Aspecte privind managementul calitatii in Biblioteca Digitala Europeana

Aspecte privind managementul calitatii in Biblioteca Digitala Europeana

Aspecte generale

Intr-o scisoare adresata Presedentiei Comisiei si Consiliului European la data de 28 aprilie 2005, sase sefi de State si Guverne au pledat pentru crearea unei Biblioteci Virtuale Europene cu scopul de a face accesibile pentru oricine inregistrarile culturale si stiintifice ale Europei. Comisia a imbratisat acest plan contribuind prin initiativa "i2010" privind bibliotecile digitale. Comisia analizeaza provocarile ridicate de punerea in prim plan al intregului potential cultural si economic si propune un prim set de actiuni, care vor contribui la depasirea fragmentarii actuale pe plan european.

Dr. Wim van Drimmelen, membru fondator si director al Koninklijke Bibliotheek, Olanda (Biblioteca Nationala a Olandei), care gazduieste initiativa bibliotecii digitale europene, a spus: "arhive, muzee, colectii audio-vizuale si biblioteci colaboreaza pentru a garanta ca resursele lor pot fi reunite intr-o lume virtuala, indiferent de locul in care se afla originalul. Este ceea ce utilizatorii asteapta. In orice caz, beneficiile nu sunt numai ale utilizatorilor. Munca de dezvoltare a acestei platforme reprezinta un forum excelent pentru transferul de cunostinte intre domenii, ceea ce va duce la imbunatatirea capacitatii noastre colective de a raspunde noilor nevoi ale utilizatorilor si de a ramane relevanti in mediul digital aflat intr-o rapida schimbare".  

i2010: Biblioteci digitale

Intiativa bibliotecilor digitale are ca scop sa faca resursele informationale Europene mai usor si mai atragator de folosit in mediul online. Initiativa se construieste pe o mostenire bogata care combina mediile multiculturale si multilingvistice cu descoperirile tehnologice si cu noile modele de afaceri.

Bibliotecile digitale sunt colectii organizate cu continut digital puse la dispozitia publicului. Acestea pot sa contina material care a fost digitizat precum copii digitale ale cartilor si a altor materiale "fizice" din biblioteci si arhive. Alternativ, bibliotecile digitale pot sa se bazeze pe informatie produsa originar in format digital. Aceasta este din ce in ce mai mult cazul informatiei stiintifice, unde publicatiile digitale si cantitatea enorma de informatie este stocata in depozite digitale. Ambele aspecte, materiale digitizate si nascute digital, sunt acoperite de acesta intiativa.

Pentru a realiza potentialul tehnologiilor digitale in ceea ce priveste diseminarea si accesul facil la informatie vor fi urmarite trei directii pricipale:

Accesibilitate online;

Digitizarea colectiilor traditionale in scopul folosirii pe scara larga in societatea informationala;

Conservare si stocare pentru a asigura generatiilor viitoare accesul la materialul digital si pentru a preveni pierderile de material valoros.

Digitizare

Motivul principal pentru digitizare este acela de a-l face disponibil utilizatorilor intr-un mediu online. Oricum, in cateva cazuri, digitizarea nu este prima cale de a face continutul mai accesibil, ci chiar de a-i asigura supravietuirea. Acest caz se refera in primul rand la materielul audiovizual, unde formatele analogice se deterioreaza de-a lungul timpului si se pierde astfel material pretios.

