MONITORIZAREA LACURILOR SI PRELEVAREA PROBELOR

MONITORIZAREA LACURILOR SI PRELEVAREA PROBELOR

In timp ce un rau curge continuu si conditiile din rau se pot schimba rapid, conditiile din ۫۫۫۫۫۫lacurile naturale si de acumulare sunt de obicei mult mai stabile si se schimba gradual in functie de timpul de rezidenta a apei in lac. Astfel, lacurile pot fi monitorizate cu o frecventa mai redusa decat raurile.

Lacurile sunt mai sensibile la eutrofizare datorita faptului ca miscarea apei este foartelenta sau aproape ca nu exista.

Astfel, cerintele de monitoring pentru lacuri naturale si de acumulare sunt diferite fata de cele pentru monitoringul pentru rauri.

SCOPUL MONITORINGULUI

Pot fi intreprinse trei tipuri de monitoring.

Monitoringul de supraveghere

Dupa cerintele Directivei Cadru, monitoringul de supraveghere este intreprins pentru a furniza informatii despre:

suplimentarea si validarea procedurii de evaluare a impactului;

proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring;

evaluarea pe termen lung a schimbarilor conditiilor nationale;

evaluarea pe termen lung a schimbarilor rezultate din extinderea activitatii antropice.

Monitoringul de supraveghere este un program temporar (1 an) esential pentru colectarea informatiilor. Acesta poate fi variat si repetat, daca este necesar.

Monitoringul operational

Monitoringul operational este intreprins in vederea:

stabilirea starii acelor corpuri de apa identificate ca fiind la risc;

evaluarea schimbarilor in starea apei a acestor corpuri care rezulta dinprogramul de masuri.

Monitoringul operational este programul de monitoring obisnuit care poate fi imbunatatit in privinta informatiei obtinute, in special pentru a permite reducerea frecventei de prelevare in sectiuni in care impactul nu este semnificativ sau presiunea principala este inlaturata.

1.3. Monitoringul de investigatie

Monitoringul de investigatie este realizat:

pentru sectiuni unde nu se cunoaste motivul unor accidente;

pentru corpuri de apa unde monitoringul de supraveghere indica faptul ca nu vor fi atinse obiectivele stabilite prin Articolul 4 si monitoringul operational nu a fost inca stabilit in vederea constatarii cauzelor neatingerii obiectivelor de mediu;

pentru a constata amploarea si impactul poluarilor accidentale;

Monitoringul de investigatie este folosit pentru furnizarea informatiilor care vor sta la baza conceperii programului de masuri pentru atingerea obiectivelor de mediu si masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.

SECTIUNI DE MONITORING

Un lac natural sau de acumulare poate fi un corp de apa omogen. In acest sens, o singura sectiune de monitoring poate fi suficienta. Totusi, exista cazuri in care este format din ape cu diferite caracteristici. De exemplu, poate exista o zona mai adanca si una sau mai multe zone de suprafata cu caracteristici diferite. In acest caz, fiecare zona trebuie monitorizata.

Daca exista afluenti in lac, acestea pot fi monitorizate inainte de a se varsa in lac, iar lacul ar trebui monitorizat la o distanta suficienta fata de afluent pentru a permite un amestec complet si echilibrat.

3. SELECTIA ELEMENTELOR DE CALITATE (EC) PENTRU LACURI

Acestea sunt preluate din Ghidul CIS nr. 7, "Monitoringul cerut de Directiva Cadru a Apei"

EC obligatorii;

EC recomandate;

