepseste cu amenda, arest sau inchisoare pana la 2 ani.

Art. 210(1) Manufacturarea ilegala, reproducerea, transportul sau furnizarea de substante narcotice sau psihotrope in cantitati mici, fara intentia de a le trafica.

1. Manufacturarea ilegala, reproducerea, transportul sau furnizarea de substante narcotice sau psihotrope in cantitati mici, fara intentia de a le trafica se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
2. Aceeasi activitate, daca se comite:

• Pentru a doua oara
• De catre o persoana care a mai comis o fapta prevazuta de art. 202(2), 202(3),.202(5), 210(2), 210(3) sau 210(4) din acest Cod,
• Daca obiectul acestei activitati consta in cantitati mari de astfel de substante, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la7 ani.

Art. 210(2) Manufacturarea ilegala, reprocesarea, depozitarea, transportul sau furnizarea de substante narcotice sau psihotrope cu intentia de a le trafica.

1. Manufacturarea ilegala, reprocesarea, depozitarea, transportul sau furnizarea de substante narcotice sau psihotrope cu intentia de a le trafica, sau traficul ilegal de substante narcotice sau psihotrope, se pedepseste cu inchisoare de al 3 la 7 ani.
2. Aceeasi activitate, daca se comite:

Pentru a doua oara

De un grup de persoane

De catre o persoana care a mai comis una din faptele prevazute la art. 202(2), 202(3), 202(5), 210(3), 210(4) din acest Cod

Daca obiectul acestor activitati consta in cantitati mari de substante narcotice sau psihotrope se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 8 ani.

3. Abrogat.

Art. 210(3) Furtul sau talharia de substante narcotice sau psihotrope .

Furtul de substante narcotice sau psihotrope se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 6 ani.

Aceeasi activitate , daca se comite:

In mod repetat

De catre un grup de persoane

Prin folosirea violentei care nu pune in pericol viata sau sanatatea victimei

De catre o persoana careia i-au fost incredintate substantele datorita calitatii oficiale sau sub supravegherea careia au fost incredintate substantele.

De catre o persoana care a mai comis o fapta prevazuta de art.202(2), 202(3), 210(2) sau 210(4)din acest Cod.

Pe scara larga, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 8 ani.

Art.210(4) Cresterea sau cultivarea ilegala de mac opiaceu, cannabis sau coca.

Cresterea sau cultivarea ilegala de mac opiaceu, cannabis sau coca se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Aceeasi activitate, daca e comisa de catre o persoana care a mai savarsit una din faptele prevazute la art.202(2), 202(3), 210(2) sau 210(3) al acestui Cod , se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Data adoptarii :7 mai 1992

Data intrarii in vigoare:1 iunie 1992.

CODUL PENAL

Adoptat: 06 iunie 2001

Intrat in vigoare : 01 septembrie 2002

CAPITOLUL 3

TIPURI SI TERMENE DE PEDEPSE

SUBCAPITOLUL 1 PEDEPSELE PRINCIPALE IMPUSE PENTRU INFRACTIUNILE CRIMINALE

Art.44. Pedepse pecuniare

Pentru o infractiune criminala, instanta poate impune pedeapsa pecuniara de la 30 la 500 de rate zilnice.

Instanta va calcula rata zilnica a pedepsei pecuniare in baza procentajului infractorului condamnat Rata zilnica minima trebuie sa fie de 50 kroons.

5) Daca la data comiterii unui act, persoana nu a implinit inca varsta de 18 ani, instanta va ridica pedeapsa pecuniara de la 30 la 250 de rate zilnice. Pedeapsa pecuniara nu este impusa unei persoane sub 18 ani, daca aceasta nu are nici un venit independent.

6) Pedeapsa pecuniara poate fi aplicata ca o pedeapsa suplimentara impreuna cu inchisoarea, doar in cazul in care inchisoarea nu a fost inlocuita cu munca in folosul comunitatii.

7) Pedeapsa pecuniara nu va fi aplicata ca o pedeapsa complementara impreuna cu amenda extinsa asupra intregii proprietati.

8) In cazul persoanei juridice, instanta poate aplica pedeapsa pecuniara de la 50.000 la 25.000.000 kroons. Pedeapsa pecuniara poate fi aplicata persoanei juridice si ca o pedeapsa complementara impreuna cu obligarea la dizolvare.

Art.45. Pedeapsa cu inchisoarea

Pentru o infractiune criminala, instanta poate aplica inchisoarea de la 30 de zile la 20 de ani sau inchisoarea pe viata.

