UNIVERSITATEA "STEFAN CEL MARE" SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA TURISM-SERVICII AN II GRUPA II

PROIECT LA STATISTICA

ANCHETA PRIVIND OPINIILE STUDENTILOR DE LA UNIVERSITATEA    STEFAN CEL MARE ASUPRA CALITATII SERVICIILOR

OFERITE DE CANTINA UNIVERSITATII

Cunoasterea fenomenelor economico-sociale si asigurarea informatiilor necesare conducerii sistemului, dirijarea lui in directia dorita ca si corectarea traiectoriilor prin inlaturarea abaterilor si reglarea desfasurarii procesului de observare necesita cercetarea realitatii folosind metode stiintifice. Activitatea statistica se desfasoara prin realizarea unui numar mare de operatii strict corelate, temeinic organizate. In sens larg cercetarea statistica cuprinde totalitatea operatilor de culegere si observare, sistematizare si prelucrare, stocare si regasire, analiza si interpretare a informatiilor necesare pentru cunoasterea si conducerea proceselor sociale si economice.

In sensul cel mai general, observarea consta in culegerea unitara a datelor dupa un program riguros elaborat si inregistrarea simultana a acestora folosind observatori statistici care sa aplice in mod unitar criteriile de obtinere a datelor. Un rol important il are prelevarea unui volum mare de informatii care sa permita atat analiza economico-statistica a fenomenelor cat si informarea corecta a populatiei. In asigurarea unui volum optim de date se poate apela la urmatoarele metode: cresterea ponderii informatiilor detaliate si de calitate, imbunatatirea mijloacelor de culegere a datelor, utilizarea intr-o mai mare masura a datelor administrative, gasi-rea unor metode de convingere a furnizorilor de informatii asupra utilitatii sociale ale acestora.

Tinand seama ca fenomenele si procesele supuse cercetarii se gasesc in interdependenta unele cu altele. Este necesar sa se stabileasca criterii sigure pentru a identifica unitatile ce apartin colectivitatii studiate. De asemenea trebuie sa se identifice si sa se inregistreze numai acele insusi ale fenomenelor care sunt comune si esentiale pentru toate unitatile colectivitatii si corespund scopului cercetarii.

Datele culese cu privire la insusirile proprii fenomenului observat trebuie sa fie autentice. Este necesar a se lua toate masurile ca datele observarii sa nu contina erori pentru ca valoarea indicatorilor generalizatori obtinuti pe baza lor sa nu fie modificata. Daca datele sunt incomplete ca volum nu exista siguranta ca prin prelucrarea lor , oricat de corecta ar fi , se va ajunge la descoperirea legitatii obiective dupa care s-au produs fenomenele . Deci observarea urmareste stabilirea unor surse de date concrete care sa permita generalizarea.

Planul observarii

Scopul observarii se determina in functie de necesitatile specifice de informatii pentru domeniul cercetat si permite delimitarea obiectului de observare, definirea unitatilor, selectarea caracteristicilor care sunt necesare, alegerea celor mai potrivite metode de culegere a datelor. Scopul cercetarii noastre il constituie cunoasterea opiniilor studentilor cin Universitatea Suceava care apeleaza la serviciile cantinei. Analiza si prezentarea rezultatelor anchetei pot influenta in sens pozitiv calitatea serviciilor viitoare. Un prim efect al realizarii studiului este constientizarea personala, interioara a studentului referitoare la calitatea serviciilor (calitatea produselor, a modului de servire, pretul, confortul, etc.).

Descoperirea starilor de nefunctionalitate si disconfort, doar prin intermediul anchetei poate crea o imagine obiectiva si, deci, poate determina in mod real luarea unor decizii la nivel administrativ. De exemplu daca in urma chestionarii studentilor reiese ca vesela nu este suficient de curata, aceasta poate duce la sesizarea conducerii si, implicit, la introducerea unui utilaj performant, lucru care nu s-ar fi intamplat daca un singur student si-ar fi exprimat nemultumirea la un moment dat in fata bucatarului de serviciu.