3.1. EC Fizico-chimice

Conditii termale

Temperatura

Conditii de oxigenare

Oxigenul dizolvat

Salinitate

Conductivitatea electrica

Starea de acidifiere

PH-ul

Alcalinitate/ANC

COT

Conditiile nutrientilor

Fosfor total

Fosforul solubil reactiv

Azot total

Azotati + Azotiti

Amoniu

Transparenta

Adancime Secchi

Turbiditate

Culoare

3.2. EC Hidromorfologice

Regimul hidrologic

- Cantitatea si dinamica curgerii apei

Debite de apa istorice

Debite de apa din modelare

Debite instantanee

Modele de amestecare si circulare

- Legatura cu apele subterane

Inaltimea panzei freatice

Descarcarea apelor de suprafata

- Timp de rezidenta

Volum/adancime

Debite de intrare / Debite de iesire

Conditii morfologice

- Variatia adancimii lacului

Suprafata lacului

Volumul/adancimea lacului

- Structura cantitativa & substratul patului lacului

Dimensiunea granulelor

Volumul apei / densitate

Compozitia partilor componente

Varsta si rata sedimentelor

- Structura malului lacului

Lungime

Compozitia speciilor ripariene

Vegetatia acoperitoare

Caracteristicile aluviunilor;

3.3. EC Biologice

Fauna de nevertebrate

- Abundenta

- Diversitate

- Prezenta taxonilor sensibili

- Compozitie

Pesti

- Abundenta

- Diversitate

- Prezenta taxonilor sensibili

- Ciclul de vieta/structura pe varste

Fitobentos

- Abundenta

- Compozitie

Prezenta taxonilor sensibili

Macrofite

- Abundenta

- Compozitie

Prezenta taxonilor sensibili

Fitoplancton

- Abundenta

- Compozitie

- Biomasa

- Frecventa / intensitatea infloririi

3.4. EC - Poluanti sintetici specifici

Lista substantelor prioritare stabilite de DCA

Alte substante in functie de presiunile din bazin

3.5. EC - Poluanti ne-sintetici specifici

Lista substantelor prioritare stabilite de DCA

Alte substante in functie de presiunile din bazin

4. FRECVENTA MONITORINGULUI

Nu sunt prevazute frecvente de monitoring obligatorii in Directiva Cadru a Apei. DCA subliniaza ca pentru o metoda/procedura analitica data cu precizie definita si limita de detectie, frecventa prelevarii ar trebui sa fie suficienta pentru masurile care rezulta

in scopul stabilirii unor valori relevante sau al detectarii unei schimbari referitoare la nivelul cerut de incredere ceruta.

Frecventa trebuie aleasa astfel incat sa se obtina un nivel acceptabil de incredere si precizie. Estimarile privind increderea si precizia obtinute prin sistemul de monitoring folosit ar trebui sa fie prezentate in cadrul Planului de Management al Bazinului Hidrografic.

Frecventa de monitoring va fi selectata tinandu-se cont de variabilitatea parametrilor rezultati atat din conditiile naturale cat si cele antropice. Perioada in care se intreprinde monitoringul trebuie aleasa astfel incat sa se minimizeze impactul variatiilor sezoniere asupra rezultatelor si sa se asigure ca rezultatele reflecta schimbarile in corpul de apa ca rezultat al schimbarilor datorate presuinilor antropice. Monitoring suplimentar pe perioada diferitelor sezoane ale aceluiasi an poate fi realizat, acolo unde este necesar, in vederea atingerii obiectivelor.

4.1. Monitoringul de supraveghere

Pentru perioada de monitoring de supraveghere, frecventa parametrilor indicatori pentru elementele de calitate fizico-chimice redate mai jos ar trebui aplicata doar daca ar fi justificate intervale mai largi pe baza cunostintelor tehnice si judecatii expertilor. Pentru elementele de calitate biologica si hidromorfologica, monitoringul trebuie realizat cel putin o data pe perioada monitoringului de supraveghere.

4.2. Monitoringul operational

Pentru monitoringul operational, frecventa de monitorizare a parametrilor trebuie aleasa de catre statele membre in vederea obtinerii de date suficiente pentru o evaluare solida a starii elementelor de calitate relevanta. O recomandare este ca monitoringul sa se desfasoare in intervale de timp care sa nu depaseasca cele prezentate in tabelul de mai jos, doar daca intervale mai ample sunt justificate pe baza cunostintelor tehnice si judecatii expertilor.[22]

PRELEVAREA PROBELOR

Recoltarea probelor de apa este o etapa deosebit de importanta in desfasurarea procesului de analiza fizico-chimica a apei, deoarece probele recoltate trebuie sa fie reprezentative si nu trebuie sa introduca modificari in compozitia si calitatile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor conditii incorecte de pregatire a materialului.