Art.46. Obligarea la dizolvare a persoanelor juridice

Instanta poate aplica persoanelor juridice dizolvarea obligatorie in cazul comiterii unei infractiuni criminale daca sumele de bani rezultate in urma infractiunii au devenit parti din activitatile persoanei juridice.

SUBCAPITOLUL 2

Art. 47. Pedepsele principale aplicate pentru actele indecente

Pentru acte indecente, instanta sau un corp judiciar mai mare poate aplica amenda de la 3 la 300 amenzi fixe. O amenda fixa este egala cu 60 de kroons.

Instanta sau un corp judiciar mai mare poate impune o amenda de la 500 la 50.000 kroons unei persoane juridice care comite acte indecente.

Art. 48. Detentia

Pentru un act indecent instanta poate aplica detentia pana la 30 de zile.

SUBCAPITOLUL 3

PEDEPSELE SUPLIMENTARE PENTRU INFRACTIUNILE CRIMINALE, APLICATE PERSOANELOR FIZICE

Art. 50. Suspendarea dreptului de a conduce vehicule

Instanta poate suspenda unui infractor condamnat dreptul de a conduce vehicule pe o perioada de pana la 3 ani, daca persoana este condamnata pentru o infractiune criminala legata de violarea sigurantei traficului sau a regulilor de conducere a unui vehicul cu motor, vehicul aerian sau maritim sau tramvai

O persoana nu trebuie privata de dreptul de a conduce un vehicul cu motor daca ea foloseste vehiculul cu motor in urma incapacitati psihice, doar daca nu conduce vehiculul cu motor in stare de intoxicare.

Art.53. Amenda extinsa asupra intregii proprietati

Daca instanta gaseste vinovata a persoanei de comiterea unei infractiuni criminale si-i aplica pedeapsa cu inchisoare pentru o perioada de mai mult de 3 ani sau inchisoarea pe viata, instanta poate, in cazurile prevazute de lege, sa impuna o pedeapsa complementara in conformitate cu care infractorul condamnat trebuie sa plateasca o amenda pana la valoarea totala a bunurilor din proprietatea infractorului.

Art.55. Termenii pedepsei complementare

Daca o pedeapsa complementara prevazuta in art.49 la 52 ale acestui Cod este aplicata impreuna cu pedeapsa inchisorii, pedeapsa complementara se va extinde pe durata intregii pedepse principale si , ca o prelungire, pe durata determinata de curtea de judecata.

CAPITOLUL 5

SUSPENDAREA PEDEPSEI

Art.75. Supravegherea comportamentului

Luand in considerare circumstantele comisiei infractiunii si personalitatea infractorului condamnat, instanta poate impune urmatoarele obligatii infractorului condamnat pe perioada supravegherii comportamentului:

sa nu consume alcool sau narcotice;

CAPITOLUL 12

INFRACTIUNI CONTRA SANATATII PUBLICE

SUBCAPITOLUL 1 INFRACTIUNI LEGATE DE NARCOTICE

Art. 183. Detinerea ilegala de cantitati mici de narcotice sau substante psihotrope.

Traficul ilegal sau medierea de cantitati mici de narcotice sau substante psihotrope, sau prelucrarea ilegala, achizitionarea sau posesia de cantitati mici de narcotice sau substante psihotrope cu intentia de a face trafic este pedepsita de o pedeapsa pecuniara sau pana la 1 an inchisoare.

Art. 184. Detinerea ilegala de cantitati mari de narcotice sau substante psihotrope.

Prelucrarea ilegala, achizitionarea, posesia, traficul, medierea, transportarea, importul, exportul sau alte detineri ilegale de mari cantitati de narcotice sau substante psihotrope este pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Aceeasi infractiune daca este comisa:

a.       de un grup sau o organizatie criminala;

b.      de cel putin 2 persoane

este pedepsita cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Fapta prevazuta la alin. 1) daca comisa de o persoana juridica este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara.

Fapta prevazuta in alin.2) pct. b) daca este savarsita de o persoana juridica este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu obligarea la dizolvare.

Pentru infractiunile    prevazute in acest articol, instanta poate impune o amenda extinsa asupra bunurilor din proprietatea infractorului ca o pedeapsa complementara conform art.53 din acest Cod.

Art. 185. Distribuirea de narcotice sau substante psihotrope persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani.

O persoana adulta care distribuie in mod ilegal cantitati mici de narcotice sau substante psihotrope unei persoane care nu a implinit varsta de 18 ani va fi pedepsita cu pana la 3 ani inchisoare.

