CARACTERIZARE GEOGRAFICA A DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI

CARACTERIZARE GEOGRAFICA A DEPRESIUNII COLINARE A TRANSILVANIEI

Pozitia generala a Romaniei

Romania are o suprafata de 238391 Km² fiind o tara de intindere mijlocie in comparatie cu Marea Britanie. Dintre tarile vecine Ucraina ne depaseste ca suprafata,celelalte:Mol-dova,Ungaria,Iugoslavia si Bulgaria avand o suprafata mult mai mica.

Pe Glob fiecare tara ocupa o anumita pozitie. Localizarea teritoriului de stat poate fi matematica sau geografica.

Romania, ca asezare matematica,este situata pe continen-tul european,in emisfera nordica,la intersectia paralelei de 45^olatitudine nordica cu meridianul de 25^olongitudine estica,in zona climei temperate. Se situeaza astfel la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord,dar si la jumatatea distantei intre estul si vestul continentului. Distantele fata de extremitatile de est(Muntii Ural),de vest (Oceanul Atlantic)si de nord(Oceanul Arctic)sunt aproximativ egale si de circa 2900km.Fata de marginea sudica a continentului (Marea Mediterana)distanta este mai mica,circa 900km.

Intrucat centrul Europei nu se situeaza pe teritoriul tarii noastre,iar Romania se afla fata de acesta la SE,dar in regiunea geografica Europa centrala suntem plasati deci,in sud-estul Europei centrale.

Atasat avem figurile 1 si 2 care pot dovedi pozitia Romaniei in Europa.

1-Asezarea Romaniei in Europa

2-Romania ca asezare matematica

Asezarea matematica influenteaza clima si vegetatia.

Influentarea climatica pe teritoriul tarii noastre,se interfereaza caracteristicilor climatului temperat continental moderat cu

-cele ale climatului excesiv din est(geruri mari iarna,seceta vara)

- cele ale climatului oceanic din vest,adesea influentat de scaderile de temperatura din sectorul scandinavo-baltic

-cele ale climatului mediteranean din sud(secetos vara,ploios iarna).

Influenta asupra vegetatiei este data de intrepatrundera celor doua limite fitogeografice cea a padurilor,caracteristica Europei vestice si nordice,cu cea a stepei,specifica Europei sud-estice.

Influenta asupra vegetatiei cultivate se manifesta prin existenta unor culturi agricole diferite de la cele specifice Europei Centrale(grau,orez),la cele ale Europei Estice(floarea-soarelui,canepa,soia),la cele ale campiei nord-europene(secara,cartoful,inul,sfecla-de-zahar)si la cele ale Europei Sudice(vita-de-vie,orez,porumb, tutun).

DEPRESIUNEA COLINARA A TRNSILVANIEI

Muntii Carpati fac parte din categoria muntilor tineri ai Europei. Specificul lor este dat de existenta vastei depresiuni interioare-depresiunea Transilvaniei.

POZITIE GEOGRAFICA si CARACTERISTICI

Este una dintre cele mai intinse regiuni deluroase din Romania;se afla in centrul tarii,intre ramurile Carpatilor,de unde numele de depresiune in raport cu acestia.Muntii care o inconjoara au spre ea versanti cu pante accentuate,acoperite cu paduri.Doar in nord-vest trecerea spre Dealurile de Vest nu este clar delimitata.

Depresiunea colinara a Transilvaniei(Dealurile Transilvaniei) este o depresiune tectonica,ea a fost acoperita de mare si,in zeci de milioane de ani,raurile ce veneau din munti au depus materialele aluvionare pana au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de mii de metri grosime,formate din gresii,marne,conglomerate,argile,nisipuri,pietrisuri etc.

Stratele sunt cutanate,cu blocuri imense de sare pe marginile din sud,est si vest,sunt usor boltite,sub forma unor domuri continand gaz metan,in centru si sunt slab inclinate in nord si nord-vest.

Relieful este alcatuit din dealuri cu inaltimi intre 500 si 700 m(cateva varfuri depasesc insa 1000m),vai si depresiuni,concentrate,la contactul cu muntii.

Fig.3

Fig.4

Figura 3 arata pozitia geografica a Podisului Transilvaniei pe harta Romaniei,iar figura 4 arata vecinii podisului.

Dupa cum putem observa in figura 4 cea mai mare parte a Depresiunii colinare a Transilvaniei este cuprinsa intre bazinele raurilor Somes si Mures.Doar in sud se afla Oltul, iar din Podisul Huedin izvoraste Crisul Repede. Trecerea acestor rauri prin Carpati se face prin defilee,adevarate porti de intrare sau iesire din Transilvania,care sunt strabatute de sosele si cai ferate.