O examinare a zece arhive unde se pastreaza materiale difuzate prin radio a constatat existenta a unui milion ore de film, 1,6 milioane ore de inregistrari video si 2 milioane de ore de inregistrari audio. Totalul de materiale difuzate prin radio in Europa este probabil de 50 de ori mai mare. Cea mai mare parte a materialului este originala. 70% de material este la limita riscului din pricina ca poate putrezi, se poate deteriora usor sau este pastrat intr-un mediu neadecvat. In fiecare an arhivele audio vizuale din Europa pierd 10 000 ore de emisie din colectiile cele mai vechi. In prezent doar o mica parte din colectiile europene au fost digitalizate. Activitati de digitizare exista in toate tarile membre ale UE, dar eforturile sunt fragmentate si progresul este nesemnificativ. Aceasta a iesit in evidenta mai ales dupa initiativa Google de a digitaliza 15 milioane de carti din patru biblioteci mari din SUA si una din Europa. Realizata asa cum este programata initiativa Google excede cu mult eforturile de nivel national din oarecare din tarile membre. De asemenea procesele de digitizare i-au amploare si in alte parti ale lumii. In India si China exista, de exemplu, ambitioase programe de digitizare, care acopera materiale in diverse limbi. Ritmul si eficienta digitizarii in Europa este influientat de mai multe probleme.

Probleme financiare: Digitizarea necesita o munca intensa si costisitoare. Cere investitii considerabile care in cele mai multe cazuri depasesc mijloacele institutiilor detinatoare de informatii. Digitizarea tuturor materialelor relevante va reprezenta o sarcina imposibila, deci va trebui de ales ce este necesar de digitizat si cand.

Probleme organizationale: Strategia "o data digitizat trebuie pe larg distribuit" poate beneficia toate institutiile implicate. Duplicarea eforturilor - digitizarea aceleasi lucrari or colectii de cateva ori - trebuie evitata. Aceasta se poate realiza prin eforturi de coordonare la nivel national si european. Ultima poate sa sporeasca valoarea adaugata europeana, unde rezultatul final este mai mare decat suma partilor. Pentru ca digitizarea sa se intample sunt necesare noi modalitati de activitate. Parteneriatele cu sau sponsorizarile de catre sectorul privat pot contribu. Pe deasupra, investitiile in digitizare trebuie sa fie insotite de schimbari organizationale in cadrul institutiilor implicate, inclusiv calificarea personalului antrenat.

Probleme tehnice: O problema tehnica cheie este necesitatea inbunatatirii tehnologiilor de digitizarea in scopul de a face digitizarea materialului audiovizual la fel de buna precum digitizarea cartilor, mai eficienta din punctul de vedere a costului si mai accesibila. Pentru digitizarea textelor scrise este necesar un echipament performant care sa recunoasca caractere specifice altor limbi decat cea engleza. Sisteme de recunoastere a caracterelor optice pentru limba engleza au fost testate si imbunatatite pe parcursul ultimilor 10-15 ani. Sistemele similare pentru alte limbi sunt mai putin avansate ceea ce implica costuri mai mare si calitate mai joasa.

Probleme tehnice: Digitizarea presupune efectuarea unei copii, care poate fi problematica din punct de vedere al dreptului de proprietate intelectuala (IPR). Directiva 2001/29 EC privind armonizarea unor aspecte de copyright si drepturi conexe in societatea informationala³ prevede o exceptie pentru biblioteci, institutii de invatamant, muzee si arhive accesibile public. Exceptia nu este totusi mandatara si a condus la diverse implementari in statele membre. Folosirea limitata a copiilor rezultate din digitizare este un factor deprimant pentru viitoarea digitizare.

