Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica


CEHIA

Statistica

+ Font mai mare | - Font mai mic



CEHIA

STATEGIA PRIVIND DROGURILE

In 2000, guvernul a aprobat Strategia Nationala privind Politica Drogurilor pentru 2001-2004, care corespunde Planului de Actiune pentru Combaterea Drogurilor al U.E. pentru perioada 2001-2001. Cele 4 puncte principale sunt reprezentate de prevenirea, tratarea si resocializarea, reducerea efectelor vatamatoare si reglementarile legislative in vigoare.




TENDINTE

Consumul de marijuana a crescut constant in Republica Ceha, in special in randul populatiei tinere. Impreuna cu cresterea „consumului” de muzica de dans, numarul persoanelor consumatoare de ecstasy a luat proportii. In privinta consumului de droguri s-a observat o crestere a ponderii heroinei concomitenta cu scaderea celor din categoria metamfetamine-pervitin.

CONSUMUL DE DROGURI IN RANDUL POPULATIEI

Un sondaj sanatatea si comportamentul persoanelor dependente efectuat in 1999 in randul populatiei cu varsta intre 16-64 ani a aratat ca 16,4% din intervievati au experimentat cannabis, 1% amfetamine, 0,6% opiacee, 1,7% halucinogene si 0,9%ecstasy. Acelasi sondaj a fost de asemenea efectuat in 1996 si 1997. Comparatia rezultatelor dintre aceste sondaje indica o crestere infima a consumului de droguri in randul populatiei. Consumul de cannabis a crescut cu 2% in comparatie cu 1996. Pentru celelalte droguri cresterea a fost cu un procent aflat sub 2%. Rezultatele unui sondaj din 2002 denumit „Populatia si drogurile” a aratat o crestere semnificativa a consumului de ecstasy (cu 4,5%) si cannabis (cu 18,8%), consumul de droguri tari ramanand relativ scazut (1,9%).

CONSUMUL DE DROGURI IN RANDUL TINERETULUI

Daca se compara rezultatele unor sondaje nationale scolare efectuate intre 1994 si 2000 in randul elevilor de 16 ani devine evident ca incepand cu anul 1994 popularitatea consumului de cannabis a crescut. Rata consumatorilor de cannabis a fost de 35,4% in 2000 comparativ cu 23,3% in 1996 (MAD, Studiu privind tinerii si drogurile, (1994 si 2000). Cresterea in consum a opiaceelor (de la 1,1% in 1994 la 3,6% in2000) si a amfetaminelor (de la 2,8% in 1994 la 8,1% in 2000) reprezinta un aspect ingrijorator. Incepand cu sfarsitul anului 1990 s-a putut observa o diferenta in atitudinea tinerilor fata de droguri: pe de o parte, consumul de opiacee si pervitin a cunoscut o stagnare, iar pe de alta parte, consumul de marijuana, ecstasy ai halucinogene a crescut in continuare.

PROGRAME DE PREVENIRE IN SCOLI

Incepand cu anul 1998, „Programul minimal de preventie”, realizat sub auspiciile Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului a fost implementat in invatamantul primar, mediu si superior, urmarind sa incorporeze masurile de preventie in viata scolara si educatia tinerilor.

NEVOIA DE TRATAMENT SI PROBLEMELE CONSUMULUI DE DROGURI

Consumul de pervitin si heroina sunt asociate in Republica Ceha cu cele mai grave consecinte produse de droguri. Se estimeaza ca exista 22.500 consumatori de pervitin si 15.000 de heroina, din care peste 80% prin metoda injectarii. In ultimii ani a crescut consumul de heroina, iar pervitinul a stagnat sau chiar a scazut, potrivit indicatorilor proveniti din cererea de tratamente. In ciuda acestei tendinte, pervitinul si alte stimulente raman cele mai cautate droguri primare in randul cererilor de tratament (47,8% in 2001). Opiaceele reprezinta al doilea grup din drogurile primare ca frecventa (28,7% din cererile de tratament) urmate de cannabis (17,6% din cererile de tratament).

EFECTELE TRATAMENTULUI

Potrivit estimarilor, aproximativ 40% dintre consumatori se afla in contact cu institutii care furnizeaza servicii de tratament, in special servicii pentru fazele de inceput. Reteaua de programe bazate pe abstinenta oferite de programele statului de-abia acopera necesarul la nivel local si national. Este completata de serviciile oferite de O.N.G.-uri. Tratamentul cu substituti este disponibil in Cehia, cu toate acestea proviziile curente ale serviciilor nu corespund cererilor pentru acest tratament deoarece acopera doar aproximativ 3% din consumatorii de opiacee.

CONSECINTE ASUPRA SANATATII

Prezenta HIV in randul consumatorilor de droguri a ramas sub 1% in Cehia intre 1996 si 2001. Studiile serologice disponibile arata ca in jur de 30% din consumatori aflati in contact cu serviciile primare sunt infectati cu HCV si in jur de 10% cu HBV. In jur de 50 de morti datorate supradozelor de heroina au fost consemnate anual in ultimii 4 ani.

REACTII LA REDUCEREA EFECTELOR NOCIVE

Reducerea impactului drogurilor asupra sanatatii si vietii sociale este unul din cei 4 piloni ai Strategiei Nationale privind Politica Drogurilor 2001-2004, in special printr-o retea de servicii primare. Serviciile de reducere a efectelor nocive sunt consacrate pentru consumatorii de droguri. Marea majoritate se realizeaza prin O.N.G.-uri, care ofera schimbarea materialelor injectabile, consiliere, informare. Se estimeaza ca mai mult de 50% din consumatorii injectabili din Cehia apeleaza la ace si seringi prin programul de schimb.

RATA CONSUMULUI DE DROGURI IN REPUBLICA CEHA

Asemenea situatiei existente in Europa si Statele Unite, popularitatea consumului de marijuana a crescut constant, in special in randul tinerilor (15-25 ani) si in Republica Ceha. In mod obisnuit, 15% din populatia scolara (15-19 ani) consuma marijuana(mai mult de 20 de ori in timpul vietii); in aceeasi categorie de varsta, aproape jumatate din populatie (46%) a avut cel putin o experienta de acest gen.

Alaturi de cresterea popularitatii „muzicii de dans”, numarul persoanelor consumatoare de ecstasy intr-o saptamana sau intr-un interval mai mare de timp a crescut de asemenea – aceasta fiind chiar o tendinta trans-europeana.

Numarul consumatorilor cu „droguri problema” (injectabile/sau consumul de lunga durata de opiacee, tipurile de drog gen amfetamina si/sau cocaina) este stabil si este in jur de 37.500 persoane. Oricum, in ultimii doi sau trei ani a existat o migratie intre tipurile individuale de droguri – a crescut consumul de heroina la pretul pervitinului.

Intre 1995 si 1999 a crescut contactul cu drogurile ilicite a tinerilor de 16 ani; cresterea experientelor cu droguri ilicite in aceasta categorie de varsta este cauzata de cresterea popularitatii si accesibilitatii marijuanei si hasisului; in mod contrar, tendinta de a experimenta „droguri problema” (heroina si pervitin) s-a stabilizat in deceniul trecut si chiar, mai exact, a cunoscut o scadere.

Potrivit unui sondaj general in randul populatiei, 16% din cetatenii cehi au avut o experienta cu droguri ilicite (in UE, procentul este de 20-25% iar in SUA de 34%). In ultimul an, 8% din populatie a consumat un drog ilicit cel putin o data in viata (5-10% in tarile UE si 10% in SUA).

Cele mai multe persoane descrise in paragraful anterior au incercat ca singure droguri ilicite cannabisul sau hasisul. 4% din cetatenii cehi cu varsta intre 15-64 au folosit ecstasy cel putin o data in viata; mai putin de 1% din populatie a folosit alte droguri (heroina, pervitin, cocaina, LSD etc.).

APLICAREA LEGII

In ceea ce priveste aplicarea legii, ne putem referi la anul 2001 ca la un an stabil. Calitatea si consistenta datelor a ramas cea mai mare problema in sectorul ce aplicare a legii.

Politia a inregistrat 4209 infractiuni in legatura cu drogurile (reglementate in sectiunile 187, 187 a, 188, 188 a Cod Penal); pentru aceste infractiuni s-a inceput urmarirea penala impotriva a 1992 persoane; 166 persoane din 241 infractiuni inregistrate au fost acuzate de posesie ilegala de droguri pentru consum propriu. In acest sens, a crescut usor numarul persoanelor cercetate fata de anul precedent (vezi graficul). Oricum, scaderea iluzorie a numarului de infractiuni comise in legatura cu drogurile a fost cauzata de o schimbare majora in inregistrarile statistice ale politiei cehe in anii 1999 si 2000; nu a existat o schimbare a situatiei reale. De aceea, chiar si rata criminalitatii in Republica Cehia nu a crescut.