Aceeasi fapta, daca obiectul distribuirii este o cantitate mare de narcotice sau substante psihotrope, este pedepsita cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

Art. 186. Constrangerea unei persoane sa consume ilegal narcotice sau substante psihotrope.

Convingerea unei persoane la consumul ilegal de narcotice sau substante psihotrope este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu pana la 1 an de inchisoare.

Art.187. Convingerea minorilor la consumul ilegal de narcotice sau substante psihotrope sau alte substante narcotice.

O persoana adulta care convinge un minor sa consume ilegal narcotice sau substante psihotrope sau alte substante unei persoane care nu a implinit varsta de 18 ani va fi pedepsita cu inchisoare de 1 la 5 ani.

Art. 188. Cultivarea ilegala de opiu rosu, canabis sau arbusti de coca.

Cultivarea ilegala de opiu rosu, canabis sau arbusti de coca, este pedepsita cu pedeapsa pecuniara sau cu pana la 5 ani inchisoare.

Art. 189. Prepararea in vederea distribuirii de narcotice sau substante psihotrope.

Prelucrarea, posesia sau livrarea de obiecte, echipamente sau substante necesare pentru comiterea unei fapte prevazuta in art.184 din acest Cod, sau distribuirea de resurse financiare pentru comiterea unui asemenea act, este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu inchisoare de pana la 5 ani;

Aceeasi fapta, daca este savarsita de o persoana juridica, este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara.

Art.190. Violarea prevederilor privind detinerea narcoticelor sau substantelor psihotrope sau precursorilor acestora sau a prevederilor privind inregistrarea pastrarii sau relatarii acestora.

Violarea prevederilor privind prelucrarea, producerea, procesarea, impachetarea , depozitarea, transportul, importul, exportul, tranzitul, livrarea sau inregistrarea pastrarii privind (drogurile) narcoticele sau substantele psihotrope sau precursorii acestora de o persoana responsabila de asemenea activitati, daca o asemenea incalcare prin neglijenta provine din comertul ilegal de narcotice sau substante psihotrope, este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu inchisoare de pana la 3 ani;

Aceeasi fapta daca este savarsita de o persoana juridica este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara.

Art. 191 Aplicarea confiscarii

Instanta poate confisca un obiect sau o substanta care a fost obiectul direct al comiterii unei infractiuni prevazuta in acest subcapitol sau un obiect folosit in vederea pregatirii unei asemenea infractiuni.

CAPITOLUL 13

INFRACTIUNI CONTRA PROPRIETATII

SUBCAPITOLUL 1- INFRACTIUNI CONTRA DREPTULUI LA PROPRIETATE

- Insusirea ilegala de bunuri -

Art. 199 Furtul

1) O persoana care ia bunuri mobile sau alte categorii de bunuri cu intentia de a si le insusi pe nedrept va fi pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu inchisoare de pana la 3 ani;

2) Aceeasi fapta faca obiectul furtului este:

b) narcotice sau substante psihotrope sau precursorii acestora va fi pedepsita cu pana la 5 ani de inchisoare.

Art. 200. Talharia

1) O persoana are prin folosirea fortei ia bunuri mobile sau de alt fel cu intentia de a si le insusi pe nedrept va fi pedepsita cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

2) Aceeasi fapta daca obiectul talhariei este:

b) narcotice sau substante psihotrope sau precursorii acestora va fi pedepsita cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

CAPITOLUL 16

INFRACTIUNI CONTRA LINISTII PUBLICE

SUBCAPITOLUL 2 INFRACTIUNI CONTRA ORDINII PUBLICE

Art. 268 Ingaduirea implicarii in activitati ilegale sau la prostitutie

Practicarea proxenetismului sau ingaduirea consumului de narcotice sau substante psihotrope, a organizarii de jocuri de noroc sau a prostitutiei este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu inchisoare de pana la 3 ani.

Pentru o infractiune prevazuta la acest articol instanta poate impune o amenda extinsa asupra intregii proprietati ca o pedeapsa complementara dintre cele prevazute la art.53 din acest cod.

CAPITOLUL 18

INFRACTIUNI CONTRA ADMINISTRATIEI JUSTITIEI

SUBCAPITOLUL 3 INFRACTIUNI CONTRA FORTARII PEDEPSEI

Art. 325 Livrarea ilegala de substante sau obiecte in institutiile de custodie

Livrarea intr-o institutie de custodie de substante sau obiecte interzise unui prizonier sau unei persoane aflata in detentie sau in custodie este pedepsita cu o amenda de pana la 300 de amenzi fixe sau cu detentie.