Prelevare: actiune care consta in luarea unei probe reprezentative dintr-o masa de apa in scopul examinarii caracteristicilor.

Proba: parte, ideal reprezentativa, prelevata dintr-o masa definita, intermitent sau continuu, pentru a examina diverse caracteristici. [15]

Proba medie- Amestec realizat continuu sau discontinuu in proportii adecvate a doua sau mai multe probe sau cote-parti de probe, prin care se poate obtine valoarea medie a caracteristicii studiate. proportiile probelor sunt in general calculate pornind de la masurarea timpului sau debitului.

Proba instantanee (momentana)- Cota- parte prelevata aleator (in ceea ce priveste timpul si/sau locul) dintr-o masa de apa.

Aparat de prelevare: aparat utilizat pentru a preleva probe de apa in mod intermitent sau continuu in scopul examinarii unor caracteristici definite. [16]

1. STABILIREA TIPULUI DE PROBA

Pentru a evalua calitatea apei este necesara obtinerea de date analitice, la un moment dat sau intr-un interval de timp dat, pornind de la indicatori, cum sunt: continutul in substante anorganice , in minereuri sau produse chimice dizolvate, in gaze dizolvate, in substante organice dizolvate, in materii in suspensie in apa si depuneri de fund dintr-un anumit loc.

Pentru anumiti indicatori, de exemplu concentratia in gaze dizolvate, daca este posibil se efectueaza masurari pe loc pentru a obtine rezultate exacte. In anumite cazuri este convenabil sa se recurga la tehnici de conservare a probei.

Se recomanda utilizarea probelor distincte pentru analizele chimice, microbiologice si biologice, in functie de diferentele dintre modalitatile si echipamentele de prelevare si manipulare.

Tehnicile de prelevare utilizate variaza dupa situatii. Trebuie diferentiata prelevarea probelor din apele statatoare si din apele curgatoare. Probele instantanee si medii sunt utilizabile pentru cele doua tipuri de apa. Prelevarea periodica si prelevarea continua se aplica apelor curgatoare, prelevarea in serie este mai degraba aplicabila apelor statatoare.

1.1. Probe instantanee

Probele instantanee sunt probe discrete, in general, prelevate in mod manual, dar putand fi prelevate si automat, la suprafata apelor, la adancimile stabilite si la fund.

Fiecare proba se considera ca este reprezentativa pentru calitatea apei numai in momentul si in locul de prelevare. O prelevare automata este echivalenta cu o serie de probe punctuale efectuate cu o periodicitate de timp prestabilita.

Prelevarea probelor punctuale este recomandata cand debitul apei de prelevat nu este uniform, cand valorile indicatorilor analizati nu sunt constante si utilizarea unei probe compuse risca mascarea difererentelor dintre probe compuse ca urmare a interactiunilor.

Trebuie de asemenea studiate, probele punctuale pentru a cerceta existenta unei eventuale poluari, supravegherea extinderii sale sau , in cazul prelevarii automate a probelor discrete, determinarea orei din zi la care sunt prezenti poluantii. De asemenea, aceste probe pot fi prelevate inaintea stabilirii unui program de prelevare mai amanuntit. cand trebuie apreciata calitatea apei in functie de limitele fixate si nu referitor la calitatea medie atunci este indispensabila studierea probelor instantanee.

1.2. Probe prelevate in mod periodic/discontinuu

1.2.1. Probe prelevate intr-un interval de timp fix (dependente de timp)

Aceste probe sunt prelevate cu ajutorul unui mecanism cronometric destinat pornirii si opririi prelevarii apei intr-un interval de timp dat. Un procedeu obisnuit consta in pomparea probei intr-o perioada fixa intr-unul sau mai multe recipiente, fiecare avand un volum determinat

1.2.2. Probe prelevate cu volum constant (dependente de volum)

Aceste probe sunt prelevate atunci cand variatiile criteriilor de calitate ale apei si ale debitului efluentului sunt independente. Prelevarea nu tine seama de timp pentru colectarea volumului de proba stabilit.

