MARAMURES-CHIOAR

_{MARAMURES-CHIOAR}

Obiectivele unitatii de invatare nr.

Invatarea acestei unitati are drept rezultate:

- definirea unui spatiu geografic inedit prin structura si functiile sale;

- explicarea interrelatiilor stranse dintre baza naturala de sustinere si componenta antropica;

- proiectarea evolutiei viitoare a unui sistem teritorial cu numeroase valente traditionale.

Baza naturala de sustinere

Cuprinde teritorii centrate pe Depresiunea Maramuresului, o vasta cuveta de baraj vulcanic desfasurata la sud si nord de Tisa, rau ce devine, din punct de vedere morfologic si hidrografic, axa de referinta, de gravitatie a geosistemului, dar si linia de fragmentare a sistemului teritorial al Maramuresului istoric in doua parti gemene prin frontiera instaurata de-a lungul sau intre Romania si Ucraina. In

Relief predominant muntos, cu depresiuni extinse in care s-au format entitati de tip

"tara".

context transfrontalier sau al unei Europe unite, a regiunilor, Maramuresul poate deveni o entitate sistemica de sine statatoare, in care toate criteriile regionarii geografice actuale s-ar regasi plenar. In asteptarea acelui moment, raul Tisa devine o limita nordica a unui sistem functional ce-si extinde, nu fara disfunctii, limitele spre vest si sud-vest, ingloband in totalitate segmentul nordic al lantului vulcanic, respectiv masivele Oas-Gutai Tibles, precum si depresiunile Lapus ("Tara Lapusului"), Baia Mare si Oas ("Tara Oasului").

Relieful regiunii este, deci, alcatuit dintr-o succesiune de vetre depresionare si masive muntoase intercalate sau limitrofe acestora. Mai extinsa este Depresiunea Maramuresului, cu altitudini de 00-

m, strabatuta de la sud la nord de afluentii Tisei, Viseul si Iza. Intre cele doua rauri se intercaleaza un anticlinal salifer ce se continua si la nord de Tisa, cu exploatari vechi de sare si lacuri antropo-saline. La est depresiunea este marginita de versantii Muntilor Maramures (1 957 m in Varful Farcau), un masiv cu forme glaciare (circuri) si periglaciare. cu un domeniu forestier si pastoral extins, cu zacaminte nemetalifere si fauna cinegetica bogata. Spre miazazi se etaleaza versantul abrupt al Muntilor Rodnei (2 303 m in Varful Pietrosu), unde rocile cristaline paleozoice au conservat circuri si vai glaciare, iar in calcarele eocene a fost sculptata Pestera Izvorul Albastru al Izei.

Rigori climatice si diversitate topoclimatica, determinate orografic.

Mari resurse de apa dulce. Numeroase acvifere cu ape minerale.

Grupa vulcanica nordica a Carpatilor Orientali incepe cu Muntii Oasului, recunoscuti prin magurile vulcanice si platourile de lava, continua cu Muntii Gutai (1 443 m) cu celebrul dyk al Crestei Cocosului, si Muntii Tiblesului (1 839 m), acestia din urma remarcandu-se prin magmatismul intruziv lipsit de cratere sau curgeri de lave.

Depresiunea Lapusului se sprijina, la nord - nord-est pe masivele vulcanice izolate (numite adesea Muntii Lapusului) diseminate intre Tibles si Gutai, iar spre vest pe Culmea Breaza. Maguri vulcanice si cristaline apartinand, cele din urma, jugului intracarpatic (Satra, Satrita, Preluca, Prisnel) o separa de Depresiunea Baia Mare, unde este localizat centrul polarizator principal al unitatii. Cu deschidere larga spre vest, in versantul apusean al Muntilor Oas se dezvolta aria depresionara omonima, cu o specificitate de ordin antropic deosebita.

Pozitia geografica si treptele de relief dicteaza trasaturile de ansamblu ale climei. In depresiuni si in masivele vulcanice de moderata altitudine temperaturile medii anuale se incadreaza intre -

8ºC. In schimb in mutnii Rodnei sau Tiblesului ele scad la 3ºC. Influenta oceanica vestica si rolul de baraj orografic exercitat de muntii vulcanice determina precipitatii bogate, de peste 800-1000 mm anual. Durata mentinerii stratului de zapada pe versantii nordici ai masivelor muntoase ajunge la 5 luni ceea ce favorizeaza practicarea agrementului bazat pe practicarea sporturilor de iarna.