Beneficiarii rezultatelor sunt in principal studentii (consumatorii serviciilor), conducerea si personalul unitatii de alimentatie publica (prestatorii de servicii), dar si conducerea universitatii, datorita suportului informational in vederea corelarii acestuia cu distribuirea fondurilor.

Programul observarii se concretizeaza in intrebari care sunt inscrise in formularele statistice. Ele includ numai acele caracteristici care prezinta interes si sunt esentiale, adica raspund direct obiectivului.

Obiectul observarii il formeaza colectivitatea. Aceasta trebuie delimitata ca volum in timp si in spatiu fie ca este statica sau dinamica. In cazul in care se efectueaza o observare partiala este necesar sa se precizeze atat subcolectivitatea, cat si colectivitatea totala. Pentru fenomenele cu grad mare de complexitate colectivitatea se structureaza pe subcolectivitati cu grad mare de omogenitate. Colectivitatea cercetata in numar de 812 este reprezentata de totalitatea studentilor cazati in cele trei camine studentesti.

Totalitatea persoanelor cazate in camine este in numar de 844 indivizi. La analiza listelor am constatat ca doar N=812 sunt studenti. Aceasta va reprezenta colectivitatea totala supusa cercetarii. Diferenta de pana la 844 persoane reprezentand 32 de angajati ai universitatii constituie o categorie speciala deoarece:

spatiul de servire a mesei este separat de cel rezervat studentilor si atunci, automat, atmosfera din incinta va fi alta, fapt care constituie o discrepanta intre factorii de influenta cu efect asupra obiectivitatii indicatorilor finali;

modul de servire este diferit; clientii sunt serviti de catre personalul unitatii si atunci variabila ergonomica nu coincide cu cea existenta in sistemul de tip autoservire din sala de mese studenteasca;

intrucat persoanele mentionate beneficiaza de salariu, distributia veniturilor pentru consum se face diferit fata de cea a studentilor (care primesc bani la intervale de timp si in cantitati diferite);

conditiile de igiena din sala unde acestia servesc masa sunt mai bune (atat vesela cat si mobilierul );

Din lipsa de resurse materiale si de timp am optat pentru folosirea unei analize selective.

Esantionul format din n=203 persoane reprezinta 25% din volumul total al colectivitatii. Folosind procedeul selectiei mecanice am stabilit in mod aleator (prin extragere din urna) un numar "m=2" din intervalul 1-4 si un pas de numarare k = 4.

Deoarece caminul numarul 3 se afla la o distanta mai mare de cantina decat celelalte doua camine trebuie avut in vedere simetria esantionului. Aceasta constituie un factor de influenta deoarece distanta intre caminul 3 si cantina poate sa perturbe generalizarea datelor. Astfel daca 198 persoane (cazate la caminul 3) reprezinta 24,3% din colectivitatea totala (812 persoane), atunci si numarul chestionarelor repartizate celor de la caminul 3 vor reprezenta tot 24,3% din numarul total al chestionarelor, respectiv 49,3 chestionare / persoane.

Definirea unitatilor trebuie sa se faca pe baza unor elemente clare care sa permita intelegerea unitara a notiunii respective. In exemplul practic observarea se realizeaza pe o colectivitate statica deoarece unitatile ei componente (studentii) exista la un moment dat ca entitati de sine-statatoare, cu o dimensiune precisa. Ele nu apar sau dispar, nu iau amploare si nu isi modifica volumul sau ponderea in total. Ele sunt in acelasi timp unitati simple deoarece avem de-a face cu opiniile fiecarui individ in legatura cu o anumita sfera de servicii (ele se pot constitui in unitati complexe daca se impart in mai multe grupuri).

Pentru efectuarea unitara a observarii trebuie precizat timpul la care se refera datele culese cat si timpul cand se face inregistrarea. In cazul nostru timpul observarii este considerat acela la care se refera datele culese si este un singur moment (deoarece inregistrarea este statica. Nu se urmareste evolutia in timp a atitudinii fata de un anumit serviciu). De asemenea, perioada de colectare a datelor va fi cea in care colectivitatea prezinta gradul cel mai ridicat de stabilitate. Nu am ales perioada da inceput sau de sfarsit al semestrului.