1.2.3. Probe prelevate la interval de timp fix (dependente de debit)

Aceste probe sunt prelevate cand variatiile criteriilor de calitate ale apei si ale debitului sunt independente de debitul efluentului. La intervale constante de timp, sunt prelevate probe cu volum variabil, volumul fiind functie de debit.

1.3. Probe prelevate continuu

1.3.1. Probe prelevate continuu sub debit constant

Pprobele prelevate prin aceasta metoda contin toti constituentii prezenti in timpul unei perioade de prelevare date, dar in numeroase cazuri nu furnizeaza indicatii despre variatiile concentratiei indicatorilor specifici pentru respectivul interval de timp.

1.3.2. Probe prelevate continuu sub debit variabil

Pentru calitatea globala a apei sunt reprezentative probele proportionale cu debitul. cand debitul si compozitia variaza simultan, o proba proportionala cu debitul permite detectarea variatiilor care nu sunt observabile prin intermediul probelor instantanee cu conditia ca probele sa ramana discrete si prelevarile sa fie in numar suficient pentru a permite diferentierea modificarilor copozitiei. in consecinta, aceasta metoda de prelevare este mai precisa in apa cugatoare cand debitul si concentratia poluantilor de analizat variaza simultan in mod semnificativ.

1.4. Probe prelevate in serie

Probe care refac un profil vertical

Este vorba de o serie de probe prelevate la o adancime data a unei mase de apa, intr-un loc dat.

Probe care refac un profil orizontal

Este vorba de o serie de probe prelevate la o adancime data a unei mase de apa in locuri diferite.

1.5. Probe medii

Probele medii pot fi prelevate manual sau automat, oricare ar fi timpul de prelevare ales (depinzand de debit, volum sau loc).

Probele prelevate continuu pot fi amestecate pentru a obtine probe medii.

Probele medii furnizeaza date despre compozitia medie. De aceea se verifica inainte de amestecarea probelor daca aceste date sunt reprezentative pentru ceea ce dorim sa obtinem, sau ca indicatorul studiat nu vartiaza in mod semnificativ pe durata prelevarii.

Prelevarea probelor medii este indicata atunci cand valoarea limita fixata se coreleaza cu calitatea medie a apei.

2. PREGATIREA MATERIALULUI DE RECOLTARE

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimica se face in flacoane de sticla sau polietilena prevazute cu dop rodat sau inchise ermetic. Vasele de recoltare trebuie spalate foarte bine pentru a indeparta orice urma de substante organice sau alte impuritati care ar putea denatura compozitia probei. Spalarea se face cu amestec sulfocromic si detergenti, apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet, cu apa distilata si bidistilata si in final se usuca.

2.1. Alegerea recipientelor de prelevare

Recipientele trebuie sa protejeze compozitia probei de pierderea prin absorbtie, evaporare sau impurificare cu substante straine.

Este recomandat ca recipientul ales, care va servi la prelevarea si pastrarea probei sa corespunda, de exemplu la urmatoarele criterii: rezistenta la temperaturi extreme, rezistenta mecanica, usurinta la inchiderea etanse si la redeschidere, dimensiune, forma, masa, disponibilitate, pret, posibilitate de curatare si de reutilizare etc.

Trebuie sa se ia precautiile necesare pentru a impiedica inghetarea probelor, mai ales cand recipientele utilizate sunt de sticla. Se recomanda de asemenea utilizarea de polietilena de inalta densitate pentru determinarea siliciului, a sodiului, a clorurilor si la determinarea alcalinitatii totale, a conductantei specifice, pH-ului si a duritatii apei. Utilizarea otelului inoxidabil este recomandata pentru probele care au temperaturi si/sau presiuni ridicate sau pentru detectarea urmelor de substante organice.