Reteaua hidrografica este tributara in exclusivitate Tisei care, pe o lungime de 60 km, urmeaza frontiera nordica a tarii. Viseul si Iza dreneaza spatiul depresionar maramuresean, Turul se organizeaza pe versantul vestic al Muntilor Oas si strabate, pe directia est-vest, Depresiunea Oas. Lapusul, ca afluent al Somesului, traverseaza depresiunea cu acelasi nume pe care o paraseste prin defileul epigenetic de la Razoare.

O importanta majora pentru economia regiunii o pot avea apele minerale apartinand extremitatii nordice a aureolei mofetice a Carpatilor Orientali. Izvoare cu debite variabile apar la Sapanta, Costiui, Ocna Sugatag, Baile Borsa, Tarlisua, Fiad, Stoiceni, Carbunari, Baile Puturoasa, Valea Mariei, Bixad. In exploatarile miniere din zona Baia Mare au fost interceptate strate acvifere termalizate.

La Ocna Sugatag si Costiui in urma exploatarii indelungate a sarii s-au format lacuri sarate. In Muntii Rodnei circurile glaciare gazduiesc lacuri de aceeasi origine (Lala Mare, Lala Mica, Iezerul Pietrosu, Buhaescu). Lacuri de tasare navala apar si in Muntii Maramuresului si Tibles (Vindirel si Taul din Magura Neagra). Pentru alimentarea cu apa a municipiului Baia Mare a fost construit barajul si lacul de acumulare de pe Firiza. Un lac asemanator este cel de la Calinesti Oas.

Etajele de vegetatie se succed regulat, de la stejarisele de la poalele Muntilor Oas la fagetele compacte din Gutai sau Tibles si pana la rasinoasele dispuse sub forma unui brau la peste 1 2 0 m altitudine. In muntii Rodnei, Maramuresului si Tiblesului se dezvolta,

Resurse biogeografice importante (paduri de foioase si conifere, fauna cinegetica si piscicola).

Variate resurse nemetalifere (plumb, cupru, zinc, aur , sare, roci de constructie.

intre 1 400-1 500 o densa vegetatie subalpina de jnepeni si ienuperi, urmata de stepa rece, saraca in specii a pajistilor alpine. Un caz aparte il constituie Masivul Hudin (1 611 m) aflat la extremitatea vestica a Tiblesului unde, la peste 1500 m, nu apar pajisti alpine, iar vegetatia forestiera se degradeaza datorita vanturilor puternice intr-o asociatie de arbori de talie mica si o conformatie arbustiva. In Depresiunea Baia Mare, datorita climatului de adapost si-a gasit biotopul preferat castanul dulce, o specie submediteraneana.

Fauna salbateca este bogata si variata in specii. Padurile de foioase sunt populate cu mistret, pisica salbateca, viezure, caprior, lup, vulpe, iar cele de rasinoase abunda in cerb sau urs. In Muntii Maramuresului este prezent cocosul de munte, iar in apele Tisei, Viseului sau Vaserului vietuieste lostrita.

Substratul edafic releva o etajare corelata cu altitudinea si vegetatia. La baza versantilor muntosi si in depresiuni argiluvisoluri cenusii si brun roscate, urmate de cambisoluri brune si brune acide, iar la altitudini superioare de podzoluri, soluri brune acide alpine sau regosoluri. In lunci sunt frecvente solurile aluvionare, iar in depresiunile joase lacovistile.

Resursele subsolului inscriu regiunea Maramures-Chioar printre cele mai bogate in substante nemetalifere (plumb, cupru, zinc, aur, argint) cantonate in minereuri complexe exploatate in masivele lantului vulcanic, dar si la Baia Borsa sau Toroiaga. Structurile diapire ale Depresiunii Maramuresului au asigurat secole la rand sarea necesara asezarilor bazinului panonic, astazi exploatarile fiind sistate. La Razoare se exploateaza mangan. Calcarele comune, andezitul, pietrisurile si nisipurile sunt folosite in constructii. Fondul forestier extins, fauna cinegetica si piscicola, obiectivele turistice naturale si antropice extrem de variate structural etc., intregesc premisele unei dezvoltari economice diversificata