Aceeasi fapta daca:

Este comisa de cel putin 2 ori;

Este comisa de un oficial al institutiei de custodie;

Obiectul livrarii este o arma, munitie, substanta exploziva, bani, alcool sau narcotice sau substante psihotrope, este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu pana la 1 an de inchisoare.

Instanta poate, conform art.83 din acest cod, sa aplice confiscarea substantelor sau obiectelor care au facut obiectul infractiunilor prevazute la acest articol.

Art. 331 Consumul de catre un prizonier sau o persoana aflata in custodie sau in detentie de narcotice sau substante psihotrope fara prescriptii (medicale).

Un prizonier sau o persoana aflata in detentie sau in custodie , care consuma narcotice sau substante psihotrope fara prescriptie va fi pedepsita cu o pedeapsa pecuniara sau cu pana la 3 ani de inchisoare.

CAPITOLUL 21

INFRACTIUNI IN SECTORUL ECONOMIC

SUBCAPITOLUL 4 FRAUDA

Art. 392 Traficul ilicit de bunuri interzise sau de bunuri care necesita un permis special.

Traficul ilicit de bunuri interzise sau transportul de substante radioactive sau explozive, de narcotice sau substante psihotrope sau de precursori ai acestora, de produse medical nou-narcotice, de chimicale periculoase sau deseuri, bunuri strategice, arme de foc sau munitie fara permis special este pedepsit cu o pedeapsa pecuniara sau de inchisoare de pana la 5 ani.

Aceeasi fapta este comisa:

de o persoana oficiala care profita de pozitia sa oficiala;

de un grup de persoane

este pedepsita cu inchisoare de la 2 la 10 ani.

O fapta prevazuta la alin 1) al acestui articol, daca este comisa de o persoana juridica, este pedepsita cu o pedeapsa pecuniara.

Instanta va confisca substantele sau obiectele care au facut obiectul infractiunilor prevazute la acest articol.

CAPITOLUL 25

IMPLEMENTAREA DISPOZITIILOR

Art. 451 Implementarea Codului Penal

Codul Penal va fi implementat printr-un act separat.

PARTEA a III a

Clasa de droguri C.

1. Urmatoarele substante:

Amobarbital;

Buprenorphine;

Butalbital;

Cathine;

Cyclobarbital;

Flunitrazepan;

g - hydroxybutyric acid ( GHB);

Glute Himide;

Pentobarbital;

Tianeadol;

Secobrabital.

2. Orice forma stereoizometrica a unei substante specificata in paragraful 1 din aceasta parte a Programului.
3. Orice sare a unei substante specificata in paragraful 1 sau 2 din aceasta parte a Programului;
4. Orice preparat sau orice alt produs care contine o substanta specifica in oricare din paragrafele 1 3 din aceasta parte a Programului.

PARTEA a-IV-a

Intelesul unor expresii folosite in acest program.

In scopul acestui Program, urmatoarele expresii vor avea intelesurile:

derivati ai canabis-ului, reprezinta urmatoarele substante, mai putin cand contin canabis sau rasina de canabis, adica tretrahidro derivati ai canabisului si 3 al kyl omologi ai canabisului sau ai derivatilor sai tetrahidro.

frunza de coca reprezinta frunza oricarei plante din genul (specia) Erythroxylon din ale carei frunze cocaina poate fi extrasa direct sau prin transformari chimice

concentrat .. reprezinta materialul produs cand intrat intr-un proces pentru concentrarea alcaloizilor sai;

opiu medicinal inseamna opiu in forma cruda (necopt) care a fost supus unui proces necesar pentru a fi adaptat unei folosiri medicinale in functie de necesitatile Farmaciei britanice, indiferent daca este sub forma de pudra sau sub forma de granule, sau in orice alta forma, sau daca este amestecat sau nu cu substante neutre.

opiu reprezinta planta din speciile Papaver somniferum L;

include pudra sau granulele de opiu dar nu si opiul medicinal.

Al doilea Program

Tribunale, Corpuri consultative si Comitete profesionale

Partea I

Tribunalele

Componenta

(1) Un tribunal este alcatuit din cinci persoane din care:

unul este Consilier senior al republicii numit de catre Procurorul General, acesta fiind Presedintele tribunalului;

ceilalti patru sunt persoane numite de ministru dintre membrii care au aceeasi profesie cu acuzatul, numiti in scopul acestui Program de oricare dintre corpurile (comitetele) mentionate in paragraful (2) de mai jos.