Pentru compusii organici si speciile biologice se recomanda flacoane de sticla, iar pentru radionuclizi recipiente de material plastic. De retinut ca materialele de prelevare sunt dotate adesea cu garnituri de neopren si robinetele unse cu ulei. Aceste materiale nu trebuie folosite la prelevarile pentru analizele organice sau microbiologice.

Recipientele pot fi de asemenea surse de erori, datorita adsorbtiei substantelor de analizat. Acest fenomen este sensibil in special in cazul urmelor de metale, dar poate falsifica de asemenea determinarea altor substante ca detergenti, pesticide, fosfati.[16, pag 6, 7]

Pentru analizele propuse trebuie prelevat un volum suficient de proba. Probele cu volum prea mic risca sa nu fie reprezentative si de asemenea se ridica probleme de adsorbtie din cauza valorii relativ scazute a raportului volum /suprafata.

Se utilizeaza recipiente care nu produc pierderi prin absorbtie, volatilizari sau contaminari cu substante straine.

Criteriile pe care trebuie sa se bazeze alegerea recipientelor sunt in principal urmatoarele:

rezistenta mecanica

etanseitatea sistemului de inchidere;'

usurinta redeschiderii;

rezistenta la temperaturi extreme;

comoditate (marime, forma, greutate);

posibilitati de curatire si reutilizare;

disponibilitate si pret.

In cazul apelor uzate este recomandat aproape pentru toate analizele utilizarea recipientelor din material plastic. Exista totusi cateva cazuri exceptionale ale caror exemple sunt indicate mai jos, in care s-a convenit utilizarea recipientelor din sticla:

materii grase;

hidrocarburi;

detergenti;

pesticide

In cazul apelor uzate, sterilizate sau dezinfectate se utilizeaza recipiente si materiale de prelucrare sterile.[17, pag 4]

2.2. Curatarea recipientelor

Pentru determinarea caracteristicilor fizice si chimice recipientele de sticla trebuie sa fie spalate succesiv cu apa, detergent, amestec sulfocromic, apa si apa distilata.

Recipientele de material plastic se curata in general umplandu-se cu acid azotic 1M sau acid clorhidric 1 M, se lasa 12 zile si apoi se spala cu apa si apa distilata.

Recipientele din sticla opaca folosite pentru prelevarea probelor destinate detrminarii continutului de pesticide, ierbicide si reziduurile lor trebuie sa fie spalate succesiv cu : apa, detergent, apa si apa distilata si apoi uscate in etuva. Dupa racire se clatesc recipientele cu hexan si eter etilic si se usuca in curent de aer. Este de asemenea posibil sa se procedeze la o extractie continua cu acetona timp de 12 ore urmata de o clatire cu hexan si uscare imediata. Pentru determinarea caracteristicilor microbiologice recipientele trebuie sa fie spalate succesiv cu: apa, detergent, apa si apa distilata. Apoi se clatesc cu acid azotic 1 M, apa si apa distilata in scopul eliminarii eventualelor urme de metale grele si cromati. Inainte de sterilizare se adauga 1 ml de solutie 0.5% tiosulfat de sodiu la fiecare 100 ml proba. Pentru determinarea caracteristicilor biologice, recipientele trebuie sa fie spalate succesiv cu apa, detergent, apa si amestec sulfocromic, apa si apa distilata: Ele nu se sterilizeaza.

Pentru determinarea radioactivitatii recipientele de sticla trebuie sa fie spalate succesiv cu apa, detergent, apa si apa distilata, iar cele din material plastic se curata succesiv cu apa, acid azotic 10 %, apa si apa distilata.

3. TEHNICA RECOLTARII PROBELOR DE APA

In momentul recoltarii, flaconul se va clati de 2-3 ori cu apa ce urmeaza sa fie recoltata, apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz, iar dopul se va fixa in asa fel incat sa nu ramana bule de aer in interiorul vasului.