Insasi Parchetul a raportat o tendinta de usoara crestere (ca in anul anterior); in legatura cu drogurile ilicite, 2160 persoane au fost puse sub acuzare (2043 in anul 2000; 1765 in anul 1999); aceeasi tendinta s-a observat la instantele de judecata care au pronuntat sentinte pentru 1094 faptuitori de infractiuni la regimul drogurilor (in anul 2000: 972; in anul 1999:891).

Lipsa de coeziune dintre statisticile Ministerului Justitiei din Cehia si cele ale structurilor de conducere a politiei cehe provine din metodologiile diferite si de asemenea din faptul ca, conform Codului de procedura penala, procurorului ii este permis sa schimbe incadrarea juridica a unei infractiuni puse sub acuzatie, iar aceasta schimbare nu se va reflecta retrospectiv in statisticile politiei. In cele din urma, un rol important il au tergiversarile reflectate in timp; spre exemplu, actele de cercetare incep in anul 2000 iar punerea sub acuzare e adusa de-abia in anul 2001.

La 31 decembrie 2001, 652 infractori ispaseau pedepse pentru infractiuni comise in legatura cu drogurile. Din ce in ce mai des, acestia pot efectua voluntar pedeapsa in asa-numitele „zone fara droguri”; in unele cazuri, ei pot chiar primi tratament in inchisoare. Oricum, in comparatie cu statele UE, disponibilitatea si extinderea tratamentelor anti-drog (si a procedurilor de tratament) in inchisori nu sunt suficiente. Masurile de atenuare a efectelor drogurilor nu sunt aplicate in inchisorile Cehiei si nici in aresturile preventive.

O confruntare a numerelor si directiilor de lucru in domeniul aplicarii legii cu toti ceilalti indicatori mai sus mentionati privind situatia drogurilor ne arata ca in ceea ce priveste aplicarea legii in Cehia lucreaza la un nivel european in domeniul reducerii alimentarii cu marfa.

De cativa ani, rata confiscarii drogurilor (proportia drogurilor confiscate si estimarea tuturor drogurilor consumate) a fost privita oficial ca principalul indicator de eficienta a aplicarii legii de catre departamentul specializat din cadrul politiei cehe (Departamentul National al Drogurilor); o evaluare gresita de 30% si uneori de chiar 40% a fost deseori facuta.[1]*

In 2001, organele de aplicare a legii au confiscat aproape jumatate de procent (0,41%) din cantitatea de droguri ilicite consumate in Cehia.

Organele competente au atins cea mai inalta rata a confiscarii de ecstasy (in jur de 35% - o pondere importanta fiind realizata printr-o singura operatiune realizata de catre Politie in colaborare cu Administratia Vamilor) si relativ cea mai putin frecventa in privinta cocainei (9%): organele de aplicare a legii au atins cea mai mica rata a confiscarii drogurilor din grupa cannabis (0,05% din consumul estimat); in mod contrar consumul acestor droguri este cel mai raspandit in Republica Ceha.

DIRECTII IN POLITICA DROGURILOR SI REACTII ADVERSE

STRUCTURI POLITICE IN DOMENIUL DROGURILOR

Anul 2001 a fost primul in care s-a implementat Strategia Nationala de Politica a Drogurilor 2001-2004 aprobata de guvern pe 23 oct. 2000 prin Rezolutia nr.1045/2000. Strategia este o urmare si o dezvoltare a celor doua documente anterioare privind politica drogurilor a Guvernului (din 1993-1996 si 1998-2000). Raportandu-ne la consistenta si actualitate, ea a corespuns cu Planul de Actiune privind Combaterea Drogurilor al Uniunii Europene 2000-2004 (Comisia Europeana 1999).

Republica Ceha incearca sa abordeze si sa rezolve intr-un mod echilibrat problema drogurilor din punctul de vedere al represiunii (aplicarea legii), preventiei, tratamentului si resocializarea persoanelor dependente; de asemenea s-a straduit sa obtina o cooperare si o actionare complexa, interdepartamentala, interdisciplinara si interministeriala pentru rezolvarea problemelor.

Strategia Nationala este o consecinta a unei analize a puterilor, slabiciunilor, amenintarilor si oportunitatilor oferite de sistemul de politica a drogurilor existent. Bazandu-se pe aceasta analiza, ea defineste elementele de baza, prioritatile, obiectivele si sarcinile in trei concepte de baza (preventia primara, tratamentul si resocializarea, represiunea) si patru elemente de sustinere ale politicii anti-drog (cooperarea internationala, educatia, finantarea si coordonarea).

Politica Republicii Cehe privitoare la droguri este constituita in jurul a patru idei de baza – (1) prevenirea, (2) tratamentul si resocializarea, (3) reducerea efectelor daunatoare si (4) aplicarea legii. Strategia Nationala a stabilit 84 sarcini pe termen mediu si scurt pentru Ministere si pentru organismele locale si regionale ale administratiei cu atributii in domeniu; aceasta este structura pe care poate fi creata si implementata strategia anti-drog.

Anul 2001 a reprezentat un an de cotitura pentru situatia organizatorica anterioara. Pentru prima data din 1993 cand Comisia Nationala a drogurilor a fost infiintata ca un organism de consiliere, initiativa si coordonare al Guvernului Republicii Cehe, a fost posibila indeplinirea unor grafice stiintifice, analizarea si descrierea pe deplin a situatiei din zona folosirii ilicite de droguri, a implementarii masurilor si a impactului rezultat. „Proiectul de Analiza a Impactului Noii Legislatii privind Drogurile in Republica Ceha (PAD)” a realizat in 1999 acest lucru.

Din punct de vedere al evaluarii complexe si obiective a impactului introducerii de pedepse pentru posesia de droguri pentru consum propriu (aplicabila din 1 Ianuarie 1999), a fost necesara fragmentarea situatiei de fapt si compararea dezvoltarii acesteia intre 1998 si 2000 (cu un an inainte si cu unul dupa introducerea amendamentului in cauza). Cu ajutorul a cinci indicatori cheie, costurile sociale in Republica Ceha au fost cuantificate.

Din concluziile sondajului PAD a rezultat ca introducerea de pedepse pentru posesia de droguri pentru uz personal (fara a diferentia dupa nivelul legaturilor sociale si riscurilor asupra sanatatii) este ineficace din perspectiva social-economica. In 1999-2000, numai aplicarea lui a costat Republica Ceha cel putin 37 milioane CZK. In acelasi timp, beneficiile asteptate(reducerea disponibilitatii si cererii de droguri, reducerea numarului de consumatori) nu s-au realizat.

Guvernul a luat la cunostinta de rezultatele sondajului P.A.D. si a adoptat Rezolutia nr.1177/2001; ea include masuri pentru atingerea obiectivului de crestere a eficientei activitatilor si procedurilor, in mod special in represiunea alimentarii cu droguri.

Este una din principalele sarcini aprobate pentru a supune guvernului o initiativa legislativa privind drogurile corespunzatoare cu nivelul de pericol social si cel al sanatatii. Consumatorii de droguri (posesorii sau micii dealeri ocazionali) ar trebui sa primeasca tratament pentru dependenta si sa nu fie pedepsiti. Prioritatile organismelor specializate ar trebui sa se concentreze in special pe verificarea si urmarirea operatiunilor grupurilor criminale organizate care produc, fac contrabanda si distribuie droguri ilicite (in special heroina). Daca ar trebui sa implementam o politica a drogurilor rationala ti pragmatica, bazata pe studii stiintifice, ar fi necesar un larg consens social.

Impreuna cu Secretariatul Comisiei Nationale a Drogurilor, Ministerul Sanatatii a pregatit un proiect al Actului de Protectie impotriva efectelor cauzate de tutun, alcool si alte substante ce produc dependenta. Este de asteptat ca acesta sa inlocuiasca actualul „Act de Protectie impotriva alcoolismului si altor substante ce provoaca dependenta” din 1989 care nu reflecta suficient schimbarile si nevoia de a rezolva problema drogurilor dupa schimbarea regimului politic al tarii. Proiectul defineste un sistem coordonator de politica a drogurilor care reflecta reforma administratiei publice (stabilirea a 14 regiuni), responsabilitatile si competentele organismelor administratiei publice la nivel central, regional si respectiv local, precum si conditiile de distribuire si vanzare a tutunului si alcoolului, incluzand sanctiunile. In toamna lui 2001, Camera Reprezentantilor a Parlamentului Republicii Cehe a retrimis motiunea Ministerului Sanatatii pentru refacere.

In ianuarie 2001, noile unitati administrative infiintate – regiunile – au inceput sa functioneze; in viitor, se astepta ca acestea sa joace un rol important in implementarea si coordonarea politicii drogurilor la nivel local. De aceea, Secretariatul Comisiei Nationale a Drogurilor a stabilit legaturi cu organismele regionale imediat dupa ce acestea au inceput sa functioneze; obiectivul a fost sustinerea coordonatorilor stabiliti si dezvoltarea organismelor interministeriale si de consiliere interdisciplinara care se vor confrunta cu problemele legate de droguri aparute in regiuni. La 31 decembrie 2001, coordonatorii politicii antidrog au fost stabiliti in 8 din cele 14 regiuni cehe. Se anticipeaza ca toate regiunile vor beneficia de asemenea coordonatori si de structuri profesioniste de consiliere constand in experti locali, pana la sfarsitul anului 2002. Strategia regionala antidrog ar trebui, de asemenea, sa fie disponibila pana atunci.