Locul de producere al fenomenului este campusul universitar dar colectarea datelor se face si din alte surse (caminul 3); spatiul constituie o variabila de influeta deoarece el determina intr-un mod sau altul coordonatele fiecarui raspuns.

Formularele si instructiunile sunt folosite pentru a realiza o observare unitara. Pentru fiecare persoana se va intocmi o lista de intrebari. Ele vor fi structurate astfel incat sa permita codificarea raspunsurilor in vederea prelucrarii ulterioare, folosind o tehnica de calcul adecvata.

Dat fiind gradul de cuprindere al numarului de unitati in procesul de observare, pot exista observari totale si partiale. Observarea totala presupune analiza tuturor elementelor colectivitatii fiind astfel si cea mai obiectiva. Pentru exemplul practic s-a optat pentru o observare partiala (date fiind resursele materiale si umane limitate) care pune problema reprezentativitatii.

In functie de modul in care este caracterizat fenomenul se pot efectua: observari dinamice (care evidentiaza fenomene in continua lor transformare) si observari statice. In cazul nostru observarea statica este

folosita pentru a culege date dintr-o colectivitate delimitata ca volum si la un moment dat. (Observarile mai pot fi: permanente, speciale, curente, periodice sau unice. In practica statistica aceste criterii se intrepatrund.)

Ancheta statistica este o modalitate de observare partiala. In mod intamplator aceasta indeplineste conditia de reprezentativitate. Aceasta se poate efectua fie prin metoda selectiva, fie prin ancheta statistica. Esantionul se stabileste prin aplicarea unei scheme probabilistice alegand unitatile astfel incat sa reprezinte toate straturile colectivitatii intr-o proportie corespunzatoare.

Ancheta specifica stiintelor socio-umane presupune un schimb de informatii, mai exact, o comunicare intre cercetator si anumite elemente (indivizi umani ) ale realitatii sociale investigate, primul fiind cel care, prin intermediul chestionarului provoaca un comportament verbal din partea celor din urma. Transmiterea informatiei de la persoanele chestionate spre cercetator se poate realiza prin doua modalitati fundamental diferite, adica diferite atat prin actul de comportament pe care-l presupun cat si prin introducerea unor probleme metodologice specifice, a caror cunoastere este esentiala pentru ca rezultatele anchetei sa nu fie afectate. Este vorba de calea orala de comunicare si de cea prin scris. In primul caz vom avea de a face cu ancheta orala sau directa ( in sensul ca mesajul este transmis direct receptorului ).In cel de al doilea vom vorbi de ancheta in scris sau indirecta sau de sunt ancheta prin auto-completarea (autoadministrarea )chestionarului. Cum se intelege, ancheta orala presupune ca subiectilor sa le fie citite, pe rand, intrebarile din chestionar, la care acestia dau raspunsuri orale, raspunsuri ce inregistrate de persoanele care efectueaza ancheta in teren, asa-numitii operatori de ancheta. In ancheta in scris comunicarea este indirecta in sensul ca subiectul citeste el insusi intrebarile din chestionar si raspunde la ele fara a se angaja un proces direct de comunicare cu persoana care-i inmaneaza instrumentul de cercetare. Este limpede ca o relatie implicata de ancheta directa faciliteaza comunicarea, dar, in acelasi timp, ea creeaza un element nou, suplimentar al mediului social in care omul se gaseste si reactioneaza. Reactiile individului uman la acelasi stimul (intrebare ) pot fi foarte diferite dupa cum el se gaseste fata in fata cu un operator care-i pune intrebarea, se afla la capatul unei linii telefonice sau se gaseste singur cu o foaie de hartie in fata. De aceea trebuie bine cumpanita alegerea tehnicii adecvate , in functie de scopul cercetarii. Mai mult, intregul design al anchetei va depinde de tehnica aleasa.