Modul cum se face recoltarea este in functie de sursa de apa, astfel:

din reteaua de distributie apa se recolteaza dupa ce s-a curtat robinetul cu un tampon curat, atat pe dinafara cat si pe dinauntru si apoi s-a lasat sa curga aproximativ 5 min apa stagnata pe conducta;

in cazul distributiei intermitente, o proba se va recolta la primul jet de apa, pentru a avea prima apa care circula prin robinet si a doua proba se va lua dupa doua ore de curgere continua;

din rezervoarele de inmagazinare, probele se vor recolta de la punctele de iesire;

din fantani eu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaza dupa o pompare de minim 10 min;

din fantani cu galeata, recoltarea se face introducandu-se galeata la 10-30 cm sub oglinda apei si apoi se toarna apa in flaconul de recoltare;

din apele de suprafata, recoltarea se face fixand flaconul pe un suport special care ii confera greutatea necesara pentru a patrunde cu usurinta sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adancime, in amonte de orice influenta a vreunui efluent si in aval, unde se realizeaza amestecul complet al apel receptorului cu efluentul;

pentru apele reziduale se recolteaza probe unice, medii si medii proportionale.

Pentru probele unice se face o singura recoltare, fie din efluentul general sau din efluentii pe sectii pentru apele reziduale industriale, fie din efluentii partiali ai unui sector sau ai unei institutii pentru apele fecaloide menajere.

3.1. Lacuri de acumulare si naturale

In afara punctelor de intrare, prelevarile trebuie efectuate in toate punctele de golire. Apa poate fi stratificata termic si pot exista diferente semnificative ale calitatii potrivit cu adancimea. Cercetarile ecologice presupun necesitatea unui program de prelevare mai amanunttit; sunt necesare date cu privire la debit si date meteorologice. Pentru lacurile de acumulare sau lacurile cu suprafete mari, este necesar ca prelevarea sa se efectueze, in general, de pe o ambarcatiune.

3.2. Identificarea locului de prelevare

Identificarea locului de prelevare permite efectuarea prelevarii de probe comparativ cu perioadele ulterioare. In cele mai multe cazuri, in rauri, punctele de prelevare pot fi recunoscute cu usurinta luandu-se ca puncte de reper particularitati pe malurile raurilor. Pentru estuare si coaste fara vegetatie, punctele de prelevare pot fi regasite prin raportarea la un obiect fix necunoscut. In acest caz, pentru prelevarea la care se porneste cu o ambarcatiune, trebuie utilizate metode instrumentale. Pot fi foarte utile referintele cartografice sau alte forme de referinta standardizate.[16, pag 8]

3.3. Conditiile locului de prelevare

Conditiile de la locul de prelevare au o importanta deosebita pentru efectuarea corecta a prelevarii. O parte din aceste conditii este de obicei cunoscuta inainte de efectuarea prelevarii si trebuie luate in considerare la pregatirea operatiei si de asemenea cand se alege aparatul care se foloseste.

Sunt importante urmatoarele conditii:

-climatice;

-hidrografice;

-geologice;

-trafic maritim/nautic;

3.3.1. Conditii climatice

Atunci cand se executa prelevarea, temperatura, directia si forta vantului pot fi factori restrictivi. De exemplu daca locul de prelevare este situat intr-o zona care este puternic afectata de miscarea valurilor, acest lucru trebuie luat in considerare la planificarea operatiei si la folosirea aparaturii. In tarile cu clima rece poate fi practic sa se lucreze pe suprafata de gheata a lacurilor.

Necesitatea de prelevare trebuie pusa in balanta cu factorii de securitate influentati de conditiile climatice. In plus, conditiile de furtuna pot perturba straturile din care se preleveaza proba astfel incat prelevarea poate fi afectata.

