Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica


Scurt istoric al dezvoltarii statisticii

Statistica

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Concepte de baza utilizate in statistica
Testarea parametrilor variabilelor cantitative
Notiunei introductive de statistica
LUXEMBURG
Masurarea intensitatii legaturilor. Metoda corelatiei
Sistematizarea datelor prin centralizare si grupare
Scurt istoric al dezvoltarii statisticii
CIPRU
POLONIA
Exercitii si probleme propuse - statistica


Scurt istoric al dezvoltarii statisticii

Statistica s-a dezvoltat intr-un proces istoric indelungat, parcurgand traseul de la practica la teorie si a cunoscut mai multe etape, dintre care cele mai importante sunt:




1). Statistica practica

2). Statistica descriptiva

3). Aritmetica politica

4).Statistica probabilistica sau calculul

probabilitatilor

5). Statistica moderna.

1). Statistica practica dateaza de peste 6000 ani si cuprinde primele forme de evidenta, care au servit nevoilor practice ale cunoasterii si conducerii vietii social-economice. Statistica in antichitate a fost utilizata pentru descrierea statelor din punct de vedere geografic, economic, politic, cum ar fi:

inventarierea aurului, pamantului si animalelor in China ,Egipt, Grecia;

inregistrari primitive ale populatiei in statele sclavagiste: Egipt, Babilon, Asiria, Sumer;

inregistrari periodice cunoscute sub denumirea de “census” ale numarului populatiei intr-o forma mai avansata, evidenta impozitelor si intocmirea registrelor fiscale, cadastrale in Imperiul Roman (600 –550 i.e.n);

evidenta pamantului prin serviciul numit “tabularium” in Dacia ocupata de romani.

In Evul Mediu dezvoltarea cunoasterii statistice a vietii sociale, economice si politice ia un avant deosebit, mai ales ca urmare a cresterii schimburilor econoimice dintre state, care necesita informatii cat mai complete despre partenerii comerciali efectivi si potentiali.

Evidentele din aceasta perioada au avut un caracter demografic (tinute de preoti despre casatorii, nasteri, decese), contabil (inventarierea de bunuri ale feudelor, manastirilor) si statistic (din initiativa statului privind descrierea patrimoniilor, veniturilor, pamantului).

2). Statistica descriptiva reprezinta cea mai veche radacina teoretica a statisticii care apare odata cu practica statistica in cadrul universitatilor, in secolele XVI – XVIII, cand descrierea cantitativa, numerica, a statelor privind populatia, armata, bogatiile solului, activitatea productiva si comerciala desfasurata s-a amplificat, atingand perfectiunea.

Reprezentanti ai acestei perioade sunt Francesco Sansovino (1521 –1583) si Giovani Botero (1533- 1517) care in lucrarile lor au luat in considerare la descrierea statelor: bogatiile, populatia, comertul, finantele.

O contributia remarcabila la dezvoltarea statisticii descriptive aduce Dimitrie Cantemir (1673- 1723) prin lucrarea “Descrierea Moldovei”, care poate fi considerata o monografie cu caracter geografic, economic, politic, social si cultural.

Statistica descriptiva s-a numit si statistica universitara, intrucat teoreticienii sai de baza erau profesori universitari dintre care amintim:

- olandezul Hermann Conring (1606-1681), fondatorul scolii descriptive germane, de la Universitatea Helmstedt, care tinea cursuri universitare despre stiinta descriptiva a statului

-germanul Gottfried Achenwall (1719-1772) de la Universitatea din Gottingen, care defineste statistica[1] drept “stiinta derscriptiva folosita pentru prezentarea particularitatilor unui stat” si este cel care da numele acestei discipline de “statistica” pornind de la cuvintul de origine latina “status” care inseamna stare si de la cuvantul italienesc “stato” care inseamna stat.

Cu toate ca scola germana a ridicat statistica la rang de stiinta, ea inca nu avea drept scop esential descoperirea, cunoasterea legitatilor statistice, a legaturilor cauzale dintre fenomene.