Din lipsa de resurse materiale si de timp am optat pentru ancheta indirecta prin auto-completarea chestionarelor direct de catre subiecti. Chestionarele vor fi administrate acestora personal, la domiciliul fiecaruia (camera de camin) urmand sa ne intoarcem a doua zi pentru a le aduna. In acest fel vom obtine un grad mai mare de obiectivitate, deoarece in momentul chestionarii directe, fata in fata cu operatorul exista inhibitii, graba, dorinta de a raspunde cat mai repede (nu neaparat si adevarat), stari de disconfort pentru a evita eventualele nelamuriri, subiectilor li se va explica in prealabil, modul de completare (de altfel simplu) al chestionarelor. In cazul in care subiectul este absent urmeaza sa revenim in ziua respectiva, eventual a doua zi. Daca pe parcursul a doua zile studentul nu este de gasit vom proceda la intervievarea imediat urmatorului element de pe lista colectivitatii totale (urmatorul coleg de camera aflat pe lista).

Administrarea chestionarelor se va face de catre doi operatori (initiatorii acestui studiu) pe parcursul semestrului doi, mai precis perioada din mijlocul semestrului, respondentului fiindu-i prezentat scopul actiunii, beneficiile rezultate in urma acesteia, fiind invitat la colaborare.

Ancheta se realizeaza pentru cunoasterea parerii consumatorilor referitoare la un produs sau serviciu, parerea cumparatorilor privind activitatea unitatilor comerciale (orar, aprovizionare, loc de cumparare, etc.) determinarea motivelor care influenteaza cererea. Pentru colectivitati variatii substantiale de la o grupa la alta observarea se realizeaza doar asupra partii principale, insa aceasta nu este reprezentativa. In aplicatia practica nu exista grupe cu influenta hotaratoare la formarea indicatorilor pe intreaga colectivitate (ea fiind omogena din acest punct de vedere) si nici grupe cu influenta nula, observarea doar a anumitelor parti isi pierde in acest caz sensul. Aplicarea corecta a tuturor metodelor de observare statistica trebuie sa foloseasca in mod corespunzator procedeele de culegere statistica a datelor care respecta in cea mai mare masura principiul autenticitatii. Astfel, pentru culegerea datelor putem folosi fie masurarea directa, fie interogare, autoinregistrarea fie prelucrarea din alti purtatori de informatie. In cazul nostru se foloseste masurarea directa deoarece variabilele incluse in programul observarii se pot obtine direct prin operatie de masurare cantitativa (calitativa) efectuata nemijlocit de cel care culege datele. Un rol important il au datele deja existente. Ele trebuiesc identificate si valorificate impreuna cu cele obtinute prin contactul direct cu obiectul observarii.

Obiective

Problema in cauza, respectiv imbunatatirea serviciilor la cantina universitatii, are un grad de complexitate care impune descompunerea ei in mai multe dimensiuni (programul, calitatea, servirea, igiena, meniu, atmosfera). La randu-le aceste dimensiuni se traduc in indicatori, deci in modalitati simple de detectare a prezente / absentei, a starii sau a intensitatii unor caracteristici. Indicatorii vor fi adusi sub forma unui text, a unei intrebari care va apare in chestionar. Indicatorii sunt identificabili in mod clar din intrebari. Procesul de selectie a indicatorilor ce trebuie tradusi in intrebari de chestionar este destul de complex, fiind necesar, un set de ipoteze.

Ipoteza: Majoritatea studentilor care sunt cazati in caminele studentesti servesc masa la cantina studenteaca.

Obiectiv: Stabilirea numarului de studenti cazati in camine care apeleaza la serviciile cantinei.

Ipoteza: Studentii nu sunt multumiti de programul de la cantina, din cauza nesuprapunerii acestuia cu pauzele dintre cursuri, lipsei micului dejun, lipsei programului sambata si duminica.

Obiectiv: Aflarea parerii studentilor cu privire la programul de la cantina studenteasca.

Ipoteza: Studentii care apeleaza la serviciile cantinei nu sunt multumiti de calitatea produselor puse la dispozitie de catre aceasta.

Obiectiv: Determinarea parerii studentilor in legatura cu calitatea produselor si serviciilor prestate de unitatea de alimentatie publica.

Ipoteza: Gama sortimentala pusa la dispozitie este limitata.

Obiectiv: Cunoasterea punctului de vedere al studentilor care consuma mancare la cantina legat de volumul si diversitatea felurilor de mancare existente in meniurile zilnice.