CADRUL LEGAL

Potrivit legii penale, amendamentul 112/1998 Coll. inca se implementa in anul 2001. Se modifica semnificativ prevederile legii 140/1961 Coll. cu privire la asa-numitele „infractiuni savarsite in legatura cu drogurile”. Privitor la faptul ca sistemul legislativ, sau, mai exact, operatiunea de aplicare a legii a structurilor individuale, este in general vazuta ca fiind foarte conservatoare, este posibil ca aplicarea „standard” a acestui amendament sa fi avut deja loc in al treilea an al aplicabilitatii sale.

Sus-mentionatul amendament al Codului Penal a avut repercursiuni asupra tuturor cazurilor privitoare la asa-numitele „infractiuni savarsite in legatura cu drogurile”. Puterea amendamentului a fost divizata in doua segmente temporale. Cu efecte din 1 iulie 1998, faptele prevazute in Sectiunea 187 (folosirea si posesia de narcotice si substante psihotrope) au fost reglementate mult mai adecvat in privinta modalitatilor de folosire a narcoticelor si substantelor psihotrope si a altor substante folosite intr-un mod neautorizat (ex: precursorii). Mai mult, sanctiunile pentru comiterea a astfel de fapte a crescut. In acelasi timp, circumstantele care conditionau o pedeapsa mai mare au fost extinse si impartite in mai multe articole ale aceleiasi sectiuni. Faptele prevazute in sectiunea 187, implicand producerea de narcotice si substante psihotrope, au fost extinse la productia, aprovizionarea sau posesia unui obiect destinat producerii unui preparat continand substante narcotice sau psihotrope. Totodata, sanctiunile pentru aceasta infractiune au crescut. In plus, sanctiunile pentru raspandirea dependentei de droguri potrivit Sectiunii 188-a a Codului Penal, au crescut de asemenea. Acest amendament a adus de asemenea o schimbare semnificativa care a fost subiect de dezbateri intense in randul publicului. Cu efect incepand cu 1 ianuarie 1999, prevederile Sectiunii 187-a ale Codului Penal au readus in prim-plan sanctiunile pentru posesia unei substante psihotrope sau otravuri pentru uz personal intr-o cantitate semnificativa. Pedeapsa este inchisoarea de pana la doi ani sau o alta pedeapsa prevazuta de lege. In cazul in care faptuitorul a comis fapta la o scara mare, el poate fi pedepsit cu inchisoare de la 1 an la 5 ani.

In completarea acestei prevederi, art.1 al Sectiunii 30 lit.j al actului nr.200/1990, defineste ca incalcare a legii posesia de substante narcotice sau psihotrope intr-o cantitate mica,pentru consum propriu.

Continutul amendamentului nu defineste termenul „cantitate suficient de mare”; s-a avut in vedere ca aceasta cantitate sa fie determinata de la caz la caz. Capitolul 1.3 descrie concret problemele aparute in legatura cu aplicarea acestui amendament.

Privitor la directia luata de procedura penala, startul operatiunii Serviciului de Mediere si Testare in virtutea Actului 257/2000 Coll., in vigoare de la 1 ianuarie 2001, este privit ca principalul pas. Activitatile acestui nou serviciu infiintat privesc consumatorii de droguri precum si persoanele care comit fapte penale in legatura cu consumul de narcotice si substante psihotrope. Mai multe detalii despre primul an de implementare a acestui act sunt incluse in Capitolul 1.3.

Cu cat definirea de substante psihotrope si narcotice a devenit ingrijoratoare, legea penala le include intr-o denumire generala de „substante ce creeaza dependenta”. Potrivit Sectiunii 89, art. 10 al Actului nr.140/1961 Coll., Cod Penal,termenul de „substante ce creeaza dependenta” desemneaza alcoolul, narcoticele, substantele psihotrope si alte substante care pot avea efecte nefavorabile asupra psihicului uman, abilitatilor motorii si cognitive sau purtarii in societate. Lista substantelor ce creeaza dependenta este inclusa in Actul nr.167/1998 Coll., in Anexa substantelor ce provoaca dependenta.



Anexele de la 1 la 3 ale actului sus-mentionat specifica narcoticele in acelasi timp, aceasta lista provine din anexele 1, 2 si 4 ale Conventiei privind Narcoticele, publicate in numarul 47/1965 Coll. Anexele de la 4 la 7 al actului mentionat specifica substantele psihotrope; aceasta lista provine din anexele 1-4 ale Conventiei privitoare la Substantele Psihotrope, legal reglementate in Decretul nr.62/1989 Coll. Anexa 8 a actului sus-mentionat a fost anulata in virtutea anexei 3 din Conventia privind Narcoticele, Anexa 9 cuprinde precursorii specificati in Tabelul 1 al Conventiei Natiunilor Unite privind traficul ilicit de narcotice si substante psihotrope; adoptarea sa de catre Cehia s-a realizat prin Recomandarea nr.462/1991 Coll. Anexele 10si 11 ale actului sus-mentionat specifica substantele ajutatoare incluse in Tabelul 2 potrivit Conventiei Natiunilor Unite privitoare la traficul de substante narcotice si psihotrope.

Continutul „Actului privind Narcotice” a fost modificat de cateva ori; in anul 2001 au fost 3 schimbari: - amendamentul stabilit de Actul nr.57/2001 Coll. a inclus norefedrina ca precursor in anexa 9; cu efect din 19.02.2001

amendamentul stabilit de Actul nr.185/2001 Coll., nu a afectat actuala lista de substante ce produc dependenta; in schimb s-au adus modificari privind manevrarea substantelor ce produc dependenta; mai exact, cu efecte de la 1 ianuarie 2002, partea 6 din Actul privind Substantele ce produc Dependenta privind obligatia de raportare si inregistrare, a fost exclusa.

amendamentul stabilit de Actul nr.407/2001 a afectat de asemenea manevrarea de substante ce provoaca dependenta; in plus, cu efecte de la 1 ianuarie 2002, lista acestor substante a fost extinsa; o alta substanta psihotropa („4 – MTA”) a fost adaugata la anexa 4, substanta psihotropa „2C-B” a fost adaugata la anexa 5 si substantele psihotrope „GBH” si „Zolpidem” au fost adaugate la anexa 7.

Cu cat au devenit mai ingrijoratoare problemele provenite din tratament, Ministerul Sanatatii din Cehia a publicat o editie din „Tratamentul Standard prin Substituire”; ea include Subutex    ce contine buprenorfina printre celelalte produse permise; a aparut ca un Ghid, nr.ZD07/2001 si a fost aplicabil de la 1 Aprilie 2001.

Cu efecte de la 1 august 2001, s-au infiintat registrele Nationale pentru Sanatate ca un raspuns la amendamentul actului nr.20/1996 Coll., privitor la protectia sanatatii, stabilit de Actul nr.260/2001. Cu efecte de la 1 decembrie 2001; in virtutea autoritatilor specificate in amendamentul mentionat, Ministerul Sanatatii a lansat Recomandarea nr.ZD06/2001 si a stabilit un Registru National al Beneficiarilor de Substante de Substitutie Indicate Medical.

Programul Guvernului privind raspunderea Penala a Minorilor si Jurisdictia privitoare la Minori, odata promovat (Actul privind Jurisdictia Minorilor) reprezinta un alt pas important cu privire la o schimbare in mediul legislativ al Republicii Cehe. Guvernul a inaintat un proiect al acestei legi Camerei Reprezentative a Cehiei pe 10 august 2001. Pe 16 august 2001, proiectul a fost transmis la MPs cu nr. de inregistrare 1017/0; oricum, pana acum a avut loc doar o prima trecere in revista. A fost necesara in special retragerea amendamentului privitor la principalele insuficiente in aplicarea prevederilor legale a urmaririi penale la minori. Aceasta prevedere legala este inclusa in cateva legi penale ca o exceptie de la prevederile generale de pedepsire aplicabile adultilor. Materialul existent si aspectele rezultate procesele judiciare nu diferentiaza suficient raspunderea penala a unui faptuitor minor, nu tin seama de genezele, naturile si manifestarile diferite ale activitatilor infractionale purtate de minori, si nu respecta suficient necesitatea abordarii diferite a problemei de catre organele raspunzatoare cu infractionalitatea juvenila. Privitor la frecventa comiterii infractiunilor in legatura cu drogurile si a comiterii de infractiuni de catre minori in conexiune cu consumul de narcotice si substante psihotrope, adoptare noii legi mentionate va avea fara dubii un impact major asupra pedepsirii faptuitorilor din aceasta ramura infractionala.