3.3.2. Conditii hidrografice

Ape statatoare

In lacuri, zone portuare si unele iazuri sedimentare curentii sunt adeseori neglijabili astfel incat conditiile hidrogeografice au un efect foarte scazut asupra aparatului care se foloseste. La alegerea aparatului, pentru toate cele 3 tipuri de ape mentionate, se tine seama de adancimea apei in punctul de prelevare. Cand adancimea este mai mica de 4 m se recomanda aparate manuale La adancimi mai mari de 4 m se recomanda sistemele de prelevare care functioneaza pe baza ridicarii sau a mecanismelor de ghidare.[16, pag 14;    15 pag 1, 2]

4. CONSERVAREA SI TRANSPORTUL PROBELOR DE APA

Datorita reactiilor fizice, chimice sau biologice ce pot avea loc, intre momentul prelevarii si momentul efectuarii analizei este posibil ca continuturile determinate sa fie diferite de cele existente in momentul prelevarii. In scopul reducerii la minimum a acestor reactii, se iau o serie de precautii posibile, cunoscute in general sub numele de conservare.

In general este indicat sa treaca un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - intre recoltare si analiza probelor de apa.

Schimbarile de temperatura si presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substante in stare gazoasa (O₂, CO₂, H₂S, Cl₂, CH₄), fapt pentru care este recomandat ca determinarile de gaze sa se faca la locul de recoltare sau sa se fixeze, tratandu-se cu diversi reactivi, astfel:

pentru fixarea oxigenului dizolvat se adauga 2 ml clorura manganoasa 50% si 2 ml amestec de KI 15% si NaOH 35%, pentru 200 ml apa;

pentru hidrogenul sulfurat se adauga 2ml acetat de cadmiu, sau de zinc 5%, pentru 200 ml apa.

Activitatea microbiana poate schimba balanta amoniac - nitriti - nitrati, sau poate descreste continutul in compusi organici care se degradeaza rapid, de aceea pentru conservarea formelor de azot si a substantelor organice in genere, se recolteaza apa separat in flacoane, in care s-au introdus 2 ml H₂S0₄ 1: 3, pentru 1 litru de apa (inainte de a fi analizata proba de apa se neutralizeaza): pentru conservarea fenolilor se adauga 0,5g NaOH, pentru 1 litru de apa.

Pentru ionii metalelor grele, se recomanda acidifierea probelor la pH in jur de 3,5, care are ca scop impiedicarea precipitarii si a retinerii acestor ioni de pe peretii vasului in care se face recoltarea.

Probele conservate trebuie tinute la temperatura de 6 - 10C si luate in lucru dupa cum urmeaza:

pentru apele curate, analizele se fac pana la cel mult 72 ore din momentul recoltarii;

pentru apele cu poluare medie, pana la 48 ore din momentul recoltarii;

pentru apele poluate, pana la 12 ore din momentul recoltarii probei.

Cand se transfera probele din echipamentul de colectare in containerul de depozitare, trebuie avut grija sa se asigure continuitatea conditiilor anaerobe daca sunt proprii analizelor planificate. Mentinerea conditiilor anaerobe depinde in mare masura de echipamentul care se utilizeaza. Pentru a defini orice tehnica folosita, se poate dovedi utila o proba practica. In plus, daca se studiaza urme organice, utilizarea unor instrumente din material plastic poate contribui la interferenta. Similar, daca intereseaza urmele de metal, trebuie evitata utilizarea unei spatule de metal. Tipul si compozitia instrumentelor de transfer a probei trebuie notate in raportul de teren.

Mijlocul cel mai curent de conservare a probelor de apa uzata consta in racirea lor la o temperaturaa de 0C si 4C. Durata stabilitatii probelor depozitate la aceasta temperatura si la intuneric este in mod normal de 24 h.

In cazul anumitor substante analizate este admis sa se congeleze probele (la mai putin de -18C) cu scopul de a asigura stabilitatea pe termen lung.

In cazul prelevarii de probe medii pe perioade lungi, este convenabil sa se considere conservarea ca parte integranta a prelevarii.

Este uneori necesar sa se utilizeze mai multe dispozitive de prelevare cu scopul de a dispune in final atat de probe care au suferit de un tratament de conservare cat si de probe care nu au suferit de un astfel de tratament. Se recomanda ca intotdeauna sa se asigure consultarea laboratorului de analize asupra alegerii metodei de conservare si a modului de transport si depozitare ulterioara.