Componenta demografica si de habitat

Demografic regiunea se inscrie in categoria teritoriilor cu spor natural natalitatea surmontand tendinta de imbatranire a populatiei si cresterea mortalitatii. El este mai pronuntat in mediul rural si tinde

Populare straveche, pe fondul romanismului grefandu-se populatii alohtone.

spre zero in cel urban. Sub raport etnic pe langa romanii majoritari vietuiesc maghiari, ucraineni, germani, evrei. De remarcat impactul celui de-al doilea razboi mondial asupra germanilor si evreilor, numarul acestora reducandu-se drastic din motive istoriceste cunoscute. Desi este stiuta migratia pentru munca a maramuresenilor si osenilor inca din primele decenii ale secolului trecut, ea atinge valori deosebit de mari dupa 1990. Tinta migratiilor o reprezinta tarile europene (Italia, Franta Spania, Germania), dar exista fluxuri, in special din Tara Oasului si spre SUA sau Canada.

Asezarile rurale poarta pecetea unui profund autohtonism relevat de existenta milenara a "tarilor" Oasului, Maramuresului, Lapusului sau Chioarului unde s-a afirmat o civilizatie rurala autentica, de mare originalitate si viabilitate. Lemnul devine obiectul predilect al mesterilor constructori, bisericile din lemn sau portile maramuresene atingand exigentele unor veritabile capodopere. Satele, de toate

Asezari rurale de mare originalitate si viabilitate. Orase polarizate de Baia Mare.

marimile si texturile, sunt concentrate indeosebi de-a lungul vailor, rareori pe versanti sau platouri. Roirile s au derulat din aval spre amonte nascandu-se sate dublete ("de jos" si "de sus") asezarile sezoniere pastorale devenind adesea nucleul unor sate atestate documentar in 1956, azi aflate in dezafectare spontana.

Desi locuita din preistorie, cu exploatari miniere intense in evul mediu, regiunea are un indice de urbanizare modest. Baia Mare cu cca 150 0 locuitori) se detaseaza net in raport cu celelalte orase: Sighetul Marmatiei, Negresti Oas, Viseu de Sus, Targu Lapus, Borsa, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Somcuta Mare, Sacel. Reteaua de orase releva o polarizare cu numeroase disfunctii induse in primul rand de bariera orografica care desparte centrul polarizator principal de asezarile urbane ale Depresiunii Maramuresului. Ca urmare exista tendinta polarizarii acestora de catre Sighetu Marmatiei, capitala de drept a Maramuresului istoric.

Test de autoevaluare

Raspundeti la urmatoarele intrebari derivate din studierea unitatii de invatare nr.

1. Ce elemente de restrictivitate naturala definesc regiunea analizata?

Prin ce s-a materializat in economia si cultura regiunii

exploatarea resurselor forestiere?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

_{Economia regiunii si perspectivele sale}

Agricultura traditionala, predominant de subzistenta.

Industria valorifica materiile prime locale.

Turism polivalent (recreativ, cultural, curativ, rural).

Nevoia intregirii retelei de transport rutier si feroviar pentru a optimiza coeziunea sistemului.

Sistemul regional analizat se individualizeaza si la nivel economic. Agricultura traditionala, prelucrarea artizanala si industriala a lemnului, industria extractiva si de prelucrare a neferoaselor, turismul se asociaza intr-un tot definitoriu pentru spatiul geografic dat.

In spatiul depresiunilor Maramures, Lapus, Baia Mare se practica, inca din vechime, o agricultura de subzistenta, cu caracter mixt, unde cultura plantelor este localizata in lunci si pe versantii cu declivitate mai redusa. Predomina porumbul mai adaptat conditiilor de climat mai racoros, urmat de grau, ovaz, cartofi, Frecvent apar culturi intercalate (porumb, fasole, floarea soarelui). Productivitatea este insa scazuta, iar agrotehnicile utilizate sunt cele traditionale. O extensiune mai larga au livezile de prun si mar (cel din urma, in zona Baia Mare). Cresterea animalelor in gospodariile populatiei, iar in ultimul timp si in mici ferme, vizeaza ovinele, bovinele si porcinele. Dintre rasele de bovine aclimatizata este Bruna de Maramures.