Prevederi legale a infractiunilor comise in legatura cu drogurile in Cehia

Tabel

DEFINIREA TERMENULUI „CANTITATE SUFICIENT DE MARE”

Potrivit legii penale in domeniul drogurilor, amendamentul din Codul Penal a fost cea mai importanta reglementare, si a reintrodus pedeapsa pentru posesia de substante narcotice si substante psihotrope pentru consum propriu intr-o cantitate suficient de mare (Sectiunea 187 a Codului Penal). Definirea neclara a termenului de „cantitate suficient de mare” de narcotice si substante psihotrope a adus numeroase probleme cand legea a trebuit sa fie aplicata. Legiuitorul a prezumat ca jurisprudenta va determina aceasta cantitate. Chiar daca omitem faptul ca legea ceha nu priveste jurisprudenta ca izvor de drept, ci mai degraba ca un ghid de practica, nu este posibil sa neglijam faptul ca pentru formarea unei jurisprudente in materia este nevoie de multi ani, poate chiar cateva zeci de ani. In plus, determinarea unei cantitati exacte de narcotice si substante psihotrope este o problema controversata in special privind dimensiunile individuale ale dependentei.

In acest sens, nu a fost posibila respectare jurisprudentei de catre structurile politiei cehe intrucat ele au fost primele organisme responsabile cu aplicarea procedurii penale cu care s-au confruntat in aplicarea prevederilor amendamentului incepand cu anul 1999. De aceea, politia a urmat instructiunile obligatorii ale Sefului Politiei care a determinat o „cantitate suficient de mare” a tipurilor importante de narcotice si substante psihotrope aflate pe piata ceha (vezi tabelul). Totusi, aceasta instructiune nu este obligatorie pentru procurori si judecatori.

Tabel….

Cu privire la acest fapt, o instructiune a Procurorului Suprem nr.6/2000 a aparut definind o „cantitate suficient de mare” pentru ajutorarea Oficiilor Procurorilor in activitatea lor(vezi tabelul). In prezent, politia ceha foloseste aceasta instructiune privind cantitatile de narcotice si substante psihotrope deoarece s-a dovedit a fi mult mai exacta.

Tabel…..

Din nou, aceasta instructiune a Procurorului Suprem (denumit in continuare NSZ) nu obliga judecatorii; decizia acestora din urma este limitata de lege.

De aceea, procesul decizional este completat prin opinia unui expert; amandoua privesc determinarea unei cantitati si calitati a narcoticelor si substantelor psihotrope si nevoile individuale ale faptuitorului pentru a atinge starea de dependenta. Respectand toate aceste aspecte individuale ale dependentei,Curtea Suprema a Republicii Cehe a elaborat doua acte judiciare in anul 2000 unde a definit termenii „cantitate redusa” si „cantitate suficient de mare” dupa cum urmeaza:

„In sensul Sectiunii 187a, Cod Penal, putem defini o cantitate redusa de narcotice si substante psihotrope ca o doza zilnica individual determinata a unei substante psihotrope sau narcotice pentru o persoana concreta care foloseste aceste substante, o doza care corespunde dependentei persoanei fata de o astfel de substanta, o doza care nu poate produce o vatamare grava sanatatii ori punerea in pericol a vietii unei persoane”(Hotararea RT 13/2000 din 16 februarie 2000 a Curtii Supreme a Republicii Cehe).

„In sensul Sectiunii 187a, articolul 1, Cod Penal, o cantitate suficient de mare trebuie privita ca o cantitate de narcotice sau substante psihotrope sau otravuri intr-o pondere care, privitoare la pericolul asupra vietii si sanatatii unei persoane, depaseste o doza simpla a unui consumator obisnuit de 5 pana la 10 ori”(Hotararea 4 Tz 142/2000 din 12 iulie 2000 a Curtii Supreme a Republicii Cehe).

PRACTICA PROCURATURII SI A INSTANTELOR DE JUDECATA

Insasi Biroul Procurorului Suprem a evaluat rezultatele aplicarii noii legislatii; mai exact, noile prevederi ale Sectiunii 187a din Codul Penal si amendamentul privitor la alte infractiuni savarsite in legatura cu drogurile. In anii 2000 si 2001 a pregatit cunoasterea aplicarii normelor legale si a elaborat un „Raport special privind cunoasterea aplicarii amendamentului din legea penala nr. 112/1989 Coll., in particular, a aplicarii faptelor infractionale prevazute de Sectiunea 187a din Codul Penal”, si „Fragment din Raportul Biroului Procurorului Suprem privind activitatea Procuraturii in 2000” furnizat realizatorilor proiectului PAD prin medierea Comisiei Nationale a Drogurilor din cadrul Guvernului Republicii Cehe (acum Consiliul Guvernamental de Coordonare a Politicii Drogurilor – termenul de Comisie Nationala a Drogurilor fiind folosit in engleza)

In aceste documente este de asemenea posibil sa se ajunga la urmatoarele evaluari ale aplicarii amendamentului:

este de presupus ca doar interpretarea libera a Politiei a prevederilor Sectiunii 187a din Codul Penal a facut ca activitatea infractionala sa nu creasca semnificativ

aplicarea in practica a prevederilor Sectiunii 187a, articolul 1 a Codului Penal a intampinat serioase dificultati. Desi este o intelegere a faptelor infractionale care nu arata un nivel semnificativ al pericolului social, aceasta apreciere este inca dezordonata ca si cost, complicata si controversata sub multe aspecte. In acest context, este necesara atragerea atentiei asupra dificultatii privind inregistrarea anumitor activitati infractionale (tranzactiile cu narcotice si substante psihotrope) unde fosti martori devin potentiali infractori, ei nemaidepunand marturie in acel caz particular.

Amendamentul nu a adus efectele dorite chiar in legatura cu celelalte fapte in cazurile de infractiuni savarsite in legatura cu drogurile. In ceea ce priveste infractiunile prevazute la Sectiunea 187 si 188 din Codul Penal, datorita coeziunii faptelor de baza calificate ale unui caz, lipseste o flexibilitate a termenilor si a pedepselor. Cu privire la informatiile sus-mentionate, apare ca necesar sa se profite de toate alternativele existente ale sanctiunilor penale, si, mai exact, a tuturor posibilitatilor consacrate de procedura penala.

In continuarea aplicarii dificile a prevederilor Sectiunii 187a Cod Penal de catre Procuratura, si instantele de judecata s-au confruntat dificultati sporite in aplicarea Sectiunii 187, Articolul 3 Coll. cu privire la fumatorii de marijuana care ofera (chiar si doar una) doze unei persoane cu varsta sub 16 ani (aspect care se intalneste frecvent tinand seama de modul si frecventa consumului de marijuana in cadrul acestui segment de populatie – sondajele scolare confirma ca prima experienta cu droguri, deci si cu marijuana, se realizeaza prin intermediul unui coleg de scoala). Pregatirea, prepararea sau livrarea chiar si a unei sindure doze de drog unei persoane sub 16 ani se pedepseste cu inchisoarea de la 8 la 12 ani. Un „coleg de scoala” sub 16 ani nu raspunde penal; el este minor pana la 18 ani si poate fi pedepsit doar cu inchisoare de cel mult 5 ani. In aceste cazuri, organismele responsabile cu procedura penala sunt fortate sa contracareze pericolul public scazut – sau folosesc Sectiunea 40 art. 1 din Codul Penal privitor la micsorarea pedepsei sub limita specificata in textul incriminator.

Cu privire la aspectele sus-mentionate,este posibil de argumentat ca toate structurile care aplica legea intampina aceleasi dificultati privitoare la amendament; aceasta implica judecarea si aprecierea infractiunilor reglementate potrivit prevederilor sectiunii 187a Cod Penal, sau incercare altor contraventii savarsite in legatura cu drogurile. Absenta unei distinctii intre droguri „usoare” sau „grele” aduce probleme atunci cand prevederile Sectiunii187 din Codul Penal trebuie sa fie aplicate.

PROBLEMA CONSUMULUI DE DROGURI

In Republica Ceha, se estimeaza ca exista 37.500 de consumatori cu probleme; marea lor majoritate folosesc pervitin sau heroina; din acestia, aproximativ 30.000 folosesc injectiile. Se estimeaza ca exista 22.500 consumatori de pervitina si 15.000 de heroina. In ultimii ani s-a inregistrat o crestere a consumului de heroina; consumul de pervitin a stagnat sau chiar a scazut. Este dificil de estimat numarul celor care fac excese deoarece doar o parte din ei ci se afla in contact cu sistemul de tratament. Pe scurt, este posibil sa spunem ca situatia in domeniul consumului de droguri s-a stabilizat in anul 2001.