Conservarea probelor este indicata de fiecare data cand analiza probei nu poate fi facuta la locul de prelevare si trebuie sa fie transportata in laborator.

Se adauga direct agentii de conservare in proba imediat dupa prelevare, sau in prealabil in recipientul gol. [15, pag 3]

Flacoanele cu probele de apa vor fi transportate in ambalaj izoterm care sa le fereasca de loviri.

Probele recoltate vor fi insotite de o fisa de recoltare care trebuie sa cuprinda :

informatii generale:

numele si prenumele persoanei care a facut recoltarea;

localitatea si denumirea sursei de apa;

folosinta apei;

data, ora si locul unde s-a facut recoltarea;

scopul analizei;

pentru apa de suprafata :

distanta de la mal pana la locul de unde s-a luat proba;

adancimea apei;

natura geologica a terenului;

conditiile meteorologice in momentul recoltarii si cu 5 zile inainte; daca locul recoltarii este in amonte sau in aval de punctul de deversare a vreunui client;

Se asigura ca recipientele care contin probele se expediaza la laborator inchise ermetic si protejate fata de efectele luminii si a caldurii excesive, deoarece calitatea este susceptibila de a se schimba rapid ca urmare a schimburilor de gaz, a reactiilor chimice si a metabolismului organismelor vii. Se asigura ca probele care nu se pot analiza rapid sunt bine stabilizate sau conservate. Pentru o conservare de scurta durata se poate efectua o racire la 4C; pentru o conservare de lunga durata este convenabila congelarea la -20C. In acest caz, proba trebuie complet decongelata inainte de utilizare, deoarece procesul de congelare poate izola anumite elemente in partea centrala a probei care se congeleaza ultima. Probele se pot conserva prin adaugarea de produse chimice. Se are grija ca modul de conservare ales sa nu prezinte inconveniente pentru examenul ulterior sau sa nu influenteze rezultatele. [16, pag 5]

5. ETICHETAREA SI INREGISTRAREA

Este bine ca recipientele care contin probe sa fie marcate vizibil si clar pentru a permite interpretarea corecta a rezultatelor analizelor. O eticheta atasata recipientului trebuie sa contina toate indicatiile referitoare la analizarea probei, cat si orice alta informatie importanta mentionata in raportul de prelevare. Atunci cand numarul recipientelor necesare pentru o operatie de prelevare este ridicat, in general este practic sa se numeroteze recipientele si sa se noteze in raportul de prelevare toate indicatiile referitoare la probele respective. Etichetele si formularele trebuie sa fie completate in momentul prelevarii probelor.

Informatiile scrise pe etichete si in rapoarte depind de obiectivele specifice fiecarei prelevari, dar trebuie sa includa toate indicatiile necesare pentru ca o prelevare sa poata fi repetata in aceleasi conditii. Acesta cuprinde in special urmatoarele puncte:

a) denumirea si amplasarea punctului de prelevare;

b) data si ora prelevarii;

c) natura acviferului si straturilor acvifere;

d) felul punctului de prelevare (de exemplu put, foraj, izvor);

e) toate datele descriptive caracteristice (de exemplu dimensiunile puturilor);

f) conditiile de pompare si inaltimea de aspiratie si/sau de refulare;

g) nivelul apei din put sau foraj;

h) metoda de prelevare a probelor;

i) adancimea de prelevare;

j) aspectul probei in momentul prelevarii (ex.:culoare, limpiditate, miros);

k) rezultatele analizelor la locul prelevarii (ex.: pH, oxigen dizolvat);

l) descrierea amanuntita a metodei de conservare utilizata;

m) descrierea amanuntita a metodei de filtrare utilizate la locul prelevarii (ex.: porozitatea filtrului);

n) descrierea amanuntita a metodelor de depozitare utilizate/cerute;

o) numele sau initialele operatorului [16 pag 10, 11]