3). Aritmetica politica s-a dezvoltat in Anglia in parale cu scoala descriptiva germana. Statistica aparuta in Anglia este deosebita si reprezinta un nou mod de cercetare, specific stiintelor naturii, fizicii, chimiei orientat spre descoperirea legilor care guverneaza fenomenele economico-sociale si a legitatilor ce se manifesta in cadrul lor, care permit formularea de concluzii si chiar previziuni, depasind faza de descriere prin folosirea datelor si procedeelor bazate pe experimente. Denumirea acestui curent vine de la lucrarea lui William Petty (1623-1687), “Aritmetica politica”, sugerand semnificatia statisticii de analiza a datelor de observatie prin metode matematice. Alaturi de William Petty, alti reprezentanti de seama au fost John Graunt (1620-1674), Edmund Halley (1656-1742). Ei au pus accentul pe studiul fenomenelor demografice si isi fundamenteaza concluziile pe un numar mare de cazuri individuale cu care, prin generalizare, se pot interpreta tendintele de producere a fenomenelor.



4). Statistica probabilista sau a calculului probabilitatilor corespunde secolului al XVIII-lea, odata cu cresterea rolului metodelor metematico-statistice in cunoasterea fenomenelor si cu aparitia calculului probabilitatilor. Jacob Bernoulli (1654-1705) a formulat faimoasa “lege a numerelor mari” si atrage atentia asupra posibilitatii utilizarii calculului probabilitatilor in economie.

Dintre reprezentantii importanti ai acestei etape fac parte: Pierre-Simon Laplace (1749-1829), Karl Friedrich Gauss (1777-1855) care definesc legea normala de repartitie, Simeon Denis Poisson (1781-1840) care a stabilit ecuatia cu derivate partiale, Adolf Quetelet1 (1796-1874) a folosit in lucrarile sale din domeniul demografiei si criminalitatii, calculul probabilitatii si legea numerelor mari.

5). Statistica moderna corespunde aparitiei in secolul al XIX-lea a birourilor sau oficiilor de statistica pe plan national si international, odata cu organizarea congreselor internationale de statistica si cu aparitia revistelor de specialitate. S-au formulat principiile teoriei selectiei si a extinderii rezultatelor acestora asupra intregului, s-a fundamentat teoria corelatiei statistice si a analizei factoriale.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, prin contributiile teoretice si metodologice ale lui Karl Pearson (1857-1936), Ronald Fisher (1890-1962), Francis Galton (1822-1911), statistica face progrese remarcabile si isi cucereste statutul actual de disciplina stiintifica si metoda de cercetare utilizata in multe discipline.

1.Organizarea statisticii in Romania

Atat in plan teoretic cat si institutional, statistica romaneasca s-a incadrat in ansamblul curentelor statistice ale timpului.

In 1859 au luat fiinta primele organisme de statistica din Principatele Unite;

- la Bucuresti, Biroul de Statistica al Tarii Romanesti, sub conducerea lui Dionisie Pop Martian (1829-1865);

- la Iasi, Directia de Statistica din Moldova, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad (1818 – 1891).

Sub conducerea lui D.P.Martian apare in 1860 prima publicatie romaneasca de statistica: revista “Anale statistice”.

In anul 1862 cele doua organe de statistica se unesc si formeaza Oficiul Statistic al Principatelor Unite.

Statistica a figurat si ca disciplina universitara la Facultatea Juridica de la Academia Mihaileana din Iasi sustinuta de Alexandru Papiu Ilarian.

Alti reprezentanti marcanti ai statisticii romanesti au fost Octav Onicescu (1892 – 1983), intemeietorul scolii romanesti de teoria probabilitatilor si academicianul Gheorghe Mihoc (1906 – 1981).

In prezent, organul central al statisticii este Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE), organizatie publica, independenta, guvernamentala, care are drept scop producerea si difuzarea datelor statistice oficiale. Statistica oficiala in Romania are drept baza juridica Ordonanta Guvernamentala 9/1992 si Legea nr.11/1994.

INSSE este organizat pe domenii de activitate si in teritoriu, in directii judetene de statistica.

Rezultatele activitatii INSSE se regasesc in Anuarul Statistic al Romaniei, Anuarul Demografic, Buletin de Informare, Revista de Statistica.

In vederea aderarii la Uniunea Europeana, tarile candidate trebuie sa adopte modelul si standardele statistice ale acesteia, astfel incat sa se foloseasca de catre toate tarile membre si asociate, masuratori comparabile si compatibile.



G. Anchenwall a promovat denumirea acestei discipline de “statistica”, pe care a preluat-o de la profesorul sau Martin Schmeitzel (1679-1747) de la universitatea din Halle.

Adolf Quetelet- statistician, matematician si astronom belgian, fondator al statisticii moderne, a organizat impreuna cu demograful englez William Farr, primul Congres International de statistica la Bruxelles, in anul 1853.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2282
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site