SITUATIA IN REPUBLICA CEHA IN ANUL 2001

Potrivit definitiei Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Abuzurilor de Droguri, problema consumului de droguri este specificata ca fiind folosirea intravenoasa a drogurilor si/sau consumul pe termen lung si regulat al opiaceelor si/sau al cocainei si/sau al drogurilor din categoria amfetaminelor. D.p.d.v. economic, consumatorii cu probleme sunt exact grupul de consumatori al caror viciu este in stransa legatura cu costurile sociale. Din definitie, consumatorii de cannabis si ecstasy nu sunt consumatori cu probleme. In consideratie cu rata inca scazuta a consumatorilor de cocaina in Cehia, putem defini consumul cu probleme ca injectarea si/sau consumul pe termen lung si regulat al opiaceelor (in special heroina) si al amfetaminelor (in special pervitin). Consumul opiaceelor facute in casa este rar intalnit in Republica Ceha. In tara, abuzul de opiacee ce se afla in produse farmaceutice este inconstant. Consumatorii de opiacee, altele decat heroina, reprezinta doar 2% din toti consumatorii de opiacee tratati in 2001.

Prima, si pana in prezent, si ultima evaluare a numarului de consumatori cu probleme in Republica Ceha a fost facuta in cadrul structurilor PAD, si a acoperit anii 1998-2000. Metoda multiplicarii folosind datele referitoare la tratament a reprezentat coloana vertebrala a metodologiei.

In anul 2000, numarul consumatorilor cu probleme de droguri ilicite se pare ca a atins 30.000-45.000; 18.000-27.000 consumatori de pervitin si 12.000-18.000 consumatori de heroina si alte opiacee. Deci, exista o medie de 37.500 consumatori cu probleme. O estimare a celor ce folosesc injectarea duce la o cifra de 30.000.

O estimare similara a fost facuta pentru anul 1998; se pare deci, ca a existat o constanta a numarului de consumatori cu probleme intre anii 1998-2000. Este imposibil de comparat situatia cu cea a anilor de dinainte de 1990, deoarece nu existau atunci astfel de estimari.

TENDINTE: PERVITINUL, HEROINA, SUBSTANTELE VOLATILE

In ciuda dominatiei pervitinului, este posibil sa asistam la o crestere a consumului de heroina in defavoarea pervitinului; aceasta nu implica doar consumatorii ce se drogheaza pentru prima data: exista schimbari de optiune frecvente de la pervitin la heroina. Aceasta tendinta a inceput in Praga in anii 1997-1998 si s-a extins gradual la alte regiuni; a aparut in Moravia Centrala si de Nord cu o intarziere de 2-3 ani. Exista cel putin 3 cauze ale acestei conversiuni: - domolirea producatorilor domestici de pervitin si frecventele operatiuni de destramare desfasurate in randul acestora;

patrunderea masiva a heroinei pe piata si castigarea graduala a pietei de catre traficantii straini;

comercializarea drogurilor consumate pentru recreere incluzand cannabinoidele si esecul esecul in a separa piata acestora de piata heroinei.

Fara indoiala inhalarea de solventi este un alt tip de consum de droguri. In ciuda faptului ca nu este inclusa in definitia EMCDDA a consumului de droguri cu probleme, ea prezinta riscuri serioase pentru sanatate. Este o problema faptul ca tratamentul nu este concentrat si pe aceste grupuri ale celor ce practica inhalarea de substante solvente; acesta este si motivul pentru care putinii dintre ei urmeaza un program de tratament. In acest sens, este foarte probabil ca numarul lor sa fie subestimat (in 2001 ei reprezentau doar 3,5% din toate cererile de tratament).

In termeni de risc asupra sanatatii, injectarea reprezinta principalul pericol al consumatorilor de droguri. In Republica Ceha, aceasta practica se intalneste in cazul consumului de heroina si pervitin. Raspandirea bolilor infectioase printre consumatori si totodata raspandirea acestor boli in randul populatiei reprezinta cel mai mare risc al acestui mod de a consuma droguri. Raspandirea are loc in special atunci cand consumatorii impart seringi, ace sau alte lucruri folositoare in practica lor (filtre, vase, apa folosita pentru diluare, droguri preparate). Bolile sunt reprezentate in special de virusul HIV si cel hepatic B si C; datorita dezvoltarii sau consecintelor cronice, aceste boli afecteaza sanatatea consumatorului (de multe ori fatal).

Tabel…….

In timp ce in a doua jumatate a anilor 90 a existat o tendinta de crestere a folosirii aceleiasi seringi de mai multe persoane printre consumatorii de heroina care au cerut tratament pentru prima data (punctul culminant fiind atins in anul 2000), a existat o usoara scadere in anul 2001. Aceasta scadere este datorata raspandirii unei noi tehnici in randul consumatorilor de heroina – fumatul din foi de aluminiu. Folosirea in comun a seringilor printre consumatorii de pervitin care solicita pentru prima data tratament pare a fi mai mica decat in randul consumatorilor de heroina, cifra fiind stabila. Datele privind folosirea comuna a acelor, seringilor si a lucrurilor necesare consumului de catre consumatori in anul 2001 variaza de la 35% la 45% in randul actualilor consumatori (in ultimele 13 luni). In general, tendinta de a folosi in comun se inregistreaza la persoanele care au facut acest lucru si in trecut. Este dificil de efectuat o evaluare a tendintelor consumatorilor cehi; in mare, exista tendinta scaderii folosirii in comun si a problemelor cu grad ridicat de risc in randul consumatorilor. Dintr-un sondaj local privind hepatita virala in randul consumatorilor de droguri in districtul Karvina a reiesit o scadere semnificativa a celor ce se injecteaza, care au declarat ca anterior au folosit in comun ustensilele: de la 87% in 1998 la 35% in 2001.

Analiza calitativa din cadrul PAD a confirmat doua probleme alarmante:

Consumatorii lipsiti de experienta au tendinta de a se droga intr-o maniera periculoasa;

In mare, consumatorii de droguri subestimeaza riscurile asupra sanatatii, in special cele legate de virusul hepatic.

Intr-o perioada de cautare febrila a drogului, o scadere pe termen scurt a cantitatii de pe piata, si/sau un pret mai ridicat pe piata (adesea cauzat de actiunile politiei) de cele mai multe ori reprezinta un factor ce determina consumul intr-un mod riscant. Folosirea in comun a: acelor, seringilor si a altor instrumente are loc in ciuda constientizarii pericolului; intr-o extindere de loc neglijabila, acest fenomen se intampla chiar si in randul celor ce urmeaza un program de reducere a efectelor daunatoare. Potrivit ingrijorarilor celor ce se injecteaza pentru prima oara, este posibil sa existe o teama de a schimba seringile cu altele sterile provocata de iesirea din anonimat.



Rezultatele unui chestionar realizat in farmaciile din Cehia in 1998 si 2000 in cadrul proiectului PAD, arata ca personalul de la 38 la 43% din farmacii are o atitudine refractara in a vinde consumatorilor seringi.

Stagiul militar obligatoriu a aratat o tendinta de crestere ca fiind locul in care consumatorii au prima lor experienta cu un drog ilicit, si unde consumul pentru recreere este treptat inlocuit de consumul de droguri si substante de mare risc.

TENDINTE 1998-2001

Capitolul 6 se concentreaza amanuntit pe supradozele luate individual pe tipuri de droguri. Aceasta parte a raportului anual contine doar tendinte sumare. Pentru a obtine o baza de date viabila pe termen lung, categoria „alte medicamente” (pana in anul 2000, doar benzodiazepinele, incluzand Rohypnolul erau monitorizate) si categoria „substante volatile” (pana in anul 2000 nu era posibila separarea otravurilor industriale de supradoze) au fost excluse din numarul urmator.

Tabel tendinte……

Graficul de mai sus prezinta o evidenta clara a cresterii de supradoze cu opiacee; aceasta in raport cu cresterea de provizii cu heroina in intreaga tara. In plus, din anul 2000, heroina de pe piata neagra a fost disponibila intr-o varietate mare de concentratii (de la 5% la 80%); acest aspect ridicand riscul se supradoza.

Privitor la benzodiazepine s-a inregistrat o crestere. Nu a fost o surpriza faptul ca nu au fost inregistrate decese in randul consumatorilor de halucinogene si cannabis (nu este cunoscuta existenta unei doze letale).

Din contra, a fost surprinzatoare scaderea pe piata a numarului supradozelor de pervitin. Posibilele explicatii includ:

a.       posibile scaderi a consumului de pervitin datorate actiunilor politienesti;

b.      calitatea buna datorata omogenizarii pietei – disparitia unor laboratoare si inlocuirea lor cu producatori la scara larga controlati de criminalitatea organizata;

c.       schimbari in tacticile de investigare ale statiilor de lucru individuale;

d.      supraestimarea acestui produs in anul precedent sau mai exact inregistrarea dubla in cazul in care opiaceele au fost identificate in organism impreuna cu pervitinul.

4.2. Delicte si incalcari ale legii privind drogurile

4.2.1. Infractiuni determinate de consumul de droguri conform datelor politiei cehe

In anul 2001,politia ceha a descoperit 358577 infractiuni pentru care au fost puse sub acuzare 127856 persoane. Au fost depistate 4209 infractiuni la regimul drogurilor(conform sectiunilor 187-188 Cod Penal);au fost acuzate 1952 persoane pentru aceste infractiuni. Din totalul persoanelor acuzate pentru infractiuni la regimul drogurilor,139 erau copii(persoane sub 15 ani) si 221 adolescenti(persoane intre 15-18 ani).Tabelul 4-1 ofera detalii despre aceste infractiuni in perioada 1995-2001.Din aceste date si statistici nu se poate determina tipul si cantitatea de substante narcotice sau psihotrope folosite in savarsirea infractiunilor respective.