(2) Corpurile (comitetele) susnumite sunt:

cand acuzatul este un medic profesionist, consiliul Asociatiei Medicale Pancyprian;

cand acuzatul este dentist, consiliul Asociatiei Dentare Pancyprian;

cand acuzatul este medic veterinar, Consiliul Veterinar constituit potrivit prevederilor din sectiunea a-3-a din Legea medicilor veterinari.

Procedura

Cvorumul tribunalului este Presedintele si alti doi membrii ai tribunalului.

Dezbaterile pot fi secrete daca acuzatul cere asta si tribunalul admite cererea.

In exercitarea puterilor, tribunalul are, cand este posibil din punct de vedere practic, toate puterile unei instante si isi poate exercita aceste puteri intocmai ca o instanta.

Consiliul ministrilor poate adopta Regulamente pentru a reglementa modul de exercitare a functiilor tribunalului, dezbaterile, procedura de urmat si orice alta problema.

Valabilitatea dezbaterilor unui tribunal.

Resursele financiare:

Ministrul poate plati oricarui membru al tribunalului onorarii si cheltuieli de transport sau alte facilitati in conditiile stabilite de ministru cu aprobarea Ministerului Finantelor.

Ministrul poate plati oricarei persoane care estre ascultata in calitate de martor sume de bani pentru timpul pierdut, pentru cheltuielile de transport sau alte facilitati in conditiile stabilite de Ministru cu aprobarea Ministerului Finantelor.

daca un Tribunal recomanda Ministerului ca toate sau o parte din cheltuielile starnite din scopul actiunilor in justitie in fata Tribunalului trebuie acoperite din fondurile publice, Ministerul poate face asemenea plati din respect fata de aceste cheltuieli pe care Ministerul le considera potrivite.

PARTEA a-II-a

Corpurile consultative Componenta

Un corp consultativ este alcatuit din 3 persoane, din care:

unul trebuie sa fie consilier senior al Republicii numit de Procurorul General ca Presedinte al Corpului consultativ;

altul trebuie sa fii o persoana numita de ministru, avand aceeasi profesie ca si acuzatul, un functional al Ministerului Sanatatii sau Ministerului Agriculturii si Resurselor naturale, dupa caz;

altul trebuie sa fie o persoana numita de ministru, unul dintre membrii avand aceeasi profesie ca acuzatul, numitii asa cum se precizeaza in paragraful 1(2) din acest Program.

Procedura:

Acuzatul trebuie sa apara inaintea corpului consultativ si sa fie ascultat de acestea, in persoana sau printr-un avocat.

Subiectul clauzelor din aceasta parte a Programului, un corp consultativ isi poate adopta propria procedura .

Paragrafele 3,7,8 si 9 din acest Program se vor aplica in legatura cu un corp consultativ asa cum ele se aplica in legatura cu un tribunal.

PARTEA a III a

Comitete profesionale Componenta.

Un Comitet profesional este format dintr-un presedinte si 2 persoane numiti de ministru dintre membrii care au aceeasi profesie ca si acuzatul dupa consultarea unuia sau mai multor membrii ai corpurilor mentionate in paragrafele 1(2) din acest program, pe care ministrul il considera potrivit.

Procedura:

Acuzatul va aparea inaintea Comitetului si va fi ascultat de acesta in persoana sau prin intermediul unui avocat.

Comitetul poate adopta propria procedura

Aplicarea prevederilor Partii I.

Paragrafele 3,7 si 8 din acest Program se vor aplica asa cum se aplica in cazul tribunalelor.

AL TREILEA PROGRAM (sectiunea 30)

Urmarirea in justitie si pedepsirea

AL PATRULEA PROGRAM (sectiunea 5 A)

Partea I

Acid N Acetylantranilic

Ephedrine;

Ergometrine;

Isosafrole;

Lysergic acid

3,4, - Methylenedioxyohenyl 2 prefanone

1 phenyl 2 propanone

Piperonal;

Pseudoephedrine;

Safrole.

Sarurile substantelor sus mentionate, atunci cand existenta acestor saruri este posibila.

Partea a-II-a

Acetic Anhydride;

Acetone;

Anthranilic acid;

Methyl ethyl ketone;

Phenylacetic acid;

Piperidine;

Potassium permanganat;

Acid sulfuric;

Toluen.

Sarurile substantelor sus mentionate, cand existenta acestor saruri este posibila.

Substantele mentionate in Partea I si a II a din acest Program nu includ preparatele farmaceutice care contin substantele de mai sus sau alte preparate care contin substantele de mai sus care sunt compuse in asa fel incat asemenea substante nu pot fi cu usurinta folosit sau recuperate prin mijloace (metode) usor aplicabile.