Accesibilitate online

Modelul traditional al serviciilor de biblioteca, bazat pe imprumutul unitatilor fizice, pe care le detin, nu este usor traductibil in mediul digital. In conformitate cu legea curenta a UE si acordurile internationale, materialele rezultate din digitizare pot fi facute disponibile online numai daca se afla in domeniul public⁴ sau cu acordul detinatorilor de drepturi. Deci biblioteca digitala europeana va fi axata in principiu pe materialele din domeniul public.
Pentru literatura, aceasta inseamna ca numai lucrarile de la inceputul anilor 1900 sau inainte de 1900 sunt disponibile fara restrictii copyright, in dependenta de anul mortii autorului. Dar chiar daca lucrarile sunt in afara protectiei copyright, situatia nu este intotdeauna clara. Pot exista drepturi atasate unor diverse editii a lucrarii care nu mai este protejata, drepturi asupra introducerii, copertii si tipografiei.
O biblioteca online care sa ofere materiale care nu sunt in domeniul public nu este posibila fara schimbari esentiale in legislatia copyright, ori acorduri cu proprietarii de drepturi in dependenta de caz.
In acest contest, clarificarea si transparenta statutului copyright al lucrarilor este foarte relevant. In unele cazuri, costurile de stabilire a IPR a lucrarii va fi mai mare decat digitizarea si prezentarea online. Aceasta se observa mai ales in cazul asa numitelor "lucrari orfane" - filme sau carti pentru care este imposibil sau foarte dificil de determinat cine este detinatorului dreptului de autor.
Problemele accesibilitatii online nu se limiteaza doar la drepturile proprietatii intelectuale. Prezentarea materialului online nu inseamna ca aceasta va putea fi gasit mai usor de catre utilizator, si nici ca va putea fi folosit. Sunt necesare servicii adecvate care sa permita utilizatorului sa descopere continutul si sa lucreze cu el. Aceasta implica descrierea si indexarea calitativa a continutului.

Conservarea continutului digital

Copia digitala a cartii sau a filmului garanteaza supravietuirea lor pe termen lung. Toate materialele digitale - lucrarile digitizate precum si cele "nascute digital" - trebuie mentinute in scopul de a le face disponibile pentru folosire. Prin urmare digitizarea fara o strategie respectiva de prezentare poate sa se transforme intr-o investitie pierduta.
Prezervarea digitala este o problema vitala pentru societatea informationala, unde cantitatea informatiei creste rapid si unde continutul devine din ce in ce mai dinamic. In prezent exista putina experienta in ceea ce priveste prezervarea digitala, cadrul legal este in dezvoltare, resursele sunt sarace iar rezultatele eforturilor de digitizare sunt incerte. Problema merita sa fie discutata de urgenta atat de politicieni cat si de institutiile interesate. Impactul ei depaseste hotarele bibliotecilor si arhivelor si implica toate organizatiile care produc informatii digitale si sunt interesante in asigurarea accesibilitatii acestora.
Exista mai multe pricini care duc la pierderea continutului digital. Un prim motiv este succesiunea generatiilor de hardware care pot influenta citirea fiselor. Succesiunea rapida si invechirea programelor folosite de computer este un alt factor. In afara de cazul cand datele migreaza spre programele curente sau se i-au masuri pentru prezervarea sursei originale de cod, regasirea informatiei poate deveni foarte costisitoare, daca nu imposibila. Aceasta este specific mai ales pentru formatele "inchise" pentru care codul de sursa nu este cunoscut public. Timpul limitat de viata a dispozitivelor digitale, de exemplu CD-ROM este un alt motiv pentru pierderea continutului digital.
Bibliotecile si arhivele au inceput sa abordeze problemele prezervarii in era digitala la scara mica. Exista unele colaborari in acest sens dar actiunea generala in Europa este fragmentata.
In cadrul unor state membre nu exista o politica clara privind prezervare digitala. Acolo unde exista programe nationale de prezervare acestea tind sa se concentreze asupra materialelor supuse riscului, decat sa se aventureze in aria materialelor digitale. Mai multe progrese au fost facute in aria depozitului legal, multe state membre introducand depozitul obligatoriu pentru materialele digitale pentru a se asigura ca materialele sunt colectate si depozitate de catre institutiile relevante. Totusi, in prezent diapazonul stratagemelor variaza larg de la tara la tara. De exemplu, cate o data ele acopera materialul dinamic online, alteori nu.

Problemele de baza privind prezervarea digitala sunt similare cu cele privind digitizarea.

Probleme financiare: Costurile reale a prezervarii digitale pe termen lung nu sunt clare. Este totusi evident ca resursele financiare limitate disponibile vor dicta selectarea materialelor care ar trebui digitizate in primul rand.

