INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

CNEZATE      SI VOIEVODATE INTRE CARPATI SI DUNARE

Principalul document istoric in care sunt mentionate cnezatele si voievodatele de la sud de Carpati este "Diploma Cavalerilor Ioaniti", emisa de regele Ungariei, in 1247. Prin acest act, calugarii militari ioaniti erau asezati in Banatul de Severin, cu scopul de a apara granita de S-E a Ungariei de invaziile tatare.

Diploma dezvaluie ca in Oltenia domneau voievodul Litovoi si cnejii Ioan si Farcas, iar in zona Argesului, voievodul Seneslau.

PROCESUL DE UNIFICARE;

NEGRU - VODA; BASARAB I

Doua primejdii externe i-au fa-cut pe voievozii de la sud de Carpati sa-si uneasca fortele si sa creeze un stat puternic: incercarile de extindere ale Ungariei si invaziile tatare.

O veche legenda romaneasca povesteste ca in anul 1290, Negru-Voda din Tara Fagarasului a trecut muntii, i-a invins pe tatari, iar voievozii din ambele parti ale Oltului l-au recunoscut domn.

Documentele si cronicele unguresti il mentioneaza pe Basarab (cca.1315 - 1352) care intinde stapanire spre rasarit, la nordul gurilor Dunarii, intemeind un stat feudal puternic, cu capitala la Curtea-de-Arges.

Istoricii cred ca legenda ni-l reprezinta pe Basarab I ,sub numele de Negru - Voda.

APARAREA INDEPENDENTEI

Voind a lua in stapanire domenii din Tara Romaneasca, nobilii unguri il sfatuiesc pe regele lor, Carol Robert de Anjou, sa porneasca cu armata impotriva lui Basarab I. Expeditia are loc in toamna anului 1330.

Domnul muntean incearca sa-l convinga sa se razgandeasca, oferindu-i o mare suma de bani. Carol Robert nu accepta.

Atunci, Basarab pustieste totul in calea atacatorilor, facandu-i pe unguri sa indure foame si sete. Vazand ca nu poate cuceri capitala, regele da ordin de retragere spre Transilvania, pe valea Oltului.

La o stramtoare intre munti, numita Posada, armata nobililor unguri a fost zdrobita de sageti, bolovani si trunchiuri de copaci, aruncate de pe munti de oastea lui Basarab, alcatuita doar din tarani. Lupta a durat 4 zile.

Carol Robert a scapat cu viata, schimbandu-si hainele sale cu cele ale unui slujitor.

Independenta i-a oferit tanarului stat feudal posibilitati largi de dezvoltare economica.

Legenda spune ca viteazul Negru-Voda, mergand din Fagaras cu voinicii lui pe potecile muntilor, a vazut zburand inainte un vultur mare, trimis parca de Dumnezeu sa-i arate calea spre locurile unde pradau tatarii. Invingand cu bine hoardele tatarasti, voievodul a hotarat sa aseze chipul de vultur, brodat in fir de aur, pe steagul Tarii Romanesti. De atunci, a ramas inteleapta pasare stema Munteniei.