Ipoteza: Pretul alimentelor este ridicat in comparatie cu marimea portiilor.

Obiectiv: Sa stabilim cum apreciaza studentii raportul cantitate-pret.

Ipoteza: Exista deficiente in ceea ce priveste rapiditatea servirii mancarii; studentii sunt nemultumiti de

timpul pierdut precum si de modul incomod in care intra in posesia produselor.

Obiectiv: Stabilirea ponderii acestora in volumul esantionului.

Ipoteza: Studentilor nu le convin conditiile de igiena a veselei, a mobilierului, a grupului sanitar a personalului.

Obiectiv: Determinarea opiniei studentilor cu privire la conditiile de igiena din interiorul unitatii.

Ipoteza: Studentilor le displace modul de plata prin bonuri de consum (in special la inceputul anului universitar).

Obiectiv: Descoperirea cu ajutorul opiniei studentilor unor noi modalitati de plata a produselor ai serviciilor.

Ipoteza: Atmosfera din interiorul salii de servire a mesei este stresanta din cauza mirosului, a galagiei, a iluminatului si incalzirii termice.

Obiectiv: Cunoasterea opiniei vizitatorilor cantinei in legatura cu perceperea atmosferei interioare din sala de mese.

Ipoteza: Exista un anumit numar de studenti care-si prepara hrana in oficiile puse la dispozitie de administratia caminelor.

Obiectiv: Stabilirea cauzelor care ii determina sa faca acest lucru.

In urma stabilirii ipotezelor care constituie premise in elaborarea planului de observare ne-am stabilit si obiectivele care trebuiesc urmate de-a lungul cercetarii, si care vor constitui baza in elaborarea intrebarilor de chestionar.

Erorile observarii statistice.

Erorile de observare reprezinta abateri intre datele inregistrate si marimea concreta a caracteristicilor. Acestea pot fi: intamplatoare (sunt nepremeditate si se produc, de regula, in ambele sensuri. Cu cat numarul de unitati este mai mare cu atat abilitatile de compensare ale acestora sunt mai mari) si sistematice (se produc intr-un singur sens cu puternica influenta asupra indicatorilor de ansamblu.).

Erorile de reprezentativitate apar atunci cand se realizeaza o observare partiala. La randul lor ele pot fi: sistematice (apar de regula cand se foloseste un sistem preferential de formare a esantionului) sau intamplatoare (structura esantionului difera de structura colectivitatii totale). Erorile de modelare sunt specifice prelucrarii si analizei datelor statistice (in cazul in care numarul de unitati observate este insuficient).

Principiul de baza al efectuarii unei observari statistice este cel al autenticitatii datelor. Prin autenticitatea datelor se intelege corespondenta deplina intre datele inregistrate si marirea obiectiva a fenomenului.

Practica statistica arata ca in diferite conditii erorile ce se produc nu sunt de mari proportii. S-a constatat ca, cu cat volumul subcolectivitatii este mai mare, cu atat va reprezenta mai bine trasaturile colectivitatii generale. In cazul nostru am optat pentru un esantion reprezentand 25% din volumul colectivitatii studiate, din acest punct de vedere erorile vor fi considerabil reduse. Deoarece o parte a colectivitatii (studentii de la caminul 3) se afla sub incidenta factorului distanta camin - cantina, am avut in vedere ca ponderea acestora sa se pastreze si in volumul esantionului. Influenta factorului distanta isi va pastra in acest mod simetria.

Colectivitatea este omogena din punct de vedere a caracteristicii de grupare (proprietatea de a fi student dar neangajat al universitatii si de a fi cazat la unul din cele trei camine). Intrucat am preluat un esantion simetric omogenitatea acestuia nu va fi diferita de cea a colectivitatii totale. Impartirea colectivitatii pe ani de studiu, facultate, nu prezinta relevanta in analiza calitativa a sferei de servicii la care ne referim. Ea poate servi unui obiectiv secundar (stabilirea ponderii relative a fiecarui an, facultate" in volumul colectivitatii), drept pentru care am introdus intrebarile de identificare.