Probleme organizationale: Selectarea este necesara, dar cine va decide si cine este responsabil de ceea ce este prezervat? Intr-un domeniu unde intrebarile de baza sunt departe de a avea raspuns, exista riscul diferitor abordari si a dublarii eforturilor. Valoarea adaugata europeana isi poate gasi locul in asigurarea ajutorului reciproc si schimbul experientei avansate. Prezervarea informatiei digitale necesita de asemenea noi cai de activitate. Aceasta include perfectionarea calificarii personalului si o mai buna colaborare intre partenerii publici si privati.
Probleme tehnice: Pana acum au fost efectuate cercetari limitate privind prezervarea digitala. O problema majora este imbunatatirea eficientei din punct de vedere al costului. Un alt moment esential este cum sa prezervezi un volum de informatie care se schimba atat de rapid. Progresul in domenii, cum ar fi instrumentele necesare pentru analiza automata si indexare va contribui la siguranta ca informatia romane accesibila si disponibila pentru folosire.
Probleme legale: Asa cum prezervarea depinde de copyright, problema trebuie examinata in lumina legislatiei IPR. Alte probleme tin de depozitul legal al materialului digital. Divergentele intre rapiditatea si diapazonul masurilor legale aprobate de tarile membre pot duce peticirea diferitor legi care sa afecteze producatorii de continuturi adiacente. La intersectia dintre depozitul legal si IPR, introducerea masurilor de protectie tehnologica pentru prevenirea copierii, ori a sistemelor de management a drepturilor digitale care limiteaza accesul materialelor digitale apar un set intreg de intrebari noi. Schemele depozitului legal pot devia usor de la scop daca copiile neprotejate nu sunt facute disponibile de catre producatorii de informatii.

Initiative in curs

Coordonarea la nivel european
Importanta digitizarii mostenirii culturale a fost deja recunoscuta de Comisie in planul de actiuni e Europa. Aceasta a fost sugerata, in 2001 in principiile Lund si planul de actiuni corespunzator Lund si la crearea Grupului Reprezentatilor Nationali privind digitizarea. Cat priveste prezervarea digitala, o rezolutie a Consiliului din anul 2002 subliniaza importanta acestei probleme si cheama statele membre sa se implice. Pentru sectorul audiovizual, este relevant proiectul de recomandari al Parlamentului si Consiliului privind mostenirea cinematografica si competitivitatea activitatilor industriale adiacente. Documentul cheama Statele Membre, printre alte lucruri, sa permita copierea in scopurile prezervarii.
Co-finantarea
Finantarea cercetarilor UE a rezultat intr-un portofoliu de proiecte avand scopul de a face mostenirea culturala europeana mai accesibila cu ajutorul folosirii noilor tehnologii.
Proiectele de sustinere a cooperarii intre bibliotecile nationale europene au evoluat de la schimbul descrierilor bibliografice la proiectul Biblioteca Europeana (TEL). Biblioteca Europeana a fost lansata ca un serviciu operational care ofera un singur portal pentru colectiile bibliotecilor nationale din Europa.
In timp ce doar cateva proiecte din programele de cercetare au inceput abordarea problemelor prezervarii digitale, cateva dintre proiecte au ca subiect digitizarea. Un exemplu in care digitizarea este folosita ca mijloc de prezervare a materialului analogic este PRESTOSPACE.
PRESTOSPACE (2004-2007, 9 MEUR Co-finantare) dezvolta un mecanism pe care arhivele audiovizuale pot sa-l foloseasca la digitizarea materialului audiovizual. Instrumentele vor favoriza digitizarea mai calitativa din punct de vedere al convertirii si prezervarii materialului audiovizual analogic.