Se evidentiaza din statistica cercetata tendinta de crestere a numarului infractiunilor legate de droguri depistate de politia ceha. In prima faza se poate spune ca in anul 2000 s-a inregistrat o descrestere semnificativa a descoperirii infractiunilor de acest gen. Trebuie subliniat faptul ca,daca vom compara tendinta cresterii numarului infractiunilor depistate(fig.4-2)si tendinta cresterii numarului faptuitorilor acuzati de politia ceha,si daca le vom corela cu neschimbarea „de facto” a ratei de detectie, atunci acest fapt nu se confirma. Statisticile privind infractiunile depistate si faptuitorii pusi sub acuzare de politia ceha se indreapta in directii diferite; teoretic,aceasta ar insemna inregistrarea unui procentaj ridicat de incurajare a infractiunilor. Totusi aceasta speculatie este total contradictorie cu tendintele de crestere a numarului persoanelor acuzate/judecate de Oficiile Publice de Judecata(fig.4-4) si a numarului persoanelor condamnate

O comparare a tendintelor de dezvoltare confirma explicatia mai sus mentionata despre schimbarea metodologiei colectarii de date ale politiei privind infractiunile depistate;aceasta schimbare a indus in eroare,in mod evident,tendintele de dezvoltare a criminalitatii in Cehia.

Rata de depistare a infractiunilor la regimul drogurilor a variat intre 90 si 100%.In anul 2001 rata certa a depistarii acestui gen de infractiuni conform prevederilor sectiunii 187 Cod Penal a fost de 92,53%; 99.02% privind sectiunea 187(a) Cod Penal;95,85% privind sectiunea 188 Cod Penal;99,36% privind sectiunea 188(a) Cod Penal. Rata mare de descoperirea infractiunilor decurge din „res gestae”ale infractiunilor sau,mai precis,din necesitatea de a avea o evidenta documentata. Descoperirea infractiunilor de posesie de droguri intr-o cantitate mai mare decat cea prevazuta de art.187(a) Cod Penal presupune ca un drog va fi gasit asupra unei persoane. In acelasi timp este greu de acceptat ca o plangere sa fie prezentata impotriva unui faptuitor necunoscut conform prevederilor art.187 din Codul Penal.

Asadar, scaderea numarului infractiunilor judecate decurge din schimbarea infractiunilor depistate. Spre deosebire de anii anteriori, o infractiune nu mai inseamna acum un atac asupra unui interes protejat de Codul Penal; poate include mai multe atacuri comise de acelasi faptuitor intr-o anumita perioada de timp.

Potrivit jurisprudentei, schimbul „de facto” a estimat aproximativ statisticile stabilirii legii penale,totusi,reduce statisticile in vederea monitorizarii.

4.2.2. Infractiuni la regimul drogurilor conform datelor furnizate de Curtile si Oficiile de Judecata

In anul 2001,Oficiile de Judecata au avut 84855 de procese dintre care 2106 erau impotriva faptuitorilor. Atunci, curtile cehe de judecata au condamnat 1094 de faptuitori. Trebuie mentionat ca procedurile judiciare au accelerat datorita structurii reformei sistemului judiciar. Astfel si procedurile speciale au devenit mai rapide avand un impact asupra numarului mare de condamnari din anii trecuti.

Lipsa de coeziune a statisticilor Ministerului de Justitie cu cele ale politiei cehe a decurs din folosirea de metodologii diferite; in conformitate cu legea procesual penala ceha, avocatului public al acuzarii ii este permis sa schimbe calificativul crimei incluse in acuzatie si aceasta schimbare nu reflecta statisticile politiei. In ultimul rand exista si rolul perioadei de timp intre doua evenimente.

4.2.3.Delicte privind drogurile

Reglementarea legala o reprezinta Legea 200/1990.Aceasta lege este administrativa si nu penala. Infractiuni privind drogurile sunt incluse in sectiunea 30. Potrivit sectiunii 30, art. 1, litera f „o persoana care face posibila unei persoane sub 18 ani, folosirea neautorizata de substante stupefiante, comite o infractiune in cazul in care nu a fost comisa o fapta mult mai serioasa, demna de pedeapsa”.Potrivit sectiunii 30, art. 1, litera j „o persoana care poseda legal substante narcotice si stupefiante in cantitate mica, pentru uz personal, comite o infractiune”.In anul 2001 au fost inregistrate 804 plangeri impotriva acestor infractiuni. Din totalul de 804, 401 au fost inregistrate prin proceduri administrative, 325 de cazuri au fost amanate; totusi 9 cazuri au fost date organelor competente pentru ca erau fapte care indicau comiterea unei infractiuni potrivit prevederilor sectiunii 187(a) Cod Penal. In final, la 31 decembrie 2001, 133 cazuri au ramas nerezolvate. Suma totala a amenzilor impuse de lege pentru comiterea acestor infractiuni a fost de 688250 CZK.

PIATA DROGURILOR

La nivelul administratiei de stat, s-au ocupat cu monitorizarea pietei drogurilor in special doua agentii:Brigada Nationala Antidrog care este subordonata Ministerului de Interne si Departamentul de Combatere a Contrabandei subordonat Directiei Generale a Vamilor, care la randul ei este subordonata Ministerului de Finante.

5.1.1.Cantitatea de droguri capturate de Brigada Nationala Antidrog

Potrivit Raportului Anual privind Situatia Drogurilor in Cehia(NPDC-2000), in anul 2001, Brigada Nationala a avut 118 actiuni.

5.1.2.Capturile de droguri conform Serviciului Vamal

In anul 2001, organele administratiei vamale au depistat 402 cazuri de vanzare ilicita de substante narcotice si psihotrope. In comparatie cu anul 2000(510 cazuri) a avut loc o anumita scadere. Dar cantitativ, anul 2001 a fost mai bogat(228 kg). Heroina ramane cea mai importanta substanta traficata. In comparatie cu perioada precedenta s-a inregistrat o crestere a traficului de droguri sintetice, in special ecstay sub forma de tablete si capsule. Ca si in anul 2000, cea mai mare cantitate de droguri din 2001(293 cazuri) a fost transportata pe calea aerului. Cele mai importante cantitati traficate pe aceasta cale au avut loc dupa Craciun si in perioada verii in cadrul asa-zisului „turism de droguri”.

5.2.Pretul si puritatea substantelor narcotice si psihotrope

5.2.1.Pretul

Brigada Nationala Antidrog[2](BNA) monitorizeaza pretul substantelor narcotice si psihotrope. Conform datelor rezultate din Raportul Anual al BNA, pretul mediu al drogurilor in anul 2001 este dat de sumele incluse in tabelul 5-3.

5.2.2.Puritatea

BNA se ocupa de monitorizarea acestor substante in cooperare cu Institutul de Criminalistica. Conform rezultatelor testelor facute de acest institut, nivelul puritatii drogurilor este redat in tabelul 5-4.

Tabelul 5-4: …….

6.TENDINTE PRIVIND DROGURILE

6.1. Sumar

Anii 90’, caracterizati prin indreptarea societatii noastre spre cultura europeana occidentala, au adus cateva fenomene nedorite. In ceea ce priveste problemele cu drogurile, acestea implica aproximarea treptata a tuturor indicatorilor importanti(extinderea traficului de droguri, consumul de droguri, daunarea sanatatii, infractiuni de gradul 1 si 2, etc.) pentru o imagine tipica a unei tari central-nord-europene(Belgia, Austria, Germania si Danemarca).

Simplificand pana la un anumit nivel, se poate spune ca dezvoltarea Cehiei din ultimii 12 ani este o imagine accelerata a schimbarilor prin care Europa Occidentala a trecut incepand cu sfarsitul anilor 60’.

In special urmatoarele probleme au caracterizat anul 2001 precum si urmatorii doi ani:

o noua evolutie in folosirea canabisului in timpul liber de catre tineret: analogie la dezvoltarea tarilor din UE;

extinderea heroinei in afara principalelor zone afectate(Praga si Nordul Boemiei) catre orasele mai mari ale tarii. In principiu, aceasta contravine dezvoltarii tarilor din UE. Totusi, „situatia heroinei” in Cehia este inca favorabila;

micsorarea scenei relativ mici de pervitin reprezentata prin grupuri mici care se intalnesc in jurul celui care aprovizioneaza(distribuitorul);

inlocuirea acestei scene cu retea de crima organizata care capata controlul si care cauta cu succes piete straine pentru acest drog. Paradoxal, presiunea crescanda a politiei asupra grupurilor care se aprovizionau singure a fost suportul acestei dezvoltari si pentru ca dealerii grupurilor organizate au inlocuit fostii distribuitori. S-a dezvoltat foarte rapid o mare piata de pervitin care absoarbe structura si particularitatile pietei de heroina;

comercializarea evoluata si „standardizarea” scenei originale sub-culturale legata de la inceput de folosirea de placere a „drogurilor de petrecere”(ecstasy).