Elaborarea chestionarului

Tipuri de intrebari , in functie de continutul lor

O clasificare traditionala a intrebarilor dupa continutul informatiei vizate este cea care distinge trei mari categorii: intrebari factuale, de opinie si de cunostinte clasificare care este preluata aici pentru relevanta care credem ca o poseda aceasta distinctie.

In cazul intrebarilor factuale, informatia priveste elemente de comportament ale indivizilor anchetati, ale semenilor din jurul lor sau situatii ce caracterizeaza viata subiectilor sau a comunitatilor in care acestia traiesc. In principiu toate aceste aspecte se materializeaza in fapte comportamentale sau situationale si ar putea fi inregistrate prin metoda observatiei, daca o asemenea investigare n-ar presupune eforturi destul de mari. Cate mese a servit studentul la cantina in ultima saptamana, la ce intervale de timp a facut acest lucru, cati bani cheltuie cu hrana. Iata cateva mostre cu un clar continut factual, dintr-o gama extrem de ampla si diversa, ce conduc la intrebari intalnite in orice chestionar. Se vede deci ca raspunsul la aceste intrebari poate fi judecat in termeni de adevarat sau fals, intrucat ele se refera la o situatie obiectiva si verificabila prin alte mijloace.

Continutul intrebarilor de opinie vizeaza aspecte ce tin de universul interior al individului , cum ar fi parerile, atitudinile, credintele, asteptarile, proiectarea in viitor, evaluarile, atasamentul fata de valori, explicatiile fenomenelor din jurul sau, justificarea si motivatia actiunilor. Informatia continuta in raspunsul la aceste intrebari nu poate fi obtinuta in mod direct prin alte metode decat numai prin intervievarea subiectilor.

Rolul intrebarilor de cunostinte este acela de a masura in mod cat mai corect nivelul cunostintelor oamenilor intr-un domeniu oarecare. El evidentiaza preocuparile intelectuale ale indivizilor in anumite domenii, ca urmare a unor interese sau a unor situatii de viata specifice. De asemenea prin intermediul unor intrebari de cunostinte putem evalua interesul oamenilor pentru anumite domenii, chiar despre sistemul lor de valori, atitudini, etc.

In exemplul nostru referitor la serviciile furnizate de cantina universitatii predomina intrebarile de opinie deoarece numai ele reflecta starea de necesitate individualizata si, implicit, atitudinea si pozitia fiecarui individ din subcolectivitatea avuta in vedere.

Din punct de vedere a inregistrarii raspunsurilor vom folosi preponderent intrebari inchise oferindu-le subiectilor variante prefabricate de raspuns, respondentul urmand doar sa o aleaga pe cea care se potriveste situatiei sau opiniei sale. Variantele de raspuns vor fi numerotate (prin folosirea caracterelor mici ale alfabetului) si asezate una sub alta dupa textul intrebarii; alegerea variantei potrivite se va face prin incercuirea literei - cu functie de cod - din fata variantei respective. Se va evidentia, prin forma si fontul caracterelor, in mod clar diferenta intre intrebarea propriu-zisa si variantele de raspuns (intrebarea fiind scrisa cu caractere ingrosate). Acest sistem de variante de raspuns satisface toate conditiile elementare de elaborare, adica el este complet in sensul ca orice raspuns posibil isi gaseste locul in gama de variante prevazuta, doua situatii diferite ca semnificatie sunt surprinse in variante de raspuns diferite, iar unui raspuns ii corespunde o singura varianta din cele oferite.

Referitor la numarul de intrebari, se exclude din start un chestionar cu prea multe intrebari deoarece, in plan psihologic, este demonstrata tendinta de necooperare datorita aversiunii fata de Conducerea administrativa (in general). Acesta este motivul pentru care am optat la un set cu un numar relativ mic de intrebari, dar care reusesc sa surprinda aspectele esentiale (reducand astfel cu mult numarul non-raspunsurilor).