SUBDIVIZIUNI

Fasia de cute diapire(fasie cutata),cu relief mai proeminent pe latura estica,individualizeaza doua parti deosebite:

-O zona de depresiuni si dealuri submontane,pe margini;

-O zona de podis (Podisul Transilvaniei),in mijloc.

Zona de depresiuni si dealuri submontane

a)Depresiunile si dealurile submontane din sud si vest sunt dispuse pe un singur sir,sunt mari si sau format prin eroziune si acumulari piemontane. Acestea sunt:

-Depresiunea Fagarasului,drenata de Olt,situata langa Muntii Fagaras,cu orasele Fagaras,Victoria,Avrig;

-Depresiunea Sibiului,drenata de Sibiu,situata langa Muntii Candrel si Muntii Lotrului (pe o portiune mica)cu orasele Sibiu,Cisnadie,Talmaciu;

-Depresiunea Alba-Iulia-Turda,drenata de Mures si Aries, situata langa Muntii Metaliferi si Muntii Trascaului,cu orasele:Alba-Iulia,Turda,Campia Turzii,Aiud,Teius;

-Dealul Mahaceni(518m)

-Depresiunea Iara,drenata de Iara(afluent al Ariesului),si- tuata langa Muntele Mare;

-Dealul Feleacului(832m);

-Depresiunea Almas,drenata de raurile Almas si Agrij(afluenti ai Somesului)situata langa Muntii Mesesului,ajunge pana in orasul Jibou;

b)Depresiunile si dealurile submontane din est. Aici s-au individualizat doua siruri de depresiuni,mai mici ca intindere,submontane(la marginea dintre munte)si intracolinare (intre sirurile de dealuri).Sirurile de depresiune sunt despartite prin dealuri asemanatoare celor subcarpatice(Rez,Siclodului,Becheci,Sinioara,s.a.)care se apropie sau trec de 1000m altitudine. La marginea dinspre podis este alt sir de dealuri.

*Dealuri dinspre Podisul- SIEULUI(746m)

-Homat(838m)langa Depresi-unea Cristuru Secuiesc

*Depresiuni intracolinare-Dumitra(pe Somesul Mare)

- Voivodeni(pe Mures)

-Magherani-Atid(pe langa Tarnava Mare)cu orasul Cristuru Secuiesc

*Dealuri cu inaltimi asemanatoare Subcarpatilor

-CULMEA BREZEI(874M) langa de-presiunea Lapus

-CETATII(739m)langa depresiunea Bistritei

-SINIOARA,langa depresiunea Praid

-SICLOD langa depresiunea Praid

-FIRTUS langa depresiunea Praid

-REZ(933m)langa depresiunea Odor-hei

-NADASCUT, langa depresiunea Homoroadelor

*Depresiuni submontane-Lapus(pe Lapus)cu orasul Targu Lapus

-Bistritei(pe Bistita si Sieu)cu orasul Bistrita

-Valenii de Mures(pe Mures)

-Praid (pe Tarnava Mica)cu orasul Odorhei Secuiesc Homoroade)

-Hoghiz(pe Olt)

Zona de podis(Podisul Transilvaniei)

Este dispusa in mijloc,cu altitudine de 500-600m,este alcatuita din strate sedimentare aproape orizontale,boltite pe alocuri in forma de domuri",in cuprinsul carora se acumuleaza gaz metan,una din principalele bogatii ale tarii.

Vaile largi ale Muresului(intre Targu-Mures si confluenta cu Ariesul),Somesului Mare(intre Cluj-Napoca si Dej)despart acest teritoriu deluros in trei diviziuni

1Podisul Tarnavelor,la sud de Mures,cu culmi de 500-600m,orientate est-vest.

Include Podisul Hartibaciului situat spre sud,mai inalt(651m)si mai impadurit si Podisul Secaselor situat in sud-vest,mai jos.

2Campia Transilvaniei,intre cele doua Somese si Mures,cu dealuri in jur de 500m avand substrat argilo-marnos(motiv pentru care sunt frecvente alunecari de teren)rauri mici cu iazuri(ex.Catina,Geaca)este o importanta zona agricola.A primit numele de campie datorita largii utilizari agricole a terenurilor si putinelor suprafete impadurite.

3Podisul Someselor,intre cele doua Somese si "Jugul Intracarpatic"ajunge pana langa Depresiunea Huedin si Muntii Gilau(din Muntii Apuseni),Muntii Rodnei si Tiblesului (din Carpatii Orientali,grupa nordica).Este mai inalt 600-700m cu aspect deluros,in mare parte cu culturi agricole.

EDITURA CARMINIS

SINTEZE -SUBIECTE CU TRATARE LIMITATA

AUTOR -ALEXANDRU C.ROSU

EDITURA HUMANITAS EDUCATIONAL

GEOGRAFIE MANUAL PENRU CLASA A 8A

AUTORI-SILVIU NEGUT

-GABRIELA APOSTOL

-MIHAI IELENICZ