6.2.Cannabis si distribuirea lui(marijuana,hasis)

6.2.1.Distributia in randul populatiei

Ca oriunde in lume, cannabis sativa si derivatii lui sunt cele mai populare si cele mai raspandite droguri in Cehia. Potrivit unui sondaj al Oficiului Public de Opinii din februarie 2002, 16% din populatie, cu varsta intre 15-64 ani(aproximativ 1.150.000 persoane) au folosit cel putin o data cannabis. 8% din cei chestionati au recunoscut ca au folosit cel putin o data in ultimul an(aproximativ 570.000 persoane). Pe plan mondial cannabisul este cel mai folosit drog ilegal.

Un sondaj demonstreaza o tendinta in permanenta crestere a experimentarii cannabisului printre cei de 16 ani, tendinta ce rezista tuturor masurilor preventive si represive existente, inclusiv adoptarea penalitatilor pentru posesie de droguri pentru uz personal.

6.2.2.Servicii si tratamente

O problema specifica si complexa este reprezentata de monitorizarea persoanelor care au solicitat tratament sau o alta forma de ajutor impotriva dependentei de cannabis. In anul 2001, pe baza unei tendinte crescande in numarul acestor clienti, lucratorii Secretariatului Comisiei Nationale Antidrog au facut un simplu sondaj telefonic si prin corespondenta prin care s-a descoperit ca cei mai multi clienti provin din Cehia.

Cele mai multe persoane care au solicitat tratament nu indeplinesc criteriul international de definire a cazului - terapeutul nu intra intotdeauna in contact cu persoana dependenta iar aceasta persoana nu intelege folosirea drogurilor ca fiind o problema.

6.2.3,Productie si import

In Cehia trei surse de cannabis:

import de la tarile cultivatoare(India, Pakistan, Maroc, Libia, Afganistan, etc.);

propriile culturi(culturi mascate pe campuri cu alte recolte – ex.: porumb);

cultivari in propriile apartamente sau sere.

Desi organele competente reusesc sa descopere aceste culturi, rezultatele reprezinta doar o mica parte din ceea ce indica sondajele si informatiile.

Piata neagra a crescut substantial si s-a amestecat cu piete ale altor tipuri de droguri, mult mai periculoase.

6.2.4.Fortele legii

In 2001 existau doua sisteme de operare independente de monitorizare a cantitatii de cannabis – un sistem vamal si un sistem al politiei. In ciuda faptului ca nu s-a tinut cont de coincidenta sistemelor, cand adaugam valorile ambelor sisteme, ajungem la rezultatul de 12,4 kg de cannabis li hasis. In 2001, organele politienesti au descoperit aproximativ 0,05% din minimul cantitatii de cannabis consumate in Cehia(25.000 kg/an).

6.2.5.Mortalitatea



Nu s-a raportat nici un caz fatal de supradoza de cannabis nici in 2001 si nici in istoria Cehiei.

6.3.Droguri sintetice

6.3.1.Pervitin si alte amfetamine

In timp ce amfetaminele pure apar rareori in Cehia, este posibil ca pervitinul sa fie primul drog ilicit folosit in Cehia. Acest consum masiv a avut loc in anul 1970 cand a fost inventat pe scena drogurilor din Praga un simplu proces de producere a pervitinului cu folosirea libera a medicamentelor continand efedrina.

6.3.1.1. Distributia in randul populatiei

In anul 2000 s-a realizat primul sondaj care a demonstrat ca exista aproximativ 22.500 consumatori de pervitin. Sondajele din scoli nu au separat strict pervitinul de alte amfetamine din grupul substantelor halucinogene nefiind astfel posibila o corecta evaluare a consumatorilor de pervitin.

Tinand cont de sondaje se poate spune totusi ca numarul consumatorilor de pervitin a scazut in perioada 1997-1998 si este in continua scadere.

6.3.1.2. Productie si import

Conform tuturor informatiilor valabile, consumul total de pervitin este acoperit de productia proprie. Nu exista date privind importul metamfetaminei din Asia sau Statele Unite ale Americii. Productia se poate imparti in doua mari grupe:

„productia de bucatarie” in laboratoare mici, improvizate in casa; un numar redus de persoane se grupeaza in jurul furnizorului si prin intermediul unor tehnologii simple reusesc sa produca pervitin de buna calitate din materialele disponibile doar cu un termometru, farfurii etc.

Acest grup consuma cea mai mare parte de pervitin fabricat iar surplusul este vandut pe piata neagra; productia organizata; crima organizata impune patronaj asupra laboratoarelor clandestine. Membrii gruparilor de crima organizata furnizeaza materiale si echipament luand intreaga productie pentru distributie.

Conform informatiilor obtinute exista o implicare intensa a gruparilor de crima organizata pe piata de pervitin. Aceste grupari cauta si alte piete de peste hotare. In plus fata de investigatiile politiei, aceasta tendinta de expansiune este indicata si de rapoartele venite din tarile vecine. Exista cazuri in care specialistii cehi sunt angajati pentru a produce pervitin ce urmeaza a fi distribuit in special in Germania. Efedrina si pseudoefedrina reprezinta principalele materiale pentru producerea pervitinului. In laboratoarele clandestine doar o mica parte din efedrina este extrasa din produsele farmaceutice. Efedrina industriala a ramas principalul material brut. Efedrina importata a aparut in Cehia in anul 2001. Politia ceha nu a reusit sa afle cu certitudine de unde a fost importata efedrina:Ucraina, Romania, Bulgaria si Ungaria sunt posibile „candidate”.

6.3.1.3.Fortele legii

Actualul sistem de statistici nu poate stabili drogul sau drogurile folosite de fiecare persoana arestata, acuzata sau pedepsita administrativ. In anul 2001 existau doua sisteme independente, de monitorizare a cantitatii de droguri, unul al politiei si celalalt vamal. Adunand rezultatele ambelor sisteme ar rezulta un total de 11.317 kg pervitin capturat ceea cea reprezinta doar 0.03% din minimul de pervitin traficat, consumat pe teritoriul Cehiei.

6.3.2. L.S.D.

Un halucinogen relativ puternic este dietilamida acidului lisergic. Dozele vandute in prezent in Cehia sub forma tigaretelor cu substanta activa sunt mai slabe decat „psihozicele”(max. 50 micrograme in comparatie cu doza obisnuita de 100-500 micrograme). In locul starii de halucinatie puternica, acestea ofera mai mult o stare de excitare si de „perceptie deschisa”. Se poate spune ca producatorii acestui drog au redus intentionat dozele pana ce efectele acestora impreuna cu ecstaszy. LSD-ul    este des distribuit impreuna cu extasy . Cateodata pana si combinatii de LSD , amfetamina si celuloza sunt vandute ca tablete extasy.

In padurile Cehiei traiesc cateva specii de ciuperci halucinogene. Chiar si acest drog este relativ popular in mediul discotecilor sau cluburilor dar este totusi sezonier.

6.3.3.1. Distributia in randul populatiei.

LSD-ul este asociat cu alte halucinogene . Oficiul ceh de statistica a descoperit ca numarul persoanelor care consumau in mod frecvent LSD reprezinta 1/6 din numarul celor care consumau extasy. Frecventa consumului de LSD si consumul regulat de LSD este scazuta.

Tratamente si servicii.

In fiecare an sunt spitalizate cateva persoane din cauza intoxicatiei cu substante halucinogene. Un numar de 18 persoane au fost spitalizate in anul 2001. Numarul persoanelor care solicita tratament este extrem de scazut, aproximativ 1% din consumatori, si are tendinta descrescatoare.

Productie si import.

Se estimeaza ca pe piata ceha LSD-ul se importa exclusiv. Din 1997 nu s-a raportat nici nu caz de pierdere a precursorilor folositi in producerea de LSD, acid lysergic , ergotamina, ergometrina. Ciupercile halucinogene si plantele cu potentiale efecte halucinogene apar sezonier. Unii consumatori usuca sau ingheata proviziile de ciuperci pentru mai tarziu. Comertul, traficul cu acest tip de ciuperci este rar.

Fortele legii.

In anul 2001 , serviciile vamale au descoperit 8,1 g de ciuperci halucinogene si 5 hartii impregnate cu LSD. Politia nu raporteaza aceste capturi, din cauza cantitatilor nesemnificative, rata capturilor fiind aproape 0.

Mortalitate.

In Cehia nu au fost inregistrate supradoze de halucinogen. Singurul caz, care a avut ca urmare si decesul a fost cel legat de un student american de la o universitate din BRNO care a sarit pe fereastra unui spital unde a fost adus ca urmare a unei intoxicatii cu ciuperci psylocibe, cantitatea nefiind specificata.

O categorie speciala o reprezinta 2 cazuri de supradoze cu atropina si scopolamina, ambele cazuri fiind inregistrate in estul Boemiei in anul 2000.