Industria extractiva a substantelor nemetalifere a fost raspandita mai ales in jurul orasului Baia Mare (Ilba, Baiut, Cavnic, Suior, Baia Sprie, Nistru), dar si la Baile Turt, Tarna Mare, Toroiaga sau Baile Borsa. Prelucrarea minereurilor se realizeaza la Baia Mare unde se fabrica si utilaj minier si se produce acid sulfuric necesar rafinarii produselor nemetalifere. La Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Negresti Oas, Targu Lapus si Viseu de Sus functioneaza fabrici de mobila. Sunt prezente de asemenea unitati mici ale industriei alimentare (lactate, morarit panificatie), confectii sau tricotaje.

Turismul este in expansiune, indeosebi sub forma turismului rural pentru care regiunea de fata are un potential de dezvoltare de exceptie. Apele minerale, peisajul montan, climatul favorabil agrementului hivernal, dar mai ales bisericile de lemn din Maramures si Lapus (intre care cele de la Sapanta-Peri si Surdesti sunt printre cele mai inalte din Europa), obiceiurile, traditiile, folclorul sunt un cumul de atractii de mare valoare. Statiunile turistice Borsa, Luna Ses, Ocna Sugatag, Costiui reprezinta doar punctul de plecare a turismului de perspectiva. Proliferarea rapida a pensiunilor rurale la Vadu Izei Ieud, Barsana etc, este un semn ca acest patrimoniu a fost deja receptat la adevarata sa semnificatie.

Caile de comunicatie sunt departe de a satisface cerintele traficului sub aspect cantitativ si calitativ. Calea ferata Salva-Viseu- Sighetu Marmatiei a scos din izolare Maramuresul dar eficienta sa este redusa datorita dificultatilor transportului. Mai intens circulata este linia ferata Dej-Baia Mare-Satu Mare (cu ramificatie spre Negresti Oas) care serveste nevoile partii vestice a regiunii. In mod similar, soselele actuale devin insuficiente pentru circulatia turistica in crestere, iar lipsa drumurilor rapide se resimte acut. Aeroportul din Baia Mare mijloceste transportul aerian aferent teritoriului invecinat.

Sistemul teritorial Maramures-Chioar isi poate mari coeziunea interna prin edificarea unei infrastructuri rutiere, feroviare si aeriene care sa scoata din izolare nucleul sau spatial, respectiv Depresiunea

Maramures. Solutia este construirea unui tunel feroviar si rutier pe sub Gutai care se interconecteze Baia Mare cu Sighetu Marmatiei. De asemenea edificarea unui aeroport pentru avioane usoare la Sighet ar favoriza circulatia turistica, iar modernizarea drumurilor Targu Lapus-Baiut-Ieud, Negresti-Oas - Sighetu Marmatiei - Moisei

- Prislop - Vatra Dornei (drum rapid) si Salva - Viseu ar completa necesarul cailor de acces imediate.

Intr-o viziune si mai pragmatica, regiunea poate fi conectata de culoarul VI european de transport prin racordarea ei, printr-un sector de autostrada, pe directia Baia Mare-Satu Mare-Vallaj, de autostrada in constructie Budapesta-Miskolc-Kiev. Transfrontalier sunt necesare deschiderea mai multor conexiuni peste Tisa atat rutiere, cat si feroviare.

Comentarii si raspunsuri la teste

1. Regiunea Maramures-Chioar este strabatuta axial de culmea muntoasa a lantului vulcanic nordic: Oas-Gutai-Tibles, relativ unitara si netraversata de nici-o retea hidrografica. Ea se instituie intr-un obstacol morfologic intre ariile umanizate ale depresiunii Maramures, situata la nord-est, si cele ale depresiunilor Lapus, Baia Mare si Oas localizate pe versantul opus. Culmea muntoasa mentionata nu este traversata de nici-o cale ferata iar caile rutiere prin pasurile Huta, Gutai sau Setref intampina mari dificultati de parcurgere mai ales in anotimpul iernii.

2. Exploatarea padurilor a generat in Maramures, dar si in Lapus sau Oas o veritabila civilizatie a lemnului, materializata in "portile de lemn" maramuresene, in bisericile de lemn extrem de vechi si de numeroase (Ieud, Giulesti, Surdesti, Sarbi, Sat-Sugatag), in arhitectura gospodariilor cu elemente de mare specificitate.

Bibliografie selectiva

1. Cocean, P. (2005), Geografie Regionala, Editia a II-a, Editura

Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

2. Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

x x x ( 987), Geografia Romaniei, III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.