Chestionarul utilizat in ancheta cuprinde, dupa o parte introductiva in care se prezinta scopul, un numar de 17 intrebari structurate in trei categorii:

Prima categorie cuprinde setul de intrebari de la 1 la 13 referitoare la aspecte precum:

motivele alegerii serviciilor cantinei

motivele nealegerii acesteia

aspecte referitoare la raportul calitate - pret, cantitate - pret

conditiile igienico - sanitare

program

meniu si conditii ergonomice

A doua categorie cuprinde setul de intrebari de identificare, de la intrebarea nr. 14 pana la 16.

La intrebarea nr. 17 subiectii vor putea prezenta sugestii pentru imbunatatirea serviciilor cantinei. (ea este o intrebare deschisa)

Formula de adresare pe care o vom folosi la contactul cu subiectul care urmeaza a fi intervievat va fi urmatoarea

CHESTIONAR NUMARUL _______

Va rugam sa cooperati la realizarea unei cercetari privind opiniile studentilor din Universitatea "Stefan Cel Mare" cu privire la calitatea serviciilor oferite de cantina in vederea imbunatatirii acestora. Mentionam ca acest chestionar este anonim.

Apelati la serviciile cantinei?

a)      Da (treceti la intrebarea numarul 4).

b)      Nu (treceti la intrebarea numarul 2).

Care sunt motivele pentru care nu faceti aceste lucruri?

a)      Nu-mi place mancarea

b)      Nu-mi convin preturile

c)      Prepar mancarea in camin

d)      Mananc la rude in oras

e)      Mananc la restaurant

f)        Alte motive

Ce masuri credeti ca ar trebui luate pentru a va determina sa mancati la cantina?

a)      Sa scada preturile

b)      Sa creasca volumul portiilor

c)      Mancarea sa fie mai buna

d)      Nu ma intereseaza

Ce parere aveti despre programul cantinei?

a)      Foarte buna

b)      Buna

c)      Neformata

Ati dori sa serviti masa la cantina si in weekend?

a)      Da

b)      Nu

Cum vi se pare modul de servire, din punctul de vedere al timpului necesar achizitiei produselor?

a)      Foarte incet

b)      Incet

c)      Rapid

d)      Foarte rapid

e)      Nici o parere

Cum considerati modul de servire din punct de vedere ergonomic?

a)      Comod

b)      Incomod

c)      Nici o parere

Dupa parerea dumneavoastra, calitatea produselor pe care le serviti este:

a)      Foarte scazuta

b)      Scazuta

c)      Medie

d)      Ridicata

e)      Foarte ridicata

Care este suma medie pe care o cheltuiti in fiecare zi pentru hrana?

a)      Intre 1500 -15000 lei

b)      Intre 15000 - 30000 lei

c)      Intre 30000 - 45000 lei

d)      Peste 45000 lei

Cum vi se par preturile?

a)      Foarte mici

b)      Mici

c)      Medii

d)      Mari

e)      Foarte mari

Cum vi se par portiile din punct de vedere cantitativ?

a)      Foarte mici

b)      Mici

c)      Medii

d)      Mari

e)      Foarte mari

Gama sortimentala a produselor este:

a)      Foarte diversificata

b)      Diversificata

c)      Restransa

d)      Foarte restransa

e)      Nici o parere

Cum preferati sa platiti produsele?

a)      Cu bonuri de masa

b)      Cash

c)      Alte metode

Intrebari de identificare:

14. Sex:

a)      Masculin

b)      Feminin

Facultate:

a)      Electrica    e) Chimie

b)      Mecanica    f) Colegiu de institutori

c)      Silvicultura    g) Istorie - Geografie

d)      Stiinte economice h) Litere

An:

a)      I; b) II; c) III; d) IV; e) V; f) Studii aprofundate;

17. Ce solutie de imbunatatire propuneti in legatura cu problemele mentionate mai sus ? (va rugam sa mentionati sugestiile dumneavoastra in careul de mai jos.

BIBLIOGRAFIE:

CRISTIAN VALENTIN HAPENCIUC - Studiu statistic al calitatii invatamantului superior, Editura Universitatii "Stefan cel Mare" Suceava

CHELCEA SEPTIMIU - Chestionarul in investigatia sociologica, Editura Stiintifica si Enciclopedica,    Bucuresti 1975

ROTARIU TRAIAN, ILUT PETRE - Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, Iasi 1997