6.4. Heroina si derivati ai opiumului.

Din anii 70    este foarte deasa folosirea medicamentelor continand opium sau derivati. Acestea pot fi consumate atat oral cat si intravenos, cat si in combinatie cu alcoolul. Abuzul de asa numitul ,, braum’’ a devenit de asemenea predominant. In anii 1993-1997 medicamentele si braunul au fost devansate de heroina care era importata in principal din Praga si nordul Boemiei. Intre anii 1999-2001 heroina s-a extins pe tot teritoriul Cehiei. Aceasta dezvoltare este ilustrata cel mai bine prin numarul tot mai mare al celor care solicita tratament impotriva dependentei de heroina. ( fig. 6-12)

6.4.1. Distributia in randul populatiei.

Tendinta crescanda a consumului de opium si a derivatilor acestora , manifestata in randul elevilor ,,de bani gata’’ si studentilor a culminat in 1997 si a scazut de atunci. O posibila explicatie ar putea fi combinarea activitatilor preventive, confruntarea adolescentilor cu scena deschisa a drogurilor si riscurile la care se supun.

Conform estimarii din 2000 a problemei consumului de droguri 15000 de consumatori ai opiumului si derivatilor (in special heroina) locuiau in Cehia. ( fig.6-13)

Tratamente si servicii.

Din 1997 Cehia a experimentat o usoara si permanenta tendinta de crestere a solicitarilor de tratament. In ultimii 2 ani aceasta tendinta s-a accentuat. ( fig.6-14, 6-15)

Este posibil ca aceasta tendinta de crestere a solicitarilor de tratament sa fie deficitara pe viitor conform tuturor informatiilor valabile , chiar si comertul cu pervertin fiind preluat treptat de crima organizata cu un mod de operare asemanator cu cel al grupurilor organizate de distribuitori de heroina.

6.4.3. Productia si importul.

Fara nici o exceptie partea de productie a pietei heroinei este plasata in afara Cehiei. O mare cantitate de heroina provine din Afganistan , Pakistan si Iran. Cehia este plasata pe ruta Balcanica a transportatorilor de heroina din Turcia prin Bulgaria si spre tarile Europei Occidentale si Scandinavia. La sfarsitul anului 2001 a existat o scadere temporara a disponibilitatii heroinei si in consecinta o crestere a pretului. A fost insotita de aparitia braunului pe piata ceha. Politia prezicea ca un transport de heroina , avea sa vina in Cehia dinspre Afganistan inainte de inceperea razboiului impotriva regimului taliban. Acest pronostic nu s-a adeverit.

Speculatiile privind reducerea disponibilitatii heroinei din cauza operatiunilor din Afganistan, n-a luat in seama intarzierea de 12-18 luni intre opiumul pur din Afganistan si heroina de pe piata europeana; de aceea nu era nici un motiv pentru reducerea disponibilitatii heroinei in Cehia sau oriunde altundeva in Europa la momentul inceperii operatiunilor militare. Consumatorii considerau ca a fost o incercare a dealerilor de a folosi aceasta situatie pentru a creste preturile produselor lor. Aceasta idee este sustinuta de faptul ca preturile au revenit la normal cand interventia militara din Afganistan era in plina desfasurare.

Tipic anului 2001 a fost marirea cantitatii de heroina existenta pe teritoriul Cehiei. Aceasta situatie era continuarea tendintei din anii 1999.

6.4.4. Fortele legii.

Actualul sistem de statistica detinut de Ministerul de Interne si Justitie nu permite determinarea concreta a drogurilor cu care a avut legatura un anumit arestat acuzat, judecat sau condamnat. In 2001 au existat 2 sisteme independente de monitorizare a drogurilor capturate unul al politiei si altul vamal. Potrivit celor 2 sisteme cantitatea de heroina capturata in 2001 a fost de 96,012 kg , ceea ce reprezinta doar 2% din heroina consumata in anul respectiv.

6.4.5. Mortalitatea.

Cu exceptia medicamentelor heroina si alti derivati ai opiumului sunt cele mai frecvente droguri consumate in mod abuziv ducand astfel la supradoza. ele sunt considerate cele mai periculoase si mai daunatoare sanatatii dintre drogurile consumate pe teritoriile Cehiei. Din 1998 a existat o tendinta de crestere a numarului de supradoze de heroina sau derivati ai opiumului. Aceste droguri sunt consumate uneori in combinatie cu alte droguri , sau alcool. ( fig.6-16)

Acest lucru confirma informatiile potrivit carora heroina este foarte usor de gasit in Cehia.

6.5. Cocaina si crack-ul.

6.5.1. Distributia.

In Cehia cocaina este inca privita ca un drog excluziv, unul din motive fiind pretul mult mai mare ca al altor droguri cum ar fi pervertinul. Din aceasta cauza cocaina este consumata de putine persoane din Cehia. In ultimii ani exista o tendinta de scadere a pretului cocainei ceea ce poate indica faptul ca acest drog incepe sa capete o pozitie importanta pe piata drogurilor din Cehia, si incepe sa fie consumata de cat mai multe persoane.

In ceea ce priveste crack-ul exista informatii ca aparitia acestuia pe piata drogurilor din Cehia nu este semnificativa.

6.5.2. Tratamente si servicii

In anul 2001, doi barbati si trei femei, toti dependenti de cocaina au solicitat acordarea unui tratament . Acest tratament a fost solicitat si de un barbat dependent de crack. Mai multe informatii despre aceste persoane nu sunt disponibile.

6.5.3. Formatiuni specializate in combaterea crimei organizate.

Tinand cont ca Cehia nu este o piata de desfacere a cocainei , ( in cadrul petrecerilor sau al discotecilor unde apare rareori , cocaine este considerate ceva exceptional) este privita ca o tara de tranzit. In acest sens cooperarea internationala a Directiei Generale a Vamilor si Politia Ceha s-a dezvoltat incepand cu 1990, ambele reusind periodic sa captureze transporturi de zeci sau chiar sute de kg de cocaina sau au cooperat la capturarea acestora in strainatate. In 1990 Politia de Frontiera a reusit sa aresteze un numar impresionant de persoane care transportau cocaina ambalata intr-un mod special in corpurile lor.

In comparatie cu anii precedenti anul 2001 nu a excelat in cooperare internationala. Astfel ca, formatiunea Biroul National Antidrog a reusit sa captureze numai 2017 kg cocaina , iar departamentul droguri din cadrul Directiei Generale a Vamilor numai 2987 kg cocaina. In conformitate cu Oficiul Ceh de statistica s-a estimat ca minimul de cocaina consumata anual este de 56 de kg, caci in 2001 s-a reusit capturarea a cel putin 10% din minimul estimat.

Totodata in 2001 ambele formatiuni au participat la cateva operatiuni internationale descoperind inca 20 kg cocaina in diferite parti ale lumii(Italia,Bulgaria).

6.5.4. Mortalitate

Inca nu s-a raportat un numar cert de decesuri determinate de consumul de cocaina sau crack. In definitia EMCDDA, decesurile cauzate de droguri nu se refera si la persoanele transportatoare de droguri in propriul corp si care decedeaza din cauza gresitei ambalari a acestor droguri.

6.6. Consumul combinat de droguri

In Cehia acest tip de consum este o regula si nu o exceptie. Consumatorii cehi trec frecvent de la un drog la altul dupa cum acesta este sau nu usor de obtinut. Combinarea mai multor tipuri de droguri este folosita pentru modificarea sau obtinerea unor noi senzatii nascute ca efect al acestui consum.

Foarte des este combinat opiumul cu derivatii sai si pervitinul. Un consumator de pervitin foloseste heroina pentru a adormi dupa mai multe zile de consum de pervitin sau pentru a-si anula senzatia de paranoia. Din fericire fenomenul foarte periculos al „speedball”-ului(o combinatie de heroina si pervitin intr-o singura doza injectabila) ceh care a aparut la periferia marilor orase pe la mijlocul anilor 90’ nu a reusit sa se extinda.

Studiul PAD a avertizat asupra inlocuirii pervertinului cu solventi industriali(toluenul).In 1998, folosirea toluenului a devenit populara in special in centrul Moraviei ca efect al scurtelor perioade in care aprovizionarea cu pervitin a incetat si ca efect al activitatilor desfasurate de politie.

Abuzul de medicamente prescrise, in special benzodiazepine, a devenit popular la majoritatea consumatorilor de droguri. In special Rohypnol este cautat. In fiecare an formatiuni de combatere a crimei organizate au descoperit cantitati impresionante ce urmau a fi plasate pe piata neagra. De regula in acest trafic era implicat si personalul medical. In 2001, un astfel de transport a fost descoperit, cantitatea de Rohypnol fiind de aproape doua milioane de tablete.



dupa avansarea acestei cifre, chiar Politia ceha a refuzat sa integreze acest indicator in propriile evaluari (Komorous 2002); in orice caz, nu s-au sugerat alternative la indicatorul in cauza

Brigada Nationala Antidrog -BNA






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1090
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site