CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI

CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI

Intinzandu-si stapanirea pana la Dunare, romanii au devenit o amenintare serioasa pentru Dacia.

Intre cele doua armate au existat mai multe conflicte: atat dacii cat si romanii treceau deseori Dunarea si se atacau reciproc.

In anul 86 d.Hr., Decebal infrange armata romana, pe valea Oltului, dar in anul urmator este si el infrant la Tapae (Banat).

Intre daci si romani s-a incheiat pace. Prin aceasta, Decebal a castigat bani, mesteri si instructori militari cu care si-a intarit armata si cetatile.

PRIMUL RAZBOI DACO-ROMAN (101-102 d.Hr.)

	TRAIAN

In anul 98 d.Hr., urca pe tronul Romei imparatul Traian, nascut in Spania.

Fiind un om energic si ambitios, din simplu soldat a devenit pe la varsta de 45 de ani imparat.

Primul sau gand a fost cucerirea Daciei. A pregatit 14 legiuni si alte trupe, insumand 150 000 de soldati, care au trecut Dunarea pe doua poduri de vase, in anul 101.

A inaintat prin Banat spre Sarmizegetusa. Decebal l-a infruntat tot la Tapae (Poarta de Fier a Transilvaniei), dar a fost infrant.

In anul 102, romanii au atacat din nou si Decebal a fost nevoit sa ceara pace. Regele dac se obliga sa cedeze unele

teritorii din nordul Dunarii, sa darame cetatile si sa inapoieze mesterii, instructorii si banii primiti de la Roma.

AL DOILEA RAZBOI (105-106 d. Hr.)

Pacea a durat trei ani. In acest timp, ambele puteri s-au pregatit intens de lupta.

Traian l-a adus pe arhitectul Apolodor din Damasc care a construit peste Dunare, la Drobeta, un pod de piatra, lung de 1135 de metri.

	PODUL DE LA DROBETA
			PICIORUL PODULUI CONSTRUIT DE APOLODOR (ASA CUM SE PASTREAZA AZI LA TURNU-SEVERIN)

Decebal, nu numai ca nu si-a distrus cetatile, ba chiar le-a intarit si si-a cautat aliati din afara Daciei.

In anul 105, Sarmizegetusa si cetatile din jurul ei au fost atacate din mai multe directii si distruse de catre romani.

Vazand ca Sarmizegetusa va cadea, Decebal a incendiat-o si s-a refugiat cu o parte dintre soldati in munti. A fost urmarit de calaretii romani si, pentru a nu cadea in mainile cuceritorilor, el s-a sinucis.

	MOARTEA LUI DECEBAL (SCULPTATA PE COLUMNA LUI TRAIAN)

URMARI

	COLUMNA LUI TRAIAN

Aproape toata Dacia a devenit provincie romana. Traian s-a intors la Roma in anul 107 si a primit titlul de Dacicus.

Serbarile inchinate cuceririi Daciei au durat 123 de zile.

La Roma, Apolodor din Damasc a inaltat un monument, numit Columna lui Traian, terminat in anul 113, care cuprinde 2 500 de scene referitoare la razboaiele daco-romane.

DACIA ROMANA

Au fost adusi in Dacia colonisti din toate partile Imperiului Roman. Ei au construit aici orase, cum ar fi: Apulum (Alba-Iulia), Drobeta, Napoca (Cluj), dotate cu strazi, terme (bai publice), apeducte (conducte de apa), amfiteatre, statui.

S-au construit drumuri de legatura cu Roma.

Din Dacia, romanii au luat produse agricole, sare, metale, lemn, animale. Cantitatea de aur si argint transportata la Roma ar valora astazi aproximativ 50 de miliarde de dolari.

Traian si-a intarit armatele cu numerosi soldati daci, stiindu-i buni luptatori.

Limba latina (vorbita de catre romani) s-a raspandit tot mai mult in Dacia.

Stapanirea romana asupra Daciei s-a incheiat in anul 275, cand imparatul Aurelian (urmasul lui Traian) si-a retras armatele si functionarii la sud de Dunare din cauza popoarelor migratoare.

MIGRATIUNEA POPOARELOR

LECTURA

Dupa retragerea stapanirii romane, timp de aproape 1 000 de ani, peste Dacia au trecut mai multe popoare care au tulburat viata daco-romanilor si apoi a romanilor.

Romanii numeau aceste popoare barbare, pentru ca vorbeau o limba deosebita de a lor, dar istoricii le-au denumit migratoare pentru ca rataceau dintr-un loc in altul.

Razboinicii barbari veneau din nord si din est si navaleau in cete dupa prada. Umblau cu carutele dupa ei, in care incarcau copii, corturi si tot avutul. In urma acestora calatoreau cirezi de vite si herghelii de cai. Ei cautau hrana si bogatii, pasuni si adaposturi pentru animale.

Cand se termina pasunea, sau erau impinsi din urma de alti migratori, ori auzeau de alte tinuturi mai bogate, plecau mai departe. Daca intalneau impotrivire, treceau totul prin foc si sabie. Rar se ocupau cu agricultura si stiau putine mestesuguri. Nu cladeau case si se adaposteau in corturi. Duceau o viata mult mai inapoiata decat daco-romanii.

Cei dintai migratori care au trecut peste pamantul tarii noastre au fost gotii. Ei au jefuit si au distrus multe orase. Au stat pe meleagurile noastre mai bine de 100 de ani, hranindu-se din munca poporului. Au fost nevoiti sa plece spre sud si spre vest, impinsi din urma de catre huni.

Dupa ce au pradat si ars tara, hunii s-au asezat in Ungaria de astazi. De acolo, s-au napustit si au jefuit de mai multe ori pamantul nostru. Vreme de 80 de ani, lumea a tremurat de spaima lor. Cel mai temut conducator al hunilor a fost Attila.

Pe la anul 600, dinspre N-E, au venit slavii. Se deosebeau de ceilalti migratori pentru ca erau mai statornici si se ocupau si cu agricultura. Cei mai multi dintre slavi au trecut la sud de Dunare. Unii au ramas, s-au imprietenit cu localnicii , amestecan-du-se cu acestia.

In vremea aceasta, daco-romanii au dus o viata foarte grea. Deoarece nu puteau sa tina piept navalitorilor, ei au fost nevoiti sa se apropie de acestia, pentru a putea supravietui.