7. Initiative noi

Discutii strategice cu detinatorii de fonduri si intarirea coordonarii Rezultatele consultarii online privind problemele organizationale, legale si tehnice ale digitizarii, accesibilitatii online a continutului si prezervarii digitale vor constitui o contributie importanta pentru digitizarea si prezervarea online. Ele vor ajuta si la implementarea altor programe precum si la revizuirea cadrului copyright. Un grup de experti de nivel inalt in domeniul bibliotecilor digitale vor consulta Comisia privind identificarea problemelor la nivel European.
Comisia isi va spori eforturile pentru stimularea cooperarii europene privind digitizarea si prezervarea digitala. Scopul este de a da un nou imbold proceselor de digitizare in statele membre, de a evita duplicarea eforturilor si de a incuraja practicile avansate. Actualizarea planului de actiuni Lund stabilit sub Presedentia Regatului Unit, poate avea o importanta influenta in aceasta privinta, mai ales in clarificarea unor aspecte tehnice. Folosirea indicatorilor cantitativi in contextul planului de actiuni Lund va ajuta la determinarea progresului pretutindeni in Europa.
O atentie deosebita va fi acordata activitatii bibliotecilor nationale si bibliotecilor depozitare, actori principali care vor contribui la crearea Bibliotecii Digitale Europene.
Co-finantare
La nivelul comunitatii programele de Cercetare si e Contentplus vor fi mobilizate sa asigure actiunile de interes european privind digitizarea, prezervarea digitala si accesibilitatea continutului cultural. Fondurile Regionale deja co-finanteaza initiativele in unele state membre si vor contribui mai departe la digitizare.
Digitizarea corespunzatoare a mostenirii culturale a devenit un obiectiv a proiectelor de cooperare cofinantate in cadrul programului "Cultura 2000"; in cadrul programului "Cultura 2007" propus de Comisie, cofinantarea va fi disponibila pentru cooperarea proiectelor de imbunatatire a circuitului transnational a lucrarilor si produselor culturale, inclusiv prin digitizare si acces online.
Cercetare
In cadrul proiectelor de cercetare, Comisia va intreprinde urmatoarele initiative specifice in contextul domeniului cultural, alaturi de cercetarile ce tin de continut (motoare de cautare, tehnologii lingvistice etc):
Ultimul apel al programului Tehnologiile Societatii Informationale care s-a inchis la 21 septembrie 2005, a alocat 36 MEUR, pentru cercetari asupra tehnologiilor noi pentru cercetare si regasire a continutului Cultural (22 MEUR) si pentru prezervarea digitala (14 MEUR). In Cadrul Programului Framevork 7, Comisia propune sa-si extinda contributia la cercetarea in domeniul digitizarii, accesului la continutul cultural digital si prezervarea digitala. Stimularea progresului tehnologic in acest domeniu se propune sa se faca printr-o retea a Centrelor de Competenta, care ar putea deveni baza digitizarii si prezervarii europene.
Centrele, selectate in urma unui concurs al propunerilor, va gazdui diferite competente tehnice si legale - necesare pentru obtinerea excelentei in procesele de digitizare si prezervare.
Ele vor integra si vor dezvolta pe experienta prezenta a companiilor producatoare de tehnologii, universitati, institutii culturale, si alte organizatii relevante. Ele vor:

• efectua cercetari si vor sprijini solutiile tehnice avansate, testandu-le si aplicandu-le in practica pe un volum mare de resurse;
• promova adaptarea si transferarea acestor solutii asupra institutiilor de cultura;
• transfera cunostintele catre utilizatori si vor sprijini dezvoltarea calificarilor utilizatorilor.

eContentplus
In cadrul programului eContentplus, 60 MEUR vor fi disponibile in anii 2005-2008 pentru proiecte de imbunatatire a accesibilitatii si folosirii continutului cultural si stiintific european. Realizarea interoperabilitatii intre colectiile si serviciile digitale nationale ( cu ajutorul standardelor comune) si facilitarea accesului si folosirii materialului in contextul multilingv vor fi obiective de baza.

WEBOGRAFIE:

www.europa.eu

www.theeuropeanlibrary.org

www.ici.ro